Acasă Analize Facturile la „lumină” încaieră autorităţile

Facturile la „lumină” încaieră autorităţile

de M G

bec aprins stinsPierderile din reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice încaieră autorităţile din ţară. Curtea de Conturi sesizează că, în urma unor investiţii de aproape 6 miliarde de lei realizate în 5 ani, consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a scăzut, faţă de anul 2004 (ultimul an în care distribuţiile au mai fost deţinute integral de statul român) cu 0,2%! Conform Raportului de audit al performanţei privind piaţa de energie electrică în perioada 2010-2014, realizat de Curtea de Conturi, pierderile din reţelele electrice de transport şi distribuţie au fost, în medie, de 7,8 TWh pe an (27,6 TWh în total), ceea ce a generat costuri pentru operatori estimate la aproape 2 miliarde de euro, suportate în cea mai mare parte de către consumatorii finali. La rândul său, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) arată, într-un comunicat de presă, că raportul Curţii de Conturi nu prezintă concluzii actualizate şi obiective, furnizând date amestecate din două perioade diferite de reglementare, iar, în acest context, Autoritatea a formulat obiecţiuni împotriva raportului.

În prezent, transportatorul de energie, Transelectrica, este deţinut de statul român în proporţie de 58,6%, restul fiind deţinut de acţionari privaţi. CEZ Distribuţie (fosta Electrica Oltenia) este deţinut 100% de grupul ceh CEZ. E.On Distribuţie, care deţine fosta Electrica Moldova, are ca acţionari grupul german E.On în proporţie de 51%, Fondul Proprietatea (FP) – 22% şi Electrica – 27%. Enel Banat (fosta Electrica Banat) este deţinut de grupul italian Enel în proporţie de 51%, Electrica – 24,87% şi Fondul Proprietatea – 24,13%. La Enel Dobrogea (fosta Electrica Dobrogea) acţionarul italian deţine 51%, Electrica – 25%, iar FP – 24%. Enel Muntenia (fosta Electrica Muntenia Sud) îi are ca acţionari pe Enel (64,4%), Electrica (23,6%) şi FP (12%). Statul român deţine cel mai important pachet în Electrica (49%), restul fiind deţinut de acţionari privaţi

„La nivelul operatorilor principali de distribuţie, în perioada 2010-2013, s-a constatat înregistrarea unui nivel alarmant al pierderilor (CPT) în reţelele electrice de distribuţie, de 12,63% din energia electrică intrată în reţelele de distribuţie. Din evaluarea nivelului consumului propriu tehnologic (CPT) înregistrat în reţelele electrice de distribuţie în anul 2013, comparativ cu anul 2004, se constată faptul că, deşi în perioada 2009-2013 au fost raportate de operatorii de distribuţie investiţii realizate de 5.987.593 mii lei (5,9 miliarde de lei – n.r.), din care, pentru înlocuirea echipamentelor în vederea reducerii CPT, în perioada 2010-2013 au fost efectuate investiţii în valoare de 717.526 mii lei (717 milioane de lei – n.r.), investiţiile realizate nu şi-au atins scopul, pierderile înregistrate în reţelele de distribuţie în anul 2013 (12,4%) au rămas la acelaşi nivel înregistrat în anul 2004 (12,6%)”, se precizează în sinteza Raportului Curţii de Conturi.

Potrivit documentului, pierderile înregistrate în reţelele electrice de distribuţie în perioada 2010-2013, de 27,6 TWh, reprezintă 46,1% din energia livrată de Hidroelectrica, sau 64,7% din energia livrată de Nuclearelectrica, sau 49,1% din energia livrată de Complexul Energetic Oltenia, în aceeaşi perioadă.

„În reţelele electrice de distribuţie şi transport, pierderile înregistrate au fost, în perioada 2010-2014, în medie de 7,8 TWh/an, fapt ce a generat costuri estimate la nivelul operatorilor de distribuţie şi transport de 1.880.930 mii euro (1,88 miliarde de euro – n.r.), ce au fost suportate în cea mai mare parte de consumatorii finali de energie prin includerea acestora în tariful pentru serviciul de transport şi distribuţie. Astfel, în tariful mediu de distribuţie aplicat consumatorilor, costurile cu achiziţia de energie pentru acoperirea pierderilor la nivelul operatorilor de distribuţie a reprezentat în medie 26%”, potrivit raportului.

În perioada auditată, preţurile de vânzare a energiei electrice la consumatorii finali au înregistrat creşteri de 33,32% (de la 438,1 lei/MWh, la 584,1 lei/MWh), în cazul consumatorilor casnici, şi de 21,7% (de la 396,88 lei/MWh, la 482,63 lei/MWh), în cazul consumatorilor noncasnici, aceste majorări fiind generate, pe de o parte, de creşterea nivelului taxelor/contribuţiilor (certificate verzi, cogenerare, acciza, TVA) incluse în preţul de vânzare al energiei electrice, iar pe de altă parte de creşterea tarifelor aferente serviciului de distribuţie şi transport.

În semestrul întâi 2014, ponderea cea mai mare în preţul mediu de vânzare a energiei electrice pentru consumatorii finali o reprezintă tariful de reţea (tariful pentru serviciul de transport şi distribuţie), care, în cazul clienţilor casnici reprezintă 40,24%, iar în cazul clienţilor noncasnici reprezintă 29,54%.

„Astfel, în semestru I 2014, din preţul de vânzare a energiei electrice la consumatorii casnici, de 584,11 lei/MWh, costul energiei electrice (preţul energiei electrice vândute de producătorii de energie) a fost de 152,65 lei/MWh, reprezentând 26,15%, iar restul de aproximativ 73,85% reprezintă tarife pentru servicii (furnizare, distribuţie, transport, sistem etc. – 44,4% %) şi taxe/contribuţii (29,45 %)”, potrivit Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi amestecă datele

„Documentul Curţii de Conturi reprezintă un audit de performanţă efectuat asupra pieţei de energie electrică în ansamblul ei şi nu este un raport asupra activităţii ANRE în sine. Auditul nu prezintă concluzii actualizate şi obiective, având în vedere că aspectele analizate au cuprins, amestecat, date din două perioade de reglementare diferite (a doua şi a treia perioadă). Astfel, încă înainte de demararea auditului Curţii de Conturi, ANRE a reanalizat costurile din a doua perioadă de reglementare (2008-2012). Ca urmare, prognozarea celei de a treia perioade de reglementare s-a făcut cu corectarea aspectelor semnalate în a doua perioadă de reglementare, corecţiile aplicându-se pentru fiecare tip de cost reglementat. Acest lucru a redus semnificativ costurile recunoscute, iar efectul acestor reconsiderări a fost reducerea drastică a tarifelor de distribuţie în perioada 2015-2016, fapt care a dus la nemulţumirea operatorilor de distribuţie, care au acţionat ANRE în justiţie. Ca urmare, ANRE are, în prezent, 50 de procese cu operatorii de distribuţie cu privire la stabilirea tarifelor de distribuţie”, se arată într-un comunicat al reglementatorului pieţei de energie.

De asemenea, reprezentanţii autorităţii subliniază că ANRE a formulat, potrivit legislaţiei de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, obiecţiuni împotriva raportului de audit al performanţei.

„Având în vedere că raportul conţine doar recomandări şi nu măsuri concrete, executorii, documentul nefiind un act administrativ, el nu poate fi contestat în instanţă. Valorificarea aspectelor consemnate în raportul de audit al performanţei se face prin emiterea unei scrisori care conţine recomandările formulate de Curtea de Conturi pentru diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor şi îndeplinirii obiectivelor propuse la nivelul programului/proiectului/ procesului/activităţii sau entităţii auditate”, se mai menţionează în comunicat.

De asemenea, reprezentaţii ANRE menţionează că o parte din recomandările Curţii de Conturi au fost deja puse în practică, un exemplu în acest sens fiind completarea cadrului de reglementare cu prevederi privind elaborarea şi aprobarea programelor de investiţii ale operatorilor economici.

din aceeasi categorie