Exxon şi Chevron părăsesc Azerbaidjanul. Chevron deja a părăsit România

ExxonMobil şi Chevron vor să îşi vândă participaţiile pe care le deţin la cel mai mare câmp petrolifer din Azerbaidjan, o decizie care marchează retragerea celor două mari companii petroliere americane din fosta republică sovietică după 25 de ani de activitate, pentru a se reorienta spre operaţiunile din SUA, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Reamintim, Chevron s-a retras din România acum câţiva ani, iar Exxon pare gata “să-şi facă bagajele”, dacă autorităţile de la Bucureşti vor continua politica de taxare excesivă în domeniul hidrocarburilor.

Potrivit unor surse din industria petrolieră, ExxonMobil speră să obţină două miliarde de dolari de pe urma vânzării participaţiei sale de 6,8% la câmpul petrolifer Azeri – Chirag – Gunashli (ACG) din Marea Caspică. Purtătorul de cuvânt de la ExxonMobil, Julie King, a refuzat să comenteze, subliniind că grupul nu comentează zvonurile sau speculaţiile care circulă pe piaţă.

În schimb, rivalul Chevron a dat publicităţii un comunicat, potrivit căruia a decis să demareze procesul de vânzare a participaţiei sale de 9,57% la câmpul petrolifer ACG, precum şi a pachetului de 8,9% pe care îl deţine la conducta petrolieră Baku – Tbilisi – Ceyhan (BTC).

Pentru ambele companii, această vânzare ar însemna punctul final al unei activităţi de 25 de ani în Azerbaidjan. Exxon şi Chevron se numără printre cele cinci companii petroliere americane, care au ajutat la crearea actualei industrii petroliere azere după colapsul URSS. În 1994 au preluat participaţii la câmpul petrolifer Azeri – Chirag – Gunashli (ACG). Această tranzacţie a fost denumită de Azerbaidjan şi partenerii săi „contractul secolului”, graţie marilor rezerve de petrol ale acestui zăcământ şi speranţelor că noi descoperiri vor ajuta Europa să îşi reducă dependenţa de petrolul şi gazele naturale ruseşti.

Câmpul petrolifer ACG este responsabil pentru cea mai mare parte din producţia de petrol a Azerbaidjanului. În prima jumătate a acestui an, din acest zăcământ s-au produs aproximativ 600.000 de barili de ţiţei pe zi, adică trei sferturi din producţia totală de petrol a Azerbaidjanului.

Pe lângă Exxon şi Chevron, alte companii membre în consorţiul care dezvoltă câmpul petrolifer ACG sunt grupul britanic BP, cu o participaţie de 30,4%, grupul Socar din Azerbaidjan, cu o participaţie de 25%, grupul japonez Inpex, cu 9,3%, şi compania norvegiană Equinor, cu 7,3%. Firmele TPAO (Turcia), Itochu (Japonia) şi ONGC Videsh (India) au participaţii mai mici.

Iniţial, cinci companii americane – Exxon, Amoco, Unocal, Pennzoil şi McDermott – au participat la lansarea acestui proiect în urmă cu 25 de ani, după prăbuşirea URSS. Proiectul Azeri – Chirag – Gunashli a fost susţinut de Occident, care spera că va putea să îşi reducă dependenţa de resursele energetice din Rusia. Însă, între timp, au fost făcute alte descoperiri petroliere, iar majoritatea companiilor americane s-a retras din proiectul ACG, pe fondul creşterii controlului Azerbaidjanului asupra resurselor sale energetic via grupul de stat Socar.