Cabinetul condus de premierul italian Giorgia Meloni a aprobat o taxă surprinzătoare, de 40%, pe „profiturile suplimentare” ale băncilor în acest an, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres. De altfel, multe țări europene supra-taxează băncile.
Taxa suplimentară pusă de italieni asupra profiturilor băncilor a fost inclusă într-un pachet mai amplu de măsuri, care variază de la noi autorizaţii pentru taxiuri şi până la investiţiile în străinătate. Potrivit agenţiei Ansa, taxa pe profiturile suplimentare ale băncilor ar urma să aducă peste două miliarde de euro la bugetul statului.
Italia a convenit o „retragere de 40% din profiturile suplimentare în valoare de mai multe miliarde de euro ale băncilor” pentru 2023, care ar urma să finanţeze reducerile de taxe şi sprijin pentru creditele ipotecare pentru cei care îşi cumpără prima casă, a declarat vicepremierul Matteo Salvini la o conferinţă de presă organizată la Roma.
Taxa surprinzătoare a fost adoptată la ultima şedinţă a Cabinetului condus de Giorgia Meloni înainte de vacanţa de vară. Anunţul măsurilor a fost lăsat pe seama vicepremierului Matteo Salvini, liderul partidului Ligii şi cel mai vocal membru al coaliţiei la putere pe subiecte populiste.
Acţiunile băncilor italiene au scăzut imediat după anunţarea taxei pe profiturile suplimentare. Indicele bursier de referinţă FTSE MIB a scăzut cu 1,3% în timp ce cotaţia acţiunilor UniCredit SpA a scăzut cu 3,6%. Declinul acţiunilor a şters până la 9,5 miliarde de euro din valoarea de piaţă a băncilor italiene.
„Vedem această taxă ca fiind substanţial negativă pentru bănci, având atât un impact asupra capitalului şi profiturilor, cât şi asupra acţiunilor băncilor. Noul impact estimat este mai mare decât e prognoza noastră din aprilie”, susţin analiştii de la Citigroup Inc. conduşi de Azzurra Guelfi. Aceşti analişti au calculat că taxa este echivalentă cu aproximativ 19% din profitul net al băncilor în 2023.
Profiturile înregistrate de băncile italiene au crescut foarte mult în prima jumătate a anului, în condiţiile în care dobânzile mai mari au generat venituri mai mari din credite. Luna trecută, Intesa Sanpaolo SpA şi UniCredit şi-au îmbunătăţit estimările pentru întregul an 2023, pe fondul înăspririi rapide a politicii monetare a BCE.
La fel ca şi restul băncilor europene, băncile italiene au înregistrat o creştere semnificativă a profitului lor net ca urmare a majorării dobânzilor. De exemplu, profitul net al Intesa Sanpaolo, cea mai mare bancă italiană, a urcat cu 80%, până la 4,2 miliarde de euro în primul semestru, în timp ce rivalul UniCredit a raportat un profit net semestrial de 4,4 miliarde de euro.
Premierul Giorgia Meloni a profitat de ultima şedinţă de Guvern înainte de vacanţa de vară pentru a ratifica diferite măsuri. Una dintre ele are legătură cu transferul de tehnologie peste hotare. Conform noilor prevederi legislative, Guvernul de la Roma va dobândi puteri suplimentare pentru a controla ce poate fi transferat peste hotare în domeniul inteligenţei artificiale, semiconductorilor, securităţii cibernetice, aerospaţial şi energiei.
Taxarea băncilor în Europa
Italia a devenit ultima ţară europeană care impune băncilor o taxă pe profiturile excepţionale, o decizie motivată de interesul de a-i ajuta pe cei care au credite ipotecare, transmite Reuters, care a publicat o analiză a taxelor impuse pentru profiturile excepţionale, precum şi a taxelor impuse în mod special băncilor în Europa.
Cehia
Camera inferioară a Parlamentului de la Praga a aprobat în luna noiembrie o taxă de 60% pe profiturile excepţionale ale băncilor şi firmelor din energie, în speranţa că astfel va fi strânsă la buget suma de 3,4 miliarde de dolari pe an şi a-i ajuta pe oamenii şi firmele afectate de creşterea preţurilor la electricitate şi gaze.
Franţa
Preşedintele Emmanuel Macron a spus în luna martie că firmele cu mai mult de 5.000 de angajaţi ar trebui să împartă mai mult din profiturile lor „excepţional de mari” cu angajaţii, în loc să răscumpere acţiuni. Însă, atât Macron, cât şi ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire, au exclus posibilitatea unei taxe excepţionale. Asta pentru că băncile franceze sunt supuse unei legi anti-cămătărie, care limitează ritmul de creştere trimestrială a preţului creditelor. De asemenea, Franţa are o schemă populară de economii reglementate, care este responsabilă pentru aproape 20% din depozitele bancare, şi care include o legătură între dobânda oferită şi evoluţia inflaţiei.
Germania
Pentru unele dintre cele mai mari bănci germane, venitul net din dobânzi a crescut cu 50% până la 70% de la minimele din era pandemiei, dar o taxă pe profiturile excepţionale nu a fost un subiect de discuţie pentru ministrul de Finanţe, Christian Lindner, considerat un apropiat al mediului de afaceri. Ministerul german al Finanţelor nu a dorit să comenteze decizia autorităţilor din Italia dar a subliniat că majorarea taxelor este exclusă de coaliţia guvernamentală din Germania.
Ungaria
Guvernul ungar a modificat taxele pe profiturile excepţionale impuse anumitor sectoare cheie ale economiei într-un decret publicat în luna iunie, precizând că băncile îşi pot reduce factura fiscală în 2024 cu până la 50%, dacă îşi majorează achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale ungare. De asemenea, a impus o nouă „taxă socială” de 13% pentru anumite tipuri de investiţii, inclusiv câştigurile din dobânzi pentru depozitele bancare.
Italia
Guvernul de la Roma a aprobat o taxă de 40% din profiturile pe care băncile le generează de pe urma dobânzilor mai mari şi intenţionează să utilizeze sumele colectate pentru a-i ajuta pe cei care au credite ipotecare. Guvernul italian se aşteaptă să colecteze aproximativ trei miliarde de euro de pe urma acestei taxe, potrivit surselor.
Lituania
Parlamentul lituanian a aprobat în luna mai o taxă excepţională pe profiturile industriei bancare pentru 2023 şi 2024, după o creştere semnificativă a dobânzii de politică monetară practicată de Banca Centrală Europeană. Taxa de 60% aplicată veniturilor nete din dobânzi care depăşesc cu 50% media din precedenţii patru ani este estimată să strângă 410 milioane de euro la bugetul statului, bani care vor fi utilizaţi pentru creşterea cheltuielilor militare.
Spania
Spania intenţionează să strângă trei miliarde de euro până în 2024 de pe urma unei taxe excepţionale pe bănci pe care a aprobat-o anul trecut şi care impune o taxă de 4,8% pentru veniturile nete din dobânzi ale băncilor şi comisioanelor nete mai mari decât un prag de 800 de milioane de euro.
Suedia
Guvernul Suediei a demarat în luna ianuarie a anului trecut o „taxă de risc” pentru instituţii cu pasive care au legătură cu operaţiuni suedeze în valoare de peste 150 de miliarde de coroane (14,1 miliarde de dolari) pentru a întări finanţele publice şi a crea spaţiul pentru a acoperi costurile pe care o criză financiară ar putea să le genereze. Taxa este echivalentă cu 0,05% din pasive în 2022 şi a fost majorată la 0,06% în 2023. Estimările arată că această taxă ar putea strânge şase miliarde de coroane pe an.
Marea Britanie
Guvernul de la Londra nu a introdus o taxă pe profiturile excepţionale ale băncilor dar, începând din 2011, percepe o taxă pe bănci introdusă ca răspuns la criza financiară, care se aplică activelor globale ale băncilor britanice, precum şi activele care aparţin operaţiunilor britanice ale băncilor străine.
