În timp ce perioada de tranziţie se încheie în 2014, cetăţenii din România şi Bulgaria vor dobândi dreptul de a lucra oriunde în UE. Ţări din Uniunea Europeană, precum Germania, au preocupări cu privire la nivelurile aşteptate ridicate ale migraţiei forţei de muncă din România şi Bulgaria odată cu expirarea limitării permiselor de muncă pentru cetăţenii celor două ţări de la 1 ianuarie, scrie worldbulletin.net, portal de ştiri din Turcia, preluat de Agerpres. De remarcat, turcii emigrează, cel mai mult, în Germania. Conform unor statistici neoficiale, circa 3 – 3,5 milioane de turci trăiesc în Germania, reprezentând cea mai mare minoritate etnică, aproape 4 % din totalul populaţiei. În plus, în 2008, 18,4% dintre germanii de toate categoriile de vârstă şi 30% dintre copiii germani aveau cel puţin un părinte născut în străinătate. Vârsta medie a cetăţenilor germani cu un părinte născut în străinătate era 33,8 ani, în timp ce vârsta germanilor cu ambii părinţi născuţi în Germania era de 44,6 ani.
Românii şi bulgarii vor obţine dreptul de a lucra oriunde în UE în conformitate cu legislaţia UE, odată ce perioadele de tranziţie impuse ţărilor lor expiră la începutul anului 2014, la şapte ani după ce au dobândit calitatea de membru al blocului comunitar.
După ce ambele ţări au aderat la UE în 2007, cetăţenii lor au fost primii plasaţi sub controalele de imigraţie tranzitorii ce vor fi ridicate după şapte ani.
După ce a fost uşor afectată de criza economică a UE, Germania, a patra cea mai mare putere economică din lume, se teme că ratele ridicate de imigrare aşteptate ar creşte şi mai mult rata şomajului din ţară şi, în general, ar tulbura siguranţa publică. Rata şomajului în Germania se ridică în prezent la 7%.
Între timp, directorul adjunct al ONG-ului Pro-Asyl, Bernd Mesovic, a declarat că el nu crede că permisele de muncă vor avea ca rezultat o criză în ţară.
“Putem vedea că aproximativ 80% dintre imigranţii ce vin în Germania din România şi Bulgaria sunt oameni profesionişti, iar majoritatea lor sunt angajaţi calificaţi”, a spus Mesovic. “Este nevoie de a da o şansă acestor oameni şi nu cred că rata criminalităţii ar creşte în Germania”, a mai spus acesta.
Turcii din Germania îşi exprimă, de asemenea, îngrijorarea faţă de imigraţia aşteptată de la noile state membre ale UE.
“Angajatorii vor avea mai multe şanse de a găsi forţă de muncă ieftină. Cele mai multe dintre persoanele ce vin din România şi Bulgaria sunt muncitori necalificaţi”, a declarat Iskender Yurtsever, un contabil din Germania. “Lucrătorii turci, care se află în aceeaşi categorie, vor fi afectaţi foarte negative”, a completat acesta.
Directorul unei companii de curăţenie, Ozgur Aslan, se aşteaptă, de asemenea, ca noii muncitori să provoace o scădere a plăţii cu ora în construcţii, curăţenie şi alte sectoare cu utilizare intensivă a forţei de muncă.
“Rata şomajului va creşte la fel ca atunci când au venit polonezii în trecut şi plata cu ora va scădea”, a spus Aslan.
Unii îşi fac, de asemenea, griji că bulgarilor şi românilor, în calitate de cetăţeni ai UE, li se va acorda prioritate faţă de lucrătorii turci în recrutarea forţei de muncă.
“În recrutare, cetăţenii germani sunt pe primul loc, urmaţi de cetăţenii UE şi apoi cetăţenii ţărilor în perioada de aderare”, a declarat Keramettin Yusufi, un cetăţean macedonean din Germania. “Cetăţenii turci, chiar dacă vorbesc germana şi au certificate de muncă, vor fi preferaţi doar pe locul al treilea”, este de părere acesta.
