Europa este mai vulnerabilă la o nouă creştere a preţurilor la energie decât alte economii majore, în special SUA, iar în cazul unei noi creşteri bruşte a costurilor energiei, economiile europene cele mai afectate ar fi România, Ungaria şi Cehia, arată analiza EY European Economic Outlook.
„Turbulenţele recente din sistemul bancar, începând cu falimentele unor bănci americane, reprezintă un nou motiv de îngrijorare. Tensiunile financiare ar putea face ca băncile să fie şi mai reticente în acordarea de împrumuturi”, precizează cercetarea.
În scenariul simplificat luat în calcul, turbulenţele bancare vor fi ţinute sub control, fără un impact semnificativ asupra economiei europene. Cu toate acestea, sentimentul de volatilitate din piaţă ar putea continua.
Într-un scenariu alternativ, în care s-ar presupune că actualele turbulenţe conduc la o înăsprire suplimentară a condiţiilor de creditare (o treime din cea din timpul crizei financiare mondiale), până în 2025, PIB-ul din zona euro ar fi cu aproape 2% mai mic decât în scenariul simplificat.
Totodată, nivelurile ridicate ale datoriei sporesc vulnerabilitatea, în special a pieţelor emergente şi a economiilor în curs de dezvoltare, la eventualele turbulenţe de pe pieţele financiare. De asemenea, acestea limitează capacitatea fiscală de a compensa noi şocuri negative şi impactul acestora asupra gospodăriilor şi companiilor.
„Creşterea economică a zonei euro a surprins pe plus, pe fondul unei stagnări a PIB-ului în T4 2022 şi a unei creşteri modeste în T1 2023, infirmând aşteptările pentru o recesiune iminentă. Inflaţia şi-a depăşit punctul de vârf (10,6% în octombrie 2022) şi a început să încetinească, determinată de scăderea preţurilor la energie şi de efectele acesteia. În trimestrele următoare, scăderea inflaţiei va reduce presiunea asupra consumatorilor. Creşterea salariilor reale, după ce a atins un minim de -4,9% în T3 2022, se accelerează şi se aşteaptă să devină pozitivă în T4 2023. În pofida tensiunilor bancare care au afectat pieţele financiare în luna martie 2023, datele recente sugerează că tensiunile financiare au avut până acum o influenţă redusă asupra consumatorilor şi companiilor”, mai arată analiza.
Potrivit sursei citate, pieţele cu o forţă de muncă rezilientă continuă să susţină veniturile consumatorilor, iar redeschiderea Chinei a contribuit la redresarea cererii la nivel global. Prin urmare, se aşteaptă ca majoritatea economiilor europene să evite contracţia PIB-ului în 2023.
„Prelungirea perioadei cu preţuri ridicate la energie şi inflaţia, la care se adaugă înăsprirea politicii monetare, vor continua să afecteze consumul casnic şi creşterea economică. Într-un scenariu simplificat, care ia în calcul calmarea recentelor turbulenţe din sectorul financiar, creşterea PIB-ului din zona euro ar urma să scadă de la 3,5% în 2022, la 0,7% în acest an şi apoi să ajungă la 1,3% în 2024 şi la 1,9% în 2025. Prin urmare, este de aşteptat o creştere mai lentă decât media de 1,9% înregistrată în perioada 2014-2019, înainte de pandemie. Evoluţia economiilor europene va rămâne cu mult sub tendinţele ante-Covid, influenţată atât de efectele negative pe termen lung ale pandemiei, cât şi de cele ale războiului din Ucraina”, mai arată cercetarea.
