România îşi menţine angajamentul de adoptare a monedei euro în anul 2015 şi intrarea în Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM) II, în perioada 2013-2014, şi îşi propune reducerea deficitului structural sub 0,7% din Produsul Intern Brut până în anul 2014, potrivit Programului de convergenţă 2012, aprobat de Guvern, printr-un memorandum.
Pentru adoptarea monedei unice europene, o ţară candidată trebuie să îndeplinească anumiţi parametrii, mai cunoscuţi sub denumirea de “criteriile de convergenţă nominală de la Maastricht”. Acestea se referă la un deficit bugetar sub 3% din PIB, o datorie publică sub 60% din PIB, rate ale dobânzilor pe termen lung sub 2 puncte procentuale peste media celor mai performanţi 3 membri UE şi o rată a inflaţiei de maxim 1,5% peste media celor mai performanţi 3 membri UE. Cu minim doi ani înainte de a putea intra în zona euro, o ţară trebuie să participe la Mecanismul Cursului de Schimb II (European Exchange Rate Mecanism II – ERM II). Acesta este un aranjment pentru cursul de schimb, în care o monedă are o paritate centrală faţă de euro, iar cursul de schimb nu poate fluctua faţă de această paritate cu mai mult de 15%, în sus sau în jos.
Astfel, dacă România ar adera la euro pe 31 decembrie 2015 (ultima dată posibilă în anul 2015) ar trebui să intre în ERM II cel mai târziu în cursul anului viitor, pentru că sunt necesari “minim” doi ani.
Totuşi, pare puţin probabil ca România să adopte euro în anul 2015. Chiar şi preşedintele Traian Băsescu se declara, anul trecut, sceptic în privinţa adoptării monedei unice europene. “Este clar că nu sunt suficiente criteriile de la Maastricht pentru a fi stabil şi sigur în interiorul euro-zonei. Va trebui să facem o analiză realistă, ce termen de aderare ne propunem, dacă am înţeles foarte bine că, fără o dezvoltare durabilă, România nu numai că se periclitează pe ea însăşi, dar, fiind în interiorul UE, periclitează şi stabilitatea întregii zone euro. Nu am un răspuns legat de dată, nu îmi permit ca, fără o analiză, să modific obiectivul oficial anunţat, dar am convingerea că zona euro nu mai suportă state neperformante economic, iar România nu este la nivelul de performanţă şi nu putem anticipa că va avea până în 2015 nivelul de performanţă care să o facă un solid pilon economic în interiorul euro-zonei”, a declarat Traian Băsescu în cadrul unei conferinţe de presă din februarie 2011.
Altfel spus, pe lângă criteriile de convergenţă nominală, România ar trebui să atingă şi unele criterii de convergenţă reală. Tratatul de la Maastricht nu menţionează criterii explicite privind convergenţa reală, dar aceasta poate fi urmărită, conform viceguvernatorului BNR, Cristian Popa, într-o prezentare de acum doi ani, prin nivelul PIB/locuitor, structura ramurilor economiei naţionale etc. Astfel, în 2008, PIB/locuitor, calculat prin paritatea puterii de cumpărare standard, era în România 43,3% faţă de media UE 25. Ponderea agriculturii în VAB (valoarea adăugată brută) era în România de 7,2% (faţă de 1,8% media în UE 25), a industriei – 25,6% (faţă de 19,9%), iar a serviciilor – de 55,4% (faţă de 71,9%). De remarcat, din 2009 România a intrat în criză şi încă “se chinuie” să iasă.
Pe de altă parte, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, declara, la începutul lunii februarie 2011, că “procesul de trecere la moneda unică europeană va fi rediscutat după alegeri”.
Creştere economică de aproape 4%
“Principalul obiectiv este reducerea deficitului structural sub 0,7% din PIB până în 2014. În acest fel, se poate ilustra capacitatea României de a se încadra, începând din anul 2013, în obiectivul bugetar pe termen mediu, ceea ce corespunde prevederilor Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare. Se încearcă atenuarea ciclicităţii economiei, reducerea presiunilor inflaţioniste şi limitarea deficitelor externe. De asemenea, se menţine angajamentul de adoptare a monedei euro în 2015 prin intrarea în mecanismul ERM II în 2013-2014”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.
Pe termen mediu, 2013-2015, cadrul macroeconomic prognozat se bazează pe creşteri ale PIB între 3,1% şi 3,9%, cu circa un punct peste potenţial, având în vedere contribuţia pozitivă adusă de investiţii şi mai ales a atragerii de fonduri europene.
“Cererea internă va reprezenta principalul motor al creşterii economice pentru anul 2012. Îmbunătăţirea ocupării şi o inflaţie mai redusă vor susţine creşterea veniturilor şi vor contribui la revigorarea consumului privat”, a detaliat Suciu din Programul de convergenţă.
De asemenea, pentru 2012 inflaţia este de aşteptat să se menţină la un nivel redus, la sfârşitul anului urmând să ajungă la 3,5%, în intervalul ţintit de Banca Naţională.
În privinţa finanţelor publice, pe termen mediu, obiectivul specific al politicilor bugetare este ajustarea în continuare a deficitului bugetar, ţintele planificate fiind 2,3% din PIB în 2012, 1,5% în 2013, 1,2% în 2014, 0,9,% în 2015, conform metodologiei ESA.
Conform documentului adoptat de Guvern, se prevede îmbunătăţirea politicilor în domeniul investiţiilor, continuarea politicii de reducere şi de prevenire a apariţiei arieratelor, îmbunătăţirea guvernanţei corporatiste.
Actualul Executiv subliniază că ţintele şi angajamentele acestui Program de convergenţă sunt obligatorii şi pentru viitoarele guverne.
“E un document programatic, pe care se va baza de acum încolo construcţia bugetară, indiferent de Guvern, ţinând cont de constrângerile şi tratatele semnate şi asumate de România”, a mai spus Dan Suciu.
