Doar reducerea CAS nu este suficientă pentru a rezolva problema structurală a diferenţei mari dintre numărul redus de contribuabili şi cel de beneficiari, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu (foto), adăugând că este nevoie de un program de creare de locuri de muncă.
“Singură, reducerea CAS nu este o soluţie, pentru că îţi creează alte probleme. Ieşirea dintr-un cerc vicios este o treabă grea. Îţi trebuie un program. Trebuie să creezi locuri de muncă, dar poţi să faci aşa? Spui vreau locuri de muncă, dar uite că nu apar“, a declarat Isărescula o întâlnire cu presa după şedinţa de politică monetară a CA al BNR.
Guvernatorul a arătat că, în cazul în care raportezi munca salarială la faptul că plătitorii de impozite sunt puţini, atunci constaţi că plătitorii de taxe şi impozite ajung la 50-60% din impozitare, din costul forţei de muncă, “ceea ce e foarte mult“.
“Soluţia pentru România e să ajungi la cel puţin 6 milioane de contribuabili, altfel cercul vicios este aici, nu ai cum să îl rezolvi financiar, nici pe termen scurt, nici mediu şi nici pe termen lung“, a adăugat Isărescu, conform Agerpres.
Şeful BNR consideră că nu este o soluţie a înlocui o taxă cu alta, ci trebuie un program de creare de locuri de muncă, mai ales în mediul rural, unde este vizibilă sub-angajarea forţei de muncă.
“Am discutat acest lucru şi în comitetul de trecere la euro. Chiar eu am solicitat specialiştilor băncii, dacă pot să imagineze scenarii de ieşire din acest cerc vicios. Financiar este o ecuaţie imposibilă: cum să asiguri «a la long» contribuţii, viabilitate şi evitarea evaziunii şi pe de altă parte, o mulţumire «a la long» a pensionarilor. Şi vedeţi că aproape nimeni nu e mulţumit“, a subliniat Isărescu.
În opinia sa, un program de ieşire din acest cerc vicios ar putea presupune reforme structurale, însă “trebuie să fim mult mai concreţi referitor la ceea ce înseamnă reforme structurale şi cum ieşi din această problemă, pentru că nu pot fi coborâte nici contribuţiile, chiar dacă toată lumea ştie că sunt ridicate, pentru că ieşi din sustenabilitatea fiscală“.
Nu există risc de deflaţie
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a apreciat că nu vede riscul apariţiei deflaţiei, în condiţiile în care inflaţia medie anuală este în jur de 2%, însă nu are certitudinea asupra faptului că inflaţia scăzută va rămâne “acolo unde pare să fie în prezent“.
“Nu vedem un risc de deflaţie în România, dacă vă uitaţi la inflaţia medie anuală este în jur de 2%, mai are, dacă se va duce sub 1%, deci nu la acest lucru ne-am referit, ci la incertitudini în general şi legat de faptul că această evoluţie favorabilă a preţurilor este legată de evoluţia preţurilor agroalimentare. Avem şi un efect de bază, care în septembrie va dispărea, este vorba de TVA-ul la pâine, sunt incertitudini în ceea ce priveşte preţul ţiţeiului, nu le putem descifra în prezent. Dacă ar fi să ne luăm după comentarii, preţul ţiţeiului o poate lua în ambele direcţii. Deci incertitudinile nu sunt multe, sunt două pe care le-am trecut separat: deficitul de cerere şi o îmbunătăţire a anticipaţiilor inflaţioniste. Publicul, pieţele, cred din ce în ce mai mult că România a ajuns în situaţia unei inflaţii scăzute, deci nu suntem siguri că această traiectorie, care este sensibil îmbunătăţită faţă de traiectoria de la începutul anului, este una de durată, adică nu se termină în partea a doua a anului, se duce şi în 2015“, a spus Isărescu.
Acesta a afirmat că algoritmul BNR este ca rata de politică monetară să ţintească inflaţia pe termen mediu. “Ne uităm, bineînţeles, că a ajuns la 0,9% în mai şi e posibil să scadă chiar mai mult inflaţia medie pe 12 luni, dar ne uităm la traiectoria peste 12-14 luni, aceea ne interesează mai mult. În ceea ce priveşte variaţiile pe termen scurt, lucrăm mai mult cu managementul lichidităţilor, iar dobânzile în piaţa monetară au rolul, împreună cu evoluţia, flexibilitatea cursului, să se adreseze variaţiei conjuncturale“, a explicat Mugur Isărescu.
Şeful BNR a adăugat că nu are certitudinea asupra faptului că inflaţia scăzută va rămâne acolo unde pare să fie în prezent.
“Avem o traiectorie până spre sfârşitul anului care este aproape cu certitudine sub cea de la începutul anului şi o reducere semnificativă. Când spunem că nu este consolidată, lucrând cu prognoze pe doi ani, dincolo de acest an şi pentru anul următor, tendinţele încă nu sunt consolidate. Nu avem certitudinea că această traiectorie este ireversibil mai joasă. Pot să apară volatilităţi, pentru că o bună parte din această evoluţie vine din preţurile volatile. S-ar putea ca la anul să avem altă perspectivă şi atunci ne trebuie mult mai multe elemente ca să spunem că traiectoria este consolidată şi în baza ei luăm o decizie de politică monetară. Rata de politică monetară de 3,5% a fost bine poziţionată, suntem într-un proces de considerare, ca să nu zic de reconsiderare, trebuie să vedem în ce măsură traiectoria este una de durată“, a subliniat guvernatorul BNR, întrebat dacă actuala prognoză de inflaţie nu mai este de actualitate.
De asemenea, Mugur Isărescu consideră că trăim într-o perioadă în care, în multe ţări, are loc o represiune financiară, iar cel care economiseşte este într-un fel penalizat cu dobânzi real negative.
“Personal – şi am văzut că majoritatea membrilor CA, ca să nu spun toţi, împărtăşesc acest punct de vedere – nu văd deloc necesară, ca să nu spun că mi se pare neeficient sau chiar periculos, o alunecare în direcţia în care şi România descurajează economisirea. Este un punct de vedere foarte important în deciziile noastre viitoare, mai ales că ştim că băncile, dacă noi vom mişca rata de politică monetară, primul lucru pe care îl fac este să reducă rata dobânzii la depozite, nu la credite. Dimpotrivă, cu managementul lichidităţii, experienţa ne-a arătat că suntem mult mai eficienţi în a încuraja băncile să reducă dobânzile la creditare. Este vorba de maniera în care dozăm instrumentele. Mult mai eficient pentru asemenea perioadă şi astfel de situaţii este managementul lichidităţii, decât rata dobânzii de politică monetară“, a mai menţionat Mugur Isărescu.
500 milioane euro în plus pe piaţă
Banca Naţională a României (BNR) va elibera băncilor aproximativ 500 milioane de euro prin măsura de reducere a rezervelor minime obligatorii la valută cu două puncte procentuale, a mai spus Mugur Isărescu.
“Pentru calculele dumneavoastră, un procent de rezervă minimă obligatorie în valută este de 200 -250 milioane de euro. Vreo 500 de milioane de euro înseamnă cele două procente. (…) De la începutul anului au fost eliberaţi vreo 800-900 milioane euro, prin tăierea a patru procente“, a explicat Mugur Isărescu, întrebat despre măsura luată de Consiliul de Administraţie al BNR privind reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 16% de la 18%.
De asemenea, guvernatorul a declarat că măsura nu va avea un impact imediat.
“Deocamdată, în perioada imediat următoare, efectele sunt mici, pentru că aplicarea porneşte după 24 iulie. Din punct de vedere al semnalului, cred că pieţele şi publicul înţeleg că ne ţinem de un program anunţat în urmă cu mai multe luni, care spunea că pe măsură ce condiţiile economice şi financiare permit, utilizăm instrumentele de care banca dispune, lichiditatea, controlul lichidităţii, rezervele minime obligatorii şi să vedem cum va fi în viitor rata de politică monetară, pentru a ne asigura pe termen mediu obiectivele. Ca să fac o glumă sunt trei efecte: stabilitate, stabilitate, stabilitate“, a arătat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a spus că, în cazul măsurilor similare luate anterior, băncile au repatriat o parte din bani şi că, de la începutul anului, au fost eliberaţi în piaţă 800 – 900 milioane de euro.
“O bună parte din ei, în condiţiile acestei dezintermedieri şi a întăririi normelor prudenţiale, au fost repatriaţi. Eu nu aş dramatiza, cum simt uneori citindu-vă pe dumneavoastră. Se dramatizează prin presă. În definitiv băncile din România au exces de lichiditate atât în lei, cât şi în valută. Deci nu lipsa banilor este cauza principală a procesului de încetinire şi de scădere în cazul creditului în valută“, a adăugat şeful BNR.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,5% pe an şi reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 16% de la 18%, începând cu perioada de aplicare 24 iulie – 23 august 2014. CA al BNR a hotărât, de asemenea, menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 12%.
