Croaţia şi Muntenegru intenţionează să construiască un nou gazoduct de-a lungul coastei Adriaticii şi, de asemenea, să-şi interconecteze reţelele lor de distribuţie a gazelor naturale, o decizie care ar putea ajuta la reducerea dependenţei Europei de importurile energetice din Rusia, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres. Cele două state din Balcani estimează că viitoarea conductă, un proiect în valoare de 700 milioane de euro, le va permite să se conecteze la gazoductul Trans Adriatic Pipeline (TAP) până în 2020, au declarat ministrul croat al Economiei, Ivan Vrdoljak, şi omologul său din Muntenegru, Vladimir Kavaric. Pe de altă parte, şi bulgarii vor “să se racordeze“ la TAP. În plus, slovacii vor să iniţieze un nou gazoduct, Eastring, care va traversa Ungaria, România şi Bulgaria. Practic, după ce proiectul Nabucco, ce ar fi trebuit să aducă gaze din Azerbaidjan în Europa, a căzut, fiind preferat proiectul TAP, est-europenii caută soluţii de a deveni mai independenţi faţă de resursele energetice ale Rusiei.
“Toate statele din regiune vor să se lege la Trans Adriatic Pipeline. Pentru Muntenegru aceasta este de asemenea o oportunitate pentru a profita de gazele naturale care vor fi identificate în viitor la depozitele noastre“, a declarat Vladimir Kavaric.
“Voinţa politică există. Trebuie să strângem investitori, iar organismele de reglementare trebuie să discute aspectele legate de costul tranzitului gazelor naturale. Am dori, de asemenea, să includem şi Bosnia-Herţegovina, cu un interconector la Ploce“, a spus, la rândul său, Ivan Vrdoljak.
Reamintim, la mijlocul anului 2013, consorţiul Shah Deniz II a ales proiectul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP) pentru transportul gazelor naturale azere spre Europa via Grecia şi Italia. Nabucco Vest şi Trans-Adriatic Pipeline erau singurele două proiecte care concurau pentru furnizarea de gaze naturale din Azerbaidjan în Europa. Trans Adriatic Pipeline (TAP) ar urma să transporte până în Europa, anual, 10 miliarde metri cubi de gaze naturale produse în Azerbaidjan de către consorţiul Shah Deniz, via o conductă cu o lungime de 870 de kilometri, care ar urma să ajungă până în Italia, via Grecia şi Albania.
Amos Hochstein, asistent secretar adjunct pentru diplomaţie energetică în cadrul Departamentului de Stat, crede că statele din Balcani se numără printre cele mai importante regiuni strategice când este vorba de securitatea energetică a Europei. “Dezvoltarea potenţialului offshore, a unui terminal LNG şi asigurarea interconectării între ţările din regiuni, precum şi cu reţele din Ungaria şi Serbia va crea diversitate şi competiţie. Aceasta este piatra de bază a securităţii. SUA va continua să lucreze cu toate ţările din regiune pentru a face din acest obiectiv o realitate“, a spus Hochstein.
Şi bulgarii vor “să se înţepe“ la TAP. La începutul anului trecut, Sofia anunţa că gazoductul care se va construi între Grecia şi Bulgaria va costa circa 160 milioane euro, investiţia fiind prevăzută în Memorandumul de înţelegere şi cooperare semnat între consorţiul Trans Adriatic Pipeline (TAP) şi compania ICGB, care este responsabilă cu dezvoltarea, finanţarea şi construcţia conductei greco-bulgare. Trans Adriatic Pipeline AG (TAP) şi Interconnector Grecia – Bulgaria (ICGB) au semnat un memorandum de înţelegere cu privire la dezvoltarea, finanţarea şi construcţia gazoductului, care va transporta caspic în Bulgaria, scria publicaţia azeră news.az.
Conducta este de aşteptat să fie pusă în funcţiune în anul 2016. Acest lucru va permite Bulgariei, care este 100% dependentă de importurile de gaze din Rusia, să obţină o sursă alternativă de energie. Acesta va putea, de asemenea, să furnizeze gaz spre sud-estul Europei prin intermediul conductei.
Costul conductei urma să fie acoperit, în mare parte, de bani de la Comisia Europeană şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Gazoductul va avea diametrul de 700 mm și lungimea de 168,5 km, dintre care 140 km vor trece pe teritoriul Bulgariei. Conducta va transporta, anual, 5,3 miliarde de metri cubi de gaz pentru piețele europene.
Eastring “pe ţeavă“
Purtătorul de cuvânt al companiei slovace pentru transportul gazelor naturale, Eustream, Vahram Chuguryan, a declarat, recent, că memorandumurile de înţelegere cu ţările prin care ar urma să treacă gazoductul Eastring (Ungaria, România şi Bulgaria) ar putea fi semnat în curând, transmite agenţia TASR.
“Aceste documente ar trebui să conţină parametrii de bază cu privire la participarea lor viitoare la acest proiect“, a subliniat Chuguryan, adăugând că Eustream a negociat şi va continua să negocieze proiectul Eastring cu toţi potenţialii parteneri, investitori şi oficiali ai statului.
Guvernul slovac intenţionează să sprijine în mod activ proiectul Eastring. “Graţie acestui proiect, Slovacia intenţionează să obţină o poziţie puternic în contextul reţelelor pentru transportul gazelor naturale din Europa“, a declarat ministrul slovac al Economiei, Pavol Pavlis.
Potrivit directorul general al Eustream, Rastislav Nukovic, finanţarea pentru Eastring depinde de trei surse principale. “În primul rând este vorba de un consorţiu de companii din ţările implicate, respectiv Slovacia, Bulgaria, România şi Ungaria. Cea de-a doua sursă de finanţare ar putea fi Uniunea Europeană, în condiţiile în care acest proiect respectă concepţia şi provocările Comisiei Europene. Cea de-a treia sursă de finanţare ar putea fi băncile comerciale sau Banca Europeană de Investiţii“, a declarat Nukovic.
Eastring, o conductă cu o lungime cuprinsă între 744 şi 1.015 kilometri, în funcţie de ruta finală, ar urma să aibă o capacitate de până la 20 de miliarde de metri cubi pe an. Costul estimat al proiectului este de 1,3 miliarde de euro şi ar putea deveni operaţional la finele lui 2018. România ar urma să aibă un rol-cheie în proiectul Eastring, în condiţiile în care cea mai mare parte a conductei ar urma să se afle pe teritoriul său.
