Preţul energiei electrice angro din România ar putea creşte cu 50% dacă energia regenerabilă ar fi scoasă din mixul de producţie, a declarat vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă. Pe de altă parte, în România este foarte puţin folosită biomasa în producerea de energie verde, în condiţiile în care aceasta este o resursă foarte răspândită în ţara noastră. De aceea, autorităţile locale ar trebui să fie mai atente la beneficiile acestei surse de energie, susţin reprezentanţii industriei de profil, la Conferinţa “Competitivitatea, Inteligenţa şi Valoarea Adăugată prin Servicii Private – Servicii Energetice”, organizată de ziarul Bursa.
“Simulările pe care le facem la nivelul ANRE privind modelarea pieţei de energie electrică din România, plecând de la mixul energetic pe care îl avem în acest moment pe toate componentele, arată un lucru foarte interesant: dacă mâine am scoate din mixul de producţie din piaţa angro de energie electrică regenerabilele, preţul energiei electrice angro din România ar creşte cu 50%”, a precizat Emil Calotă, în cadrul conferinţei. Potrivit acestuia, la o o contribuţie a energiei verzi în piaţa energiei electrice de 10 TWh, preţul angro al MWh ar creşte de la 40 de euro la 60 de euro.
“Pe de altă parte, la momentul acesta, consumatorul final plăteşte circa 35 de lei pe MWh impactul certificatului verde, ceea ce înseamnă 8 euro. Dacă vom compara 8 euro cu 20 de euro, repet, la nivelul pieţei angro de energie electrică, constatăm că menţinerea acestui sector este net favorabil, economic vorbind”, a explicat Emil Calotă, precizează Agerpres.
Sistemul de sprijin pentru producerea de energie din surse regenerabile a fost vehement contestat din cauza “generozităţii” sale, care a avut ca efect creşterea semnificativă a facturilor, în special pentru industria mare consumatoare de energie. Autorităţile au luat măsuri care au dus la diminuarea ajutorului pentru “regenerabili”.
Biomasa, resursă naţională
La sfârşitul anului 2014, potrivit Transelectrica, în România erau instalate capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile de 5.200 MW, din care doar 102 MW pe biomasă sau biogaz. Restul reprezintă investiţiile în capacităţi eoliene şi solare. “Biomasa este importantă ca energie regenerabilă, pentru că este o resursă naţională”, a declarat Constantin Pârvan, preşedintele Patronatului Serviciilor Private din România. Potrivit acestuia, o analiză făcută în 2010 cu ajutor olandez, arată că 48% din sursele regenerabile de energie sunt reprezentate de biomasă şi biogaz. “Potenţialul reprezentat de biomasă ar trebui să-i împingă pe cei din administraţiile locale să se reorienteze spre această resursă”, a completat Pârvan.
Prognoze pentru populaţie
Populaţia ar trebui informată cu privire la evoluţia preţului energiei pe cel puţin 4-5 ani, acest aspect fiind mai important decât asigurarea că o anumită reglementare va fi menţinută sau schimbată, a afirmat vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă.
“La un moment dat va trebui să informăm opinia publică ce se va întâmpla cu preţul energiei electrice, preţ de producţie, deci preţ pe piaţa angro, dar şi preţul final, pe minimum 4-5 ani. La fel cu preţul gazului, la fel cu preţul energiei termice. Aceste elemente sunt mai importante decât o prevedere dintr-o reglementare sau dintr-un text de lege. Sunt elementele care afectează succesul investiţiei şi succesul recuperării acelei investiţii cu succes. Mai repede aş spune că e important pentru noi să dăm predictibilitate pentru preţuri, să spunem că pe termen de 5-6 ani energia electrică va evolua în plaja de +/- 2%, decât să spunem că ţinem fix sau modificăm o lege sau o reglementare”, a spus Emil Calotă.
Vicepreşedintele ANRE a ţinut să precizeze că mereu se aduc critici la adresa statului român şi, implicit, reglementatorului privind instabilitatea şi impredictibilitatea cadrului legal şi de reglementare, dar că adevărata cauză o constituie lipsa unei strategii în domeniu şi axarea pe politica de conformare la directivele europene.
“Ordinul 78/2014, celebru deja, este ordinul prin care se stabileşte modul în care se realizează contractele la nivelul platformei OPCOM (n.r. – “bursa de energie” de la Bucureşti), respectând “ad litteram” două articole din Legea 123/2012. Este un punct pe care l-am discutat şi cu reprezentanţii Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional. Este un ordin inspirat de experienţă tristă a anilor precedenţi, experienţă creată de băieţii deştepţi din energie. Dintr-o extremă, am ajuns în extrema cealaltă. Pentru a împiedica încheierea unor contracte discutabile pentru interesul statului român am ajuns în extrema cealaltă în care legea împiedică realizarea unor contracte bilaterale pe teren lung, contracte bilaterale pe termen lung ce reprezintă un element esenţial în finanţarea investiţiilor importante din domeniu”, a mai spus vicepreşedintele ANRE.
Radeţii ar trebui să revină în cadrul primăriilor
Emil Calotă, vicepreşedintele ANRE, consideră că lumea ar deveni mai conştientă de costurile şi pierderile uriaşe ale sistemelor de transport şi distribuţie a energiei termice, dacă regiile de termoficare ar fi preluate de primării.
“Dacă cineva îşi închipuie că RADET-ul, de pildă, va putea deveni în actuala structură, configuraţie fizică, o entitate viabilă din punct de vedere financiar şi economic, omul acela îşi face iluzii. Cel mai simplu ar fi, de pildă, dacă RADET-urile din toată ţara ar fi preluate foarte simplu ca elemente din bugetul primăriilor. Atunci toată lumea ar deveni mai conştientă de ceea ce se întâmplă cu sistemele de transport şi distribuţie, cât de uriaşe sunt costurile şi pierderile. În momentul în care aceste unităţi, oricum aflate juridic în subordinea primăriilor, ar greva bugetele, fără să mai punem în discuţie subvenţia din preţul final a gigacaloriei, s-ar vedea uriaşa contribuţie din bugetele marilor oraşe din România”, a declarat Emil Calotă în cadrul conferinţei.
“Zona de încălzire urbană este domeniul cel mai deficitar, cu cele mai mari pierderi. Este incredibil că, la nivelul Bucureştiului, totuşi încă se discută în termeni abstracţi despre o posibilă fuziune care va rezolva miraculos lucrurile. Fuziunea este primul pas dintr-un proces lung şi greu în care sistemul de termoficare urbană din Bucureşti şi din alte oraşe mari trebuie să-şi găsească formula de viabilitate, de funcţionare pe propriile resurse şi nu ajutată, susţinută în diverse zone cu bani publici sau cu banii cetăţenilor”, a mai spus Calotă.
Proiectul privind fuziunea RADET-ELCEN a fost aprobat, la mijlocul lunii octombrie 2014, de Consiliul General Municipiului Bucureşti (CGMB). Atunci, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, declara că RADET trebuie să se transforme în societate comercială până la sfârşitul anului, urmând ca fuziunea regiei cu ELCEN să se facă “undeva spre martie 2015”. Tot la acea dată, premierul Victor Ponta anunţa că Guvernul va aloca fonduri până la finalizarea fuziunii RADET-ELCEN şi constituirea unei societăţi comerciale astfel încât “să se rezolve toată problema datoriilor istorice”.
