Taxele şi inconsecvenţa legislativă afectează cel mai mult producţia de energie hidro, susţin experţii prezenţi la conferinţa “Romanian HydroPower”, organizată de Govnet. Lista începe cu taxa pe apa uzinată, continuă cu costurile generate de închirierea albiei râurilor şi cu taxa pe stâlp, fiind încheiată de evoluţia legislativă privind sistemul de sprijin a energiei din surse regenerabile prin intermediul certificatelor verzi. Deputatul Rodin Traicu, membru al Comisiei pentru industrii şi servicii, a recomandat ca “investiţiile să fie făcute cu faţa spre consumator”, pentru că el este cel care va cumpăra marfa.
“Ceea ce s-a întâmplat, referitor la piaţa certificatelor verzi, e tipic acelei zicale pe care cu toţii o ştim: Marile dezamăgiri provin din marile iluzii”, a declarat Rodin Traicu. Potrivit acestuia, s-a făcut o schemă de sprijin nerealistă, care a dus la un puseu investiţional în regenerabile de tip speculativ în piaţă, nu fundamentat economic şi nu fundamentat tehnic. “Rezultatul a fost că acest lucru s-a întors împotriva sistemului de regenerabile din partea celui mai important actor din acest fenomen: consumatorul. El s-a văzut în situaţia de a nu putea suporta schemele de sprijin, nu costurile cu producţia a energiei în zona respectivă. De asemenea, această schemă s-a întors ca un bumerang împotriva legislatorului, care a fost acuzat de incompetenţă, ca să nu zicem altceva”, a afirmat Traicu.
Acesta a adăugat, totodată, că îndreptarea în mod exclusiv către schemele de sprijin cu certificate verzi s-a dovedit utopică, iar amânarea de acordare până în 2017 a cotei de certificate verzi a bulversat planuri de afaceri aflate în derulare.
“Făcând o analiză a pieţei, se constată că tot ceea ce trece de 37-40 de euro/MW în piaţă este inacceptabil din punct de vedere comercial, nu se poate vinde. Nu poţi să vinzi, nu are cine să-ţi cumpere, iar investiţia din start devine nerentabilă (…) Dacă ne uităm în ultimii ani, perioada 2012 până în prezent, vedem nişte mişcări deosebit de interesante, dar, în acelaşi timp violente, în piaţa europeană de energie. Constatăm o presiune asupra Europei ca să importe gaze de pe continentul nord-american, e vorba de gaze lichefiate cu preponderenţă. Pe de altă parte, observăm modificări dramatice pe piaţa cărbunelui energetic, în acelaşi sens”, a explicat deputatul.
Statistici
Conform datelor oficiale, în mixul energetic din România, producţia de energie hidroelectrică a reprezentat, în 2014, circa 29% din totalul producţiei de energie electrică a ţării. De asemenea, capacităţile instalate la finele anului trecut în hidrocentrale de peste 10 MW depăşeau 6.122 MW, respectiv 566 MW în microhidrocentrale de sub 10 MW, acreditate pentru sistemul de promovare prin certificate verzi.
La nivelul anului 2013, în România a fost realizat un consum final de energie din surse regenerabile de 23,2% faţă de obiectivul intermediar de 19,7%, în timp ce ponderea energiei hidroelectrice (producţie normalizată) în total consum de energie din surse regenerabile a fost de circa 76%. Obiectivul naţional asumat pentru 2020 este ca 24% din consumul final de energie produsă la nivel naţional să fie din resurse regenerabile.
Supraofertă de certificate verzi
Potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la sfârşitul anului 2014, numărul total de certificate verzi emise ca schemă de sprijin a fost de 12.650.486, mai puţin decât cota estimată de instituţie la început de an, respectiv 17.591.558. “Cota obligatorie a furnizorilor este de 10,89 milioane certificate verzi, ceea ce a condus la o supraofertă de 1,75 milioane de certificate”, a declarat Zoltan Bege-Nagy, membru în Comitetul de Reglementare al ANRE. Oricum , pentru 2014, sunt nevândute 4,6 milioane de certificate.
Pentru anul 2015, ANRE estimează emiterea de 18.147.720 certificate verzi, în creştere cu 3% faţă de anul anterior.
