Electrica vrea Enel Muntenia Sud. Autorităţile – Enel Dobrogea
septembrie 16, 2014
Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, va merge miercuri la Roma, împreună cu reprezentanţii Electrica şi Nuclearelectrica, pentru a discuta cu conducerea Enel pe tema vânzării operaţiunilor din România. Zvonurile din piaţă sunt că Electrica ar vrea ”să răscumpere” fosta distribuţie Muntenia Sud (care deserveşte Bucureştiul şi judeţele Ilfov şi Giurgiu), însă autorităţile preferă fosta Electrica Dobrogea (pentru că acolo se află centrala de la Cernavodă, dar, mai ales, baza militară americană de la Kogălniceanu).
„Distribuţia de energie este o activitate strategică în România, mai ales în Dobrogea, având în vedere ce se întâmplă la est de România. Există companii de stat româneşti interesate să preia Enel Dobrogea, aşa că nu încurajăm alte oferte”, a spus Nicolescu, în cadrul unei conferinţe organizate de Grupul de presă Bursa.
Nicolescu va fi însoţit la Roma de directorul general al Electrica, Ioan Roşca, şi de cel al Nuclearelectrica, Daniela Lulache.
Reamintim, în luna iulie a acestui an, Enel a anunţat că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România.
Profitul net ajustat al Enel a scăzut în primul semestru din 2014 cu 4,8%, la 1,57 miliarde de euro, depăşind estimările analiştilor, de 1,49 miliarde de euro. Datoria netă a urcat cu 8,5%, la 43,1 miliarde de euro la 30 iunie, de la 39,7 miliarde de euro la 30 decembrie.
În România, compania italiană deţine trei foste filiale ale Electrica de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, în zona Muntenia Sud, în Banat şi în Dobrogea.
În România, planul include vânzarea participaţiilor de 64,4% în Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% în Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din acţiunile Enel România. Aceste companii gestionează o reţea de 91.000 de kilometri, ce distribuie aproximativ 14 TWh pe an (cu o cotă de piaţă de 34%) şi care vând aproximativ 9 TWh/an unui număr de aproximativ 2,6 milioane clienţi, dintre care 2,4 milioane sunt clienţi rezidenţiali (aproximativ 20% din piaţa de retail) şi 200.000 sunt companii.
În anul 2013, aceste companii au avut venituri de 1,118 miliarde euro şi au generat un profit operaţional de 289 milioane de euro.
Italienii au mai mulţi bani de dat decât românilor decât la privatizare
Pe de altă parte, Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), companie desprinsă din Electrica, înainte de privatizarea acesteia, şi aflată în subordinea Departamentului pentru Energie, urma să deschidă o acţiune împotriva Enel la Tribunalul Arbitral de la Paris, în legătură cu vânzarea de către Electrica a participaţiei minoritare din fosta filială Muntenia Sud, se arăta într-un comunicat al Departamentului pentru Energie. Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a prezentat o notă în Guvern pe acest subiect. “Cu această ocazie, membrii Executivului au fost informaţi că statul român, prin SAPE, va solicita Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea «Put», exact aşa cum a fost deja stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 1163/27.11.2012. Potrivit prevederilor din contractul de privatizare, semnat în iulie 2007, Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra o parte sau întregul pachet de 23,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud către Enel (dreptul de Opţiune «Put») “, se arăta în comunicat.
Astfel, se pare că Electrica nu vrea să preia decât Enel Muntenia şi Enel Dobrogea, fără a avea vreo intenţie asupra Enel Banat. În plus, ar putea prelua numai distribuţiile de energie, furnizarea urmând să fie ”măritată” de italieni cu altă companie, din cauza constrângerilor legate de legislaţia privind competiţia.
Reamintim, în anul 2004, grupul italian Enel a plătit 36 de milioane de euro pentru plata pachetelor de câte 24,6% din acţiunile Banat şi Dobrogea achiziţionate şi 76 de milioane de euro pentru titlurile nou emise, special pentru această tranzacţie, astfel încât grupul italian a ajuns la majoritatea de 51% în ambele filiale Electrica. Cele 76 de milioane de euro au intrat în conturile companiilor deţinute de Enel, urmând să fie utilizate pentru investiţii. În anul 2008, Enel a achiziţionat direct de la Electrica 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud, pentru 395 milioane euro, şi a subscris noi acţiuni la majorarea de capital social, cu suma de 425 milioane euro, ajungâng să deţină 64,4% din titluri. Cele 425 milioane de euro au rămas în compania deţinută de italieni urmând, de asemenea, să fie utilizate pentru investiţii. Cum Electrica este cea care a vândut acţiunile, compania a încasat, în urma vânzării pachetelor de acţiuni de la Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud, o sumă totală de 431 milioane de euro (restul banilor au rămas în companiile deţinute majoritar de Enel).
Pe de altă parte, statul român cere grupului italian 521 milioane de euro. Astfel, este posibil ca Electrica să plătească cel mult 100 – 150 milioane de euro pentru a prelua distribuţiile Enel Dobrogea şi Muntenia.
Călin Radu Vilt
Călin Radu Vilt
Scientific Counsellor of National Committee of World Energy Council, Member in Smart Grid Policy Council
Din perspectiva implementarii retelelor inteligente si a repararii erorilor trecutului ambele monopoluri naturale de transport si distributie trebuie sa se regaseasca in aceeasi entitate juridica in speta Transelectrica asa cum au fost pana in anul 2000. Din toate punctele de vedere tehnic si economic acesta decizie este oportuna si in spiritul practicii tarilor UE. O greseala recunoscuta chiar si mai tarziu este pe jumatate iertata spune un vechi proverb. In perioada 1998-2000 vanitatile personale ca si unele erori din Directiva 92/1996 au dus la acele sotutii eronate. Romania s-a grabit si a gresit. Tarile cu coloana vertebrala au cerut modificarea directivei si au reusit fara sa faca erori. Disparitia granitelor dintre tari a dus la reconfigurarea regionala a retelelor de transport si de distributie intr-un nou concept functional sub comanda unica a treptelor de dispecer. Directiva de crestere a sigurantei in alimentarea cu energie impune corectarea acestor erori administrative mai ales in conditiile in care s-au separat activitatile de distributie de cele de furnizare. Privatizarile din distributie nu si-au atins scopul nefiind realizate investitiile asteptate. Optimizarea unitara a retelelor nu poate fi facuta decat in cadrul unui singur Plan de Perspectiva elaborat si aprobat in conformitate cu prevederile legii energiei. Chiar si Germnaia care avea retelele seprate a infiintat compania 50 Hertzi ca sa rezolve acesta anomalie organizatorica.