CFR a achitat datoria de 230 de milioane de lei pe care o avea către Electrica, ceea ce va îmbunătăţi situaţia financiară a companiei în vederea listării la bursă, a anunţat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu (foto), aflat în vizită de lucru la centrala nucleară de la Cernavodă. Pe de altă parte, acesta a declarat că, în ultimii ani, companiile din subordine au cheltuit circa 100 milioane de euro pe studii de fezabilitate care nu-şi mai au rostul. De asemenea, el doreşte o clarificare a ”taxei de stâlp”, astfel încât să nu se plătească ”birul” şi pentru reactoare. În plus, el a anunţat că, o dată cu apariţia Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, Transelectrica ar trebui să investească minim 100 milioane de euro pentru preluarea energie electrice produse aici.
”CFR a plătit suma de bani datorată Electrica; este vorba despre 230 de milioane de lei. Este un lucru foarte bun, din perspectiva listării la bursă a Electrica; este o intrare în normalitate”, a spus Nicolescu.
El şi-a exprimat speranţa că şi alte companii de stat care au datorii la Electrica, precum Oltchim, Cupru Min şi Remin, vor plăti datoriile, pentru ca situaţia financiară a Electrica să fie îmbunătăţită.
Reamintim, cu câteva săptămâni în urmă, Departamentul pentru Energie a anunţat că CFR SA, compania de stat care se ocupă de exploatarea şi întreţinerea reţelei naţionale de căi ferate, a semnat o convenţie cu Electrica privind stingerea datoriei. ”Până la data de 15 mai, Electrica urmează să primească 228 milioane lei. Este o intrare în normalitate şi un pas important, realizat pentru listarea cu succes a Electrica”, au declarat reprezentanţii Departamentului pentru Energie.
Guvernul s-a angajat, în acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), să listeze la bursă, în iunie 2014, furnizorul şi distribuitorul de energie Electrica. În scrisoarea de intenţie încheiată între Guvernul României şi FMI în data de 5 martie 2014, principalele menţiuni referitoare la privatizarea S.C. Electrica S.A. sunt următoarele: separarea prin lichidare a trei societăţi regionale de întreţinere generatoare de pierderi; extragerea din Electrica a participaţiilor minoritare deţinute de Electrica la societăţile de distribuţie deja privatizate; soluţionarea problemei neplăţii de către CFR a achiziţiilor de electricitate de la Electrica; lansarea unei oferte publice iniţiale pentru pachetul majoritar din acţiunile statului, în urma majorării de capital planificate.
Lansarea ofertei este un criteriu structural de referinţă, iar termenul din scrisoare este 31 mai 2014.
Energia nucleară – prioritară pentru România
Energia nucleară este şi va rămâne o prioritate a politicii energetice a României, iar proiectul reactoarelor 3 şi 4 va fi finalizat, a mai spus Răzvan Nicolescu.
“În contextul revizuirii strategiei energetice a României, unele dintre primele concluzii arată foarte clar că energia nucleară este şi va rămâne o prioritate a politicii energetice a României. Decizia privind realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este una luată deja, ne dorim să se finalizeze cât mai repede, să găsim parteneri pentru acest proiect”, a spus Nicolescu, într-o conferinţă de presă.
El a adăugat că este nevoie ca Transelectrica să includă în planul său de dezvoltare pe următorii 10 ani întărirea liniilor de transport de energie de la Cernavodă către restul ţării, astfel încât reţeaua să poată prelua şi energia produsă de reactoarele 3 şi 4.
”O parte din această capacitate este utilizată acum de energia eoliană din zona Dobrogei. Un calcul făcut de Nuclearelectrica arată că Transelectrica are nevoie de cel puţin 100 de milioane de euro pentru această investiţie”, a menţionat ministrul delegat.
Potrivit acestuia, standardele de operare ale Unităţilor 1 şi 2 de la Cernavodă sunt foarte ridicate, iar publicaţia de profil, Nuclear Engineering International, a desemnat România prima în clasamentul mondial privind cel mai mare factor de utilizare al unei centrale nucleare.
În lume există 73 de centrale nucleare, cu 404 reactoare. Unitatea 2 de la Cernavodă se află pe locul 5 în lume, iar reactorul 1 de la Cernavodă, pe locul 16, a subliniat Nicolescu.
”Am lansat acum 2 – 3 săptămâni o temă de discuţie la Bruxelles: să finanţăm din fonduri comunitare cercetarea în creşterea standardelor de operare în unităţile nucleare şi în ceea ce priveşte depozitarea combustibilului nuclear. Aşa cum se dau bani europeni pentru cercetare în regenerabile sau în reducerea emisiilor, e nevoie de cercetare nucleară şi de soluţii pe termen lung pentru depozitarea deşeurilor nucleare”, a arătat Nicolescu.
”Negociere” la “taxa de stâlp”
Pe de altă parte, ministrul a anunţat că va discuta cu Ministerul Finanţelor şi cu Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), astfel încât Nuclearelectrica să nu plătească impozitul de 1,5% pe clădiri la valoarea reactoarelor nucleare, caz în care costul pe MWh al energiei nucleare ar creşte cu 10 lei.
”Astfel, consumatorii vor trebui să scoată mai mulţi bani din buzunar”, a explicat ministrul.
Conform directorului general al companiei, Daniela Lulache, Nuclearelectrica ar urma să plătească la bugetul de stat circa 100 de milioane de lei în contul noului impozit de 1,5% pe clădiri, dacă în calcul se va lua valoarea reactoarelor nucleare şi nu a clădirilor care le acoperă. ”Conform legislaţiei în vigoare, până pe 26 mai va trebui să plătim jumătate din taxă, adică aproximativ 50 milioane de lei”, a spus Lulache.
Timp de o lună, Unitatea 1 se află în revizie. ”Cum ştiam când vom opri reactorul pentru revizie, nu avem contracte de furnizare pentru energia ce ar fi putut fi produsă de această unitate, aşa că nu trebuie să cumpărăm electricitate de pe piaţă, ca să ne respectăm contractele”, a mai spus Lulache.
100 milioane euro cheltuiţi ”aiurea” pe studii
Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a cerut companiilor de stat eficientizarea cheltuielilor, în condiţiile în care, în ultimii ani, s-au cheltuit peste 100 de milioane de euro pe studii de fezabilitate.
”Să încercăm să cheltuim banii eficient. În ultimii ani s-au cheltuit 100 de milioane de euro pe studii de fezabilitate şi multe dintre ele nu mai pot fi folosite. Eficientizarea cheltuielilor este una dintre principalele teme de discuţie cu companiile de stat”, a spus Nicolescu.
Reamintim, Corpul de control al Departamentului pentru Energie a finalizat analiza privind cheltuielile efectuate de Hidroelectrica privind fezabilitatea proiectului hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, din care reiese că, deşi s-au cheltuit peste 19,3 milioane de lei, nu se ştie încă dacă proiectul este fezabil sau nu.
”Suma totală cheltuită a fost de 15,6 milioane lei fără TVA (19,3 milioane de lei cu TVA – n.r.). Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a transmis Consiliului de Administraţie al SC Hidro Tarniţa SA să prezinte un plan de acţiuni, conform căruia proiectul hidrocentralei să beneficieze de informaţiile obţinute în urma realizării studiilor, chiar dacă acestea nu conţin toate concluziile privind fezabilitatea sau nefezabilitatea proiectului”, se arată într-un comunicat recent al Departamentului pentru Energie.
De asemenea, Departamentul pentru Energie a solicitat Consiliului de Administraţie al SC Hidro Tarniţa SA să finalizeze studiile de fezabilitate privind proiectul în cauză la costuri minime, cu o eficienţă ridicată în cheltuirea banilor societăţilor de stat prezente în acţionariat, se mai precizează în comunicat.
”Proiectul Tarniţa este unul strategic pentru România”, subliniază oficialii Departamentului.
Ministrul delegat pentru Energie a dispus în data de 5 mai Corpului de Control al Departamentului pentru Energie realizarea unei analize în privinţa cheltuielilor efectuate până în prezent pentru realizarea proiectului hidrocentralei de acumulare şi pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti.
Proiectul de realizare a centralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti a fost discutat pentru prima dată în România în urmă cu aproximativ 40 de ani, când au fost efectuate şi cercetările pentru depistarea celui mai bun loc. Locul de construcţie al hidrocentralei a fost ales dintr-o serie de aproximativ 20 de amplasamente din toată ţara, datorită, printre altele, căderii foarte bune de apă şi a poziţionării. Hidrocentrala, încă de la început, era plănuit să se realizeze pentru a asigura serviciile de sistem după construcţia reactoarelor de la Cernavodă.
Societatea Hidro Tarniţa SA a fost înfiinţată la 1 noiembrie 2013 pentru realizarea proiectului Centrala Hidroelectrica cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarniţa – Lăpusteşti, având ca acţionari Complexul Energetic Hunedoara SA şi SC DFEE Electrica SA.
În acordul de înfiinţare a Hidro Tarniţa s-a convenit ca acţionarii să aprobe, după înregistrarea societăţii, majorarea capitalului prin aport de capital, subscris şi vărsat integral în numerar de Complexul Energetic Hunedoara, DFEE Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia, astfel încât, după această primă subscriere, capitalul social al societăţii să reprezinte echivalentul în lei a 12 milioane euro, respectiv câte două milioane de euro (8,9 milioane lei) pentru fiecare dintre cei şase acţionari.
Angajaţii Hidro Tarniţa vor avea în acest an un salariu mediu lunar de 7.910 lei/persoană, determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2014.
Tot potrivit bugetului, compania va investi în acest an 15,6 milioane de lei pentru pregătirea, dezvoltarea şi autorizarea proiectului hidrocentrale, iar cea mai mare parte a investiţiilor, respectiv 9 milioane de lei, va merge pentru achiziţia şi securizarea terenurilor. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt de 3,3 milioane de lei, iar cele cu personalul, de 2,9 milioane de lei.
Compania va avea venituri totale de 6.000 de lei şi cheltuieli totale de 6.000 de lei, rezultând un profit brut zero.
