Eficiența energetică este abordată mai ales de sectorul privat, cel de stat fiind marcat de lipsa banilor pentru cofinanțare și de relevanța electorală, au susținut participanții la conferința „Eficiența energetică, condiție esențială pentru o dezvoltare durabilă”, organizată, miercuri, de Meda Consulting. Pe de altă parte, nici legislația nu încurajează aplicarea măsurilor de eficiență energetică, unele prevederi fiind de-a drepul neaplicabile. Cu toate acestea, toți cei prezenți au fost de acord că eficiența energetică este viitorul în domeniu.
Domeniul eficienței energetice începe să prindă contur, iar ca semnal „este interesul pe care băncile îl arată pentru finanțare”, a declarat Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Potrivit acestuia, „acum 2-3 ani nu prea era mare interes. Acum, băncile au produse specializate, ceea ce înseamnă că domeniul are potențial”, a spus oficialul ANRE.
„Este mare discrepanță între cererea de fonduri pentru proiectele legate de eficiența energetică și posibilitatea de finanțare prin intermediul fondurilor comunitare”, a declarat George Guran, consilier la Ministerul Fondurilor Europene. În actuala perioadă bugetară comunitară, România are stabilite trei axe în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM), prin care sunt alocate fonduri pentru eficiență energetică. „Pentru anveloparea blocurilor, una dintre cele mai importante măsuri de eficiență energetică, fondurile sunt administrate de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice”, a spus Guran.
Potrivit acestuia, pentru Axa Prioritară 6 – Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon a fost alocată suma de 197 milioane de euro. Banii sunt destinați creşterii producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal), reducerii consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali și reducerii consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor. „Această din urmă submăsură este destinată distribuitorilor de energie electrică pentru montarea de contoare inteligente, pentru care s-au alocat 40 milioane de lei”, a adăugat Guran.
Axa Prioritară 7, „Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate” este una dintre cele mai importante măsuri referitoare la eficiența energetică, pentru că vizează susținerea proiectelor de modernizare/extindere a rețelelor termice primare și secundare din sistemul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat. Suma totală alocată este de aproape 293,2 milioane de lei, din care aproxiamtiv jumătate pentru București, iar restul pentru alte 7 orașe.
Apoi mai sunt 68 milioane de euro pentru crearea de „Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale” (Axa Prioritară 8), destinată Transelectrica și Transgaz.
Cât privește numărul proiectelor depuse și aprobate, veștile nu sunt tocmai bune. „Pentru Axa 7, cea referitoare la rețelele de termoficare, avem un apel extins în noiembrie 2017 cu data de închidere 31 decembrie 2019. Pentru București, am avut discuții în vederea stabilirii unui calendar realist. În ceea ce privește celelalte orașe, sunt cereri de finanțare în faza de preaprobare din partea Timișoara, Botoșami și Râmnicu Vâlcea”, a spus reprezentantul MFE, care a precizat că „este cam devreme să vorbim de dezangajare, dar stăm cu sabia lui Damocres deasupra capului”.
Legi neaplicabile
„În ceea ce privește cadrul legislativ avem, din păcate, unele prevederi neaplicate și altele neaplicabile”, a declarat Emil Calotă, expert în energie și fost vicepreședinte al ANRE. El a tras atenția asupra „incapacității de a răspunde comandamentelor din Legea eficienței energetice a autorităților așa cum sunt definite ele prin lege, la nivel sectorial. Dau un exemplu – Ministrul Transporturilor. Sau cel al Agriculturii. Sau MDRAP, ministerul cu cea mai mare responsabilitate în ceea ce privește eficiența energetică a clădirilor”.
De altfel, Emil Calotă a ținut să precizeze că „Ministerul Finanțelor Publice ar trebui să-și asume mai multe responsabilități și să deblocheze contractele pentru companiile care prestează servicii energetice de tip ESCO, așa cum se prevede în lege, care la nivelul comunităților ar putea să însemne motoare de dezvoltare și de reviriment ale localităților”.
În cele din urmă, Emil Calită vine și soluții pentru deblocarea situației și punerea pe direcția corectă a măsurilor de eficiență energetică. Potrivit acestuia, Planul de acțiune ar trebui să debuteze cu un audit energetic pentru localități însoțit de program de îmbunătățire a eficienței energetice. Planul prevede management energetic pentru localități, ce nu poate exista în lipsa contorizării individuale, cu digitalizată treptat. Va fi necesară gestionarea integrată de a consumatorilor și simplificarea economiilor, toate finalizându-se cu monitorizarea economiilor rezultate din aplicarea acestui plan. „Reducere consumului se poate face prin măsuri care nu sunt costisitoare”, a dat asigurări Calotă, care a fost primar al Ploieștiului în perioada 2000-2008, iar, în urma măsurilor de eficiență energetică luate, a reușit o economie a facturii energetice de 24 milioane de euro în 3 ani.
Participanți la conderință au ținut să arate că aceste măsuri sunt grevate puternic de valența electorală. Dacă rezultatele sunt perceptibile într-un ciclu electoral, ar putea exista șanse ca să se ia măsuri de eficiență energetică, dar, „din motive electorale, investițiile în eficiența energetică nu sunt prea aplicate”, a conchis Emil Calotă.
„Responsabilitate pentru generațiile viitoare”
„Strategia energetică ar trebui să se concentreze pe eficiență energetică”, a declarat Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei (CRE).
„În primul rând este vorba de țintele asumate de statele membre. România beneficiază de un fals pozitiv. De aceea, ar trebui să folosim timpul până în 2020 pentru a face ceea ce trebuie făcut. Apoi mai este și situația generării de electricitate previzibile pentru perioada 2020-2030. În acest interval, multe capacități de producție se vor afla în modernizare, expirare a perioadei de viață sau aplicarea de măsuri de mediu, cum este în cazul producției pe bază de cărbune. Trebuie să ne uităm la cea mai ieftină resursă energetică din punctul de vedere al eficienței energetice”, a spus Bodea.
„Iar cel de-al treilea element ce susține o Strategie energetică centrată pe eficiență energetică vizează responsabilitatea pentru generațiile viitoare. Este un concept mai dificil de înțeles față de profitabilitate”, a completat Corneliu Bodea.
