Ponderea gazelor naturale în producția de energie la nivel național ar putea urca la 45% în anul 2030, de la 32% la nivelul anului trecut, în timp ce sursa nucleară va reprezenta 12% din totalul producției, ca și în prezent, arată unul din scenariile luate în calcul la elaborarea Strategiei Energetice a României 2016-2030, prezentat de Radu Dudău, coordonatorul proiectului. În acelaşi timp, însă, producția onshore de gaze naturale scade în fiecare an.
”Producția din Marea Neagră are rol important în asigurarea securității în aprovizionare”, arată datele prezentate de Dudău, în conferinţa organizată de News.ro.
Potrivit datelor preliminarii din Strategie, gazele din Marea Neagră pot intra în consum în prima parte a anilor 2020, însă ”depinde de prețul internațional al gazelor naturale”.
De asemenea, cărbunele, petrolul și apa (sursa hidro) vor asigura fiecare, în 2030, câte 7% din producția de energie, în timp ce vântul (sursa eoliană) și biomasa câte 6%. Energia solară va asigura în 2030 numai 2% din totalul producției, arată scenariul.
Potrivit documentului, producția internă de energie se poate stabiliza după 2020.
De asemenea, în prezentare, Radu Dudău afirmă că sunt necesare investiții de 1,5 – 2 miliarde de euro pe an în sectorul energetic.
Scenariile mai arată totodată că, la un cost în continuare ridicat al capitalului, ponderea surselor regenerabile de energie ar putea scădea în anul 2030 față de 2015, în lipsa unei noi scheme de sprijin.
În plus se va remarca o creștere graduală, în special după 2020, a prețului combustibililor fosili.
Consumul va creşte cu 20%
De asemenea, potrivit scenariilor din documentul Strategiei energetice a care se lucrează în prezent, consumul de energie electrică la nivelul României ar putea crește cu 20% până în 2030, cea mai mare majorare fiind în gospodării, arată unul din scenariile proiectate în Strategia Energetică a României 2016-2030.
”Vedem o creștere destul de clară pe segmentul de consum energie electrică. Până în 2030 (…) o creștere de aproape 20% a consumului de energie electrică. Veți vedea o creștere și în sectorul industrial. Cea mai mare creștere este pe segmentul casnic, gospodării, pentru că vedem o electrificare a consumului de energie în gospodării, servicii și agricultură – relativ constant. Și o creștere notabilă, dar nu spectaculoasă, în domeniul transporturilor”, a declarat Radu Dudău.
Acesta spune că strategia prezintă cinci obiective strategice: securitate energetică, energie curată, piețe ale energiei competitive, modernizarea sistemului de guvernanță energetică și reducerea sărăciei energetice și protecția consumatorului vulnerabil.
De altfel, spune Dudău, problema sărăciei energetice în România este una acută în mod special, pentru că este un rezultat al analizei autorităților, care arată că România nu se confruntă doar cu o problemă de accesibilitate a prețului energiei.
”Problema noastră specifică este această componentă de sărăcie energetică, faptul că o parte importantă a cetățenilor României au greutăți în a-și plăti facturile la energie și chiar în a avea acces la energie în mod civilizat”, a adăugat Dudău.
De asemenea, în strategie este luat în calcul și parcul de generare energie electrică.
”Cum stăm în realitate cu capacitățile de producție de energie electrică în România? Vedem către 2030 o scădere de la un pic peste 18.000 MW undeva la 16.000 MW (putere instalată, n.r.)”, precizează Dudău.
În context, acesta spune că o problemă crucială pe care trebuie să o rezolve Strategia energetică este: Cum reușim să asigurăm înlocuirea parcului de capacități de producție energie electrice? ”În special în zona de cărbune și de gaz natural se pune problema înlocuirii”, precizează oficialul.
Termocentralele care folosesc combustibili fosili trebuie să achiziționeze certificate de emisii, al căror preț este în creștere. Costurile acestor certificate ar putea majora prețul de producție și ulterior ar putea genera creștera facturilor de energie electrică plătite de consumatorii finali.
”În timp, povara acestor certificate asupra capacităților pe bază de cărbune și de gaz natural, dacă nu sunt extrem de eficiente și de ecologice, va apăsa tot mai mult”, a punctat Dudău.
La rândul său, prezent la eveniment, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Corina Popescu, a declarat că Strategia energetică trage niște semnale și niște concluzii pentru România.
”Ne dorim ca această Strategie să tragă niște semnale investiționale. Al doilea obiectiv, analizăm și am analizat și suportabilitatea din perspectiva consumatorului final. Nu facem o strategie pentru sector, nu îmi doresc să mai aud reproșuri (privind investiții inutile, n.r.). Ne dorim ca investițiile care se vor face să aibă cumva un suport”, a declarat Corina Popescu.
Aceasta mai spune că, la nivel European, România trebuie să se opună inițiativei Germaniei privind impunerea la nivelul Uniunii Europene a unui preț minim al certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, pe care producătorii de energie din surse poluante trebuie să le achiziționeze.
„Germania intenționează impunerea la nivelul UE a unui preț minim al certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, se vorbește despre un preț minim de 25 de euro pe tonă, ceea ce este enorm pentru termocentralele românești. Trebuie negociat la Bruxelles împotriva acestui lucru, ar fi extrem de dezavantajos pentru România”, a spus Popescu.
Oficialul consideră că o astfel de măsură ar reduce și mai mult competitivitatea termocentralelor românești pe cărbune. În prezent, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră se tranzacționează pe piețele internaționale la nivelul de 5-6 euro/tonă.
Documentul final al Strategiei Energetice a României 2016-2030, principalul proiect asumat de către actualul ministru al Energiei, Victor Grigorescu, urmează să fie pus în dezbatere în perioada următoare.
În document vor fi avute în vedere, între altele, proiectul reactoarelor nucleare 3 şi 4 ale centralei din Cernavodă, hidrocentrala de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, precum şi o termocentrală nouă la Rovinari și noi capacități de interconectare și interconexiune, proiecte care împreună necesită investiţii de aproape 10 miliarde de euro.
Negocierile pentru reactoarele 3 şi 4, aproape de final
Reprezentanții producătorului de energie Nuclearelectrica sunt încrezători că negocierile cu investitori chinezi, pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, se vor finaliza în termenul asumat, 20 decembrie, iar la începutul anului viitor să fie înființată compania de proiect, a declarat Daniela Lulache, directorul general al companiei de stat.
”Suntem în continuare încrezători că, în termenul asumat, vom reuși să finalizăm (negocierile, n.r.) și la începutul anului viitor, cel mai târziu, să înființăm compania de proiect”, a declarat Daniela Lulache.
Aceasta spune că este dificil să discuți despre investiții de o asemenea anvergură astăzi ”pentru că este dificil să discuți despre orice investiție în contextul actual al pieței energiei”.
”Nicio investiție în nicio tehnologie – și am proprietatea cuvintelor mele – nu este astăzi self-sustainable, nu se poate autofinanța, nu poate fi rambursată în actualele condiții de piață. Nici măcar Hidroelectrica, și este cel mai ieftin producător de enrgie, dacă ar trebui să se apuce astăzi să construiască baraje am dubii că ar putea să ramburseze această investiție în actualele condiții de piață. Aceasta este una din marile probleme pe care realitatea le aduce acestei industrii”, a adăugat Lulache.
Ea precizează că este nevoie de o intervenție rapidă din partea autorităților, nu de sprijin, ci un cadru legal corect care să asigure o competitivitate reală.
Pe marginea acestui subiect, Radu Dudău, coordonatorul Startegiei Energetice a României 2016-2030, a declarat că, potrivit calculelor Ministerului Energie, investiția în proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și-ar recupera costurile, pe durata de viață a reactoarelor, la un preț de 82 euro/MWh. Acesta este de peste două ori mai mult decât preţul din piaţă.
”Undeva la 82 de euro pe MWh este un break-even. (…) Dacă preţul ar fi prea mare, contractul de diferenţă se va transforma în subvenţie. Eu cred că este un element care trebuie negociat”, a precizat Dudău.
Daniela Lulache spune însă că preţul respectiv face obiectul unor negocieri cu investitorul interesat.
”Vizavi de prețul de 82 de euro pe MWh, cred că este important să ne aducem aminte ce înseamnă el. Nu știu care sunt datele de intrare ale celor care au ajuns la acest preț. (…) Vom vedea în final care va fi acest preț, el face obiectul unei negocieri cu investitorul”, a precizat Lulache.
Negocierile dintre statul român şi compania China General Nuclear Power Corporation privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă vor continua până la 20 decembrie, potrivit unei decizii aprobate pe 17 decembrie de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor.
Documentul arată că dacă părţile nu ajung la niciun acord, pot abandona proiectul fără a plăti despăgubiri, însă este necesară o notificare scrisă către cealaltă parte în acest sens.
“Aprobarea continuării negocierilor asupra documentelor investiţiei în aceleaşi condiţii din memorandumul de înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă (“MoU”), până la data de 20 decembrie 2016, cu aplicarea tuturor celorlalte prevederi ale MoU, inclusiv posibilitatea oricărei părţi de a înceta MoU fără nicio despăgubire printr – simplă notificare scrisă către cealaltă parte, în cazul în care nu s-a ajuns la un acord asupra documentelor investiţiei şi în măsură în care întârzierea nu a fost cauzată de respectiva parte”, potrivit documentului transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
În noiembrie 2015, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat un nemorandum de înţelegere pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect estimat la 6,5 miliarde euro.
Proiectul reactoarelor 3 şi 4 presupune construcţia a două noi reactoare de tip CANDU 6 pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh.
Borza vrea să fie ministru al Energiei
Avocatul Remus Borza, administratorul judiciar al CET Govora, care s-a înscris în septembrie în ALDE, partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că a acumulat ”o relevantă și bogată” experiență în sectorul energetic în ultimii patru ani de zile, iar întrebat fiind dacă se vede următorul ministru al Energiei, acesta a răspuns că ”da, nu sunt un ipocrit”.
”Niciodată să nu spui niciodată, dar mai e mult până departe. În ranița fiecărui soldat e și bastonul de mareșal”, a declarat Borza, pentru News.ro
Întrebat dacă se vede ministru al Energiei, acesta a declarat: ”Da, de ce nu? Nu sunt un ipocrit. Am acumulat o relevantă și bogată experiență în zona asta energetică în ultimii patru ani de zile. Probabil aș reuși să generez performanță și plus valoare într-un domeniu vital pentru economia românească și pentru România însăși”.
Remus Borza, candidat la Camera Deputaţilor din partea ALDE, a fost numit recent coordonator al filialei din judeţul Braşov al acestui partid de către Comisia de fuziune a ALDE.
Avocatul a administrat judiciar și Hidroelectrica, care s-a aflat în insolvenţă din 20 iunie 2012 până în 21 iunie 2016, însă în două faze, pentru că în perioada iunie 2013 – februarie 2014 a ieşit din procedura judiciară.
Pe perioada insolvenţei, Remus Borza a eliminat contractele păguboase cu „băieţii deştepti” din energie şi a redus personalul companiei.
Companii de proiect inutile
Acesta a precizat totodată că autorităţile au cheltuit poate peste 100 de milioane de euro cumulat pe companii de proiect în sectorul energetic şi care nu au realizat nimic. El a făcut referire la actuala Strategie energetică a României pentru perioada 2007-2020, aprobată prin Hotărârea nr. 1069/2007 şi care prevede proiecte mari energetice care nu s-au realizat nici până acum.
„Nu cred că România duce lipsă de strategii. Noi avem un astfel de document oficial, asumat de Guvern, şi aici mă refer la Hotărârea de Guvern 1069/2007. Probabil de vină a fost terminaţia acestei hotărâri, respectiv 69, de nu s-a întâmplat nimic. Şi prin acel document oficial al statului român, pe orizontul de timp 2007-2020, s-au prevăzut anumite priorităţi. Fie grupurile 3 şi 4 de la centrala atomo-electrică de la Cernavodă, fie centrala prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, fie cablul submarin care să conecteze România de Turcia, fie o centrală hidroenergetică la Turnu Măgurele-Nicopole. Au trecut aproape zece ani. S-a realizat ceva din aceste proiecte strategice, priorităţi naţionale? Nimic, decât s-au consumat nişte zeci de milioane de euro, poate cumulat peste 100 milioane euro pe companii de proiect”, a declarat avocatul Remus Borza, administratorul casei de avocatură Euro Insol.
Acestea precizează că proiectele datează de dinainte de 1990. „Sigur, am îndestulat nişte băieţi şi fete, mari specialişti în strategii, am asigurat nişte stipendii pentru aceşti specialişti şi cam asta e. Dupa zece ani de zile suntem la acelaşi nivel, al lui 2007”, a adăugat Borza.
În opinia sa, „România nu are viziune, decât imaginație, o imaginație perversă”.
În plus, acesta atacă şi previziunile din aceste strategii, care arată o creştere a consumului de energie, în timp ce, în realitate, consumul a scăzut cu o treime din 1990 până în prezent.
„Piaţa s-a contractat. În 1989, România avea un cosum net de energie de 89 TWh. Anul trect consumul a fost un 52 TWh, la o producţie de 65 TWh. Evident, în vreo 26 de ani de tranziţie glorioasă de nicăieri spre niciunde, România a pierdut în consum 29 TWh”, a precizat Borza.
Potrivit acestuia, consumul de energie reprezintă probabil cel mai important barometru care defineşte evoluţia, dinamica economiei unei ţări.
