Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis să reducă dobânda de politică monetară la un nivel record, de 2,5%, de la 2,75%. Mugur Isărescu a declarat că, din cauza preţului scăzut al ţiţeiului, şi inflaţia va fi mică în următoarele luni. Referitor la evoluţia leului din ultima perioadă, guvernatorul BNR susţine că nu am asistat la o depreciere, ci la o reducere a aprecierii. În privinţa rezervelor minime obligatorii (RMO), şeful Băncii Centrale a anunţat că se vor lua măsuri câteva trimestre bune de acum încolo, ceea ce înseamnă, practic, că acestea se vor diminua (de la 10% în lei şi 14% în valută, în prezent).
De asemenea, CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la plus/minus 2,25 puncte procentuale, de la plus/minus 2,5 puncte procentuale. ”Astfel, începând cu data de 8 ianuarie 2015, rata dobânzii aferente facilităţilor de creditare (Lombard) se va reduce la 4,75% pe an de la 5,25%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se va menţine la 0,25% pe an”, se arată într-un comunicat al CA al BNR.
Potrivit Băncii Centrale, deciziile vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, concomitent cu revigorarea sustenabilă a activităţii de creditare, de natură să contribuie la realizarea unei creşteri economice echilibrate şi de durată.
”CA al BNR consideră că un mix adecvat de politici macroeconomice, în linie cu prevederile acordurilor de finanţare externă (n.r. – acordul stand by cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială), alături de un proces sustenabil de intermediere financiară şi o remunerare adecvată a depozitelor bancare sunt esenţiale pentru consolidarea economiei româneşti şi întărirea rezistenţei acesteia la şocuri externe. BNR reafirmă că utilizarea şi dozarea adecvată a tuturor instrumentelor de care dispune, în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional, sunt de natură să asigure îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, precum şi menţinerea stabilităţii financiare”, se mai arată în comunicat.
BNR îşi explică decizia prin faptul că analiza celor mai recente date macroeconomice relevă scăderea ratei anuale a inflaţiei şi plasarea ei sub valorile prognozate, ca urmare a declinului preţurilor volatile, inflaţiei scăzute din zona euro, persistenţei deficitului de cerere agregată şi continuării ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste.
Pe parcursul anului 2014, cursul de schimb al monedei naţionale faţă de euro s-a menţinut într-o plajă de stabilitate, aprecierea din perioada martie – octombrie fiind temperată de sporirea aversiunii globale pentru risc în ultimele luni ale anului în condiţiile tensiunilor geopolitice regionale. Ritmul anual de creştere, în termeni reali, al creditului în monedă naţională s-a majorat, în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi, acordate companiilor şi populaţiei. Cu toate acestea, subliniază BNR, dinamica anuală reală a împrumuturilor totale acordate sectorului privat a rămas în teritoriu negativ, pe fondul reducerii stocului de credite în valută şi al derulării operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit.
În sectorul economiei reale cele mai recente date statistice indică accelerarea dinamicii anuale a Produsului Intern Brut, pe fondul redresării cererii interne, susţinută de ambele componente majore ale acesteia – consumul şi investiţiile. „Pe termen scurt, se anticipează menţinerea traiectoriei ratei anuale a inflaţiei sub limita inferioară a intervalului ţintei staţionare ca efect al influenţei exercitate de evoluţia preţului petrolului pe plan mondial şi al persistenţei deficitului de cerere agregată. În acelaşi timp, se remarcă sporirea incertitudinilor privind evoluţiile din mediul extern în condiţiile reamplificării tensiunilor geopolitice regionale şi ale ajustării conduitei politicii monetare a principalelor bănci centrale din lume”, spune Banca Centrală.
Grecia – un pericol pentru România
Situaţia din Grecia prezintă un mare pericol şi trebuie avut în vedere şi în România, dar Banca Naţională a României are la dispoziţie instrumentele necesare pentru a gestiona eventualele riscuri, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu (foto), în cadrul unei conferinţe de presă. Acesta consideră că moneda naţională, deşi reacţionează la factorii externi şi nu numai, nu este depreciată.
„Cu Grecia este un pericol mare! Trebuie avut în vedere şi de către România. Noi deja, la Banca Naţională, îl avem în considerare. Eu nu cred că se va întâmpla, dar riscul există şi ne pregătim să gestionăm orice fel de risc. Nu avem, practic, niciun instrument blocat, spre deosebire de alte bănci centrale. (…) Ca să replic în terminologia unui ziar occidental, apropo de politica BCR că nu mai are gloanţe, noi avem suficiente, pe mai multe tipuri de armament”, a explicat Isărescu, conform Agerpres.
Referitor la evoluţia leului din ultima perioadă, guvernatorul BNR susţine că nu am asistat la o depreciere, ci la o reducere a aprecierii. „Noi nu vedem niciun fel de depreciere. Leul a crescut de la 4,52 lei/euro până la 4,38 lei/euro, a stat tolănit şi apoi s-a dus spre 4,48 lei/euro. S-a depreciat? Nu! A mai mâncat din apreciere. În 2014, leul nu s-a depreciat şi nu cred că va ieşi din zona aceasta de echilibru nici în acest an”, a mai spus Mugur Isărescu.
El a adăugat că, la nivelul Băncii Centrale, se consideră că zona de stabilitate a monedei naţionale este cea de anul trecut, iar o variaţie de cinci puncte procentuale nu este considerată apreciere sau depreciere a monedei naţionale.
Guvernatorul a reamintit faptul că BNR nu are un curs central, nu are parităţi şi nu se angajează să ţină cursul în anumite marje. „Cursul se duce unde îl duce piaţa. Banca Naţională intervine dacă apar dezechilibre date de factori emoţionali”, a mai spus Mugur Isărescu.
Petrolul ţine inflaţia mică
În ceea ce priveşte inflaţia, şeful BNR a declarat că aceasta va rămâne sub limita minimă a intervalului de variaţie, de 1,5%, cel puţin pentru câteva luni. „Prognoza noastră reactualizată indică menţinerea sensibilă, cel puţin câteva luni, a ratei inflaţiei sub pragul de 1,5%. Deci, vom trăi câteva luni bune cu o inflaţie scăzută (…) Factorul principal de reaşezare a traiectoriei inflaţiei pe o curbă sensibil inferioară îl constituie preţul ţiţeiului. El a scăzut cu mult faţă de cifrele pe care le aveam în vedere în vară şi în toamnă, când s-au elaborat prognozele anterioare”, a explicat Mugur Isărescu.
Acesta a subliniat că BNR este pregătită şi pentru astfel de situaţii şi are toate instrumentele disponibile, spre deosebire de alte bănci centrale, care au ajuns cu rata dobânzii la zero. „Noi mai avem un câmp suficient de mare de acţiune; avem şi acest instrument de gestionare a lichidităţi din sistemul bancar, fără să mai zicem de rezervele minime obligatorii, unde câmpul este excesiv de mare. Acolo, probabil, vom lua măsuri câteva trimestre bune de acum încolo”, a explicat Isărescu.
Guvernatorul BNR a admis că există riscul unei creşteri a inflaţiei în cazul revenirii preţului barilului de petrol la 80 de dolari, dar, în opinia sa, ţările dependente de ţiţei (n.r. – mari producătoare de petrol, precum Rusia, Venezuela, Iran etc.) vor antrena scăderi mai mari ale preţului, pentru că trebuie să vândă mai mult, ca să îşi acopere cheltuielile.
Referitor la datele privind inflaţia din zona euro, care arată o intrare a acestui indicator în teritoriu negativ, guvernatorul BNR susţine că este prematur să aprecieze dacă este vorba despre un fenomen temporar sau de durată. „Cifrele din zona euro arată că trăim la nivelul zonei euro cu inflaţie negativă. Probabil nu sunt eu cel care să dea verdictul dacă este deflaţie sau nu, dacă este un fenomen temporar sau unul de durată”, a precizat Mugur Isărescu. Potrivit acestuia, în caz de deflaţie, pericolul vine din expectaţiile deflaţioniste. „Lumea începe să creadă că urmează un ciclu de scădere a preţurilor şi atunci anticipaţiile devin inverse, adică lumea amână cumpărarea, aşteptând ca preţul să scadă, ceea ce înseamnă o încetinire a creşterii economice”, a arătat şeful BNR.
Cu băncile la discuţii
Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, cheamă băncile comerciale din România la discuţii cu privire la acordarea unor facilităţi clienţilor cu credite care „gâfâie”, având în vedere că iniţiativa din 2014 de rescadenţare a împrumuturilor pentru clienţii cu venituri mici, cu acordarea unor facilităţi fiscale, a fost blocată de discuţiile electorale.
„Cred că trebuie să ieşim din anumite emoţii, care ne-au stăpânit în anul precedent, şi să rediscutăm cu băncile, fără încărcătură emoţionalo-electorală, facilităţi de uşurare, cu plata clarificată, nu uşurări din acelea de nu ştim cine plăteşte diferenţa, ci uşurări de tipul reeşalonări, întinderi de scadenţă, regândiri la noile rate de dobândă. ROBOR a coborât cu câteva procente. Pentru credite pe câţiva ani are impact major, nu numai a creditelor neperformante, ci şi a creditelor care gâfâie”, a explicat guvernatorul BNR.
În opinia sa, clienţii care „s-au ambalat într-o rată lunară care le depăşeşte posibilităţile” ar trebui să accepte lungirea perioadei de rambursare, chiar dacă suma totală a dobânzilor s-ar putea să fie mai mare, dar să ajungă la o povară lunară mai mică. „Nu te obligă nimeni, te duci şi negociezi cu banca, consideri că ăsta este optimul tău şi scoatem toate aceste discuţii dintr-o dispută electorală care, cred eu, că a blocat o iniţiativă bună. Ea s-a umplut de fum, nu a mai înţeles nimeni despre ce este vorba”, a mai spus Isărescu.
Şeful BNR susţine, în continuare, că schema de restructurare a creditelor populaţiei, care se preconiza să intre în vigoare la 1 iulie 2014, era o opţiune de discuţie, cu o anumită garanţie a statului, dar băncile au fost sceptice. „Băncile au spus că era prea multă birocraţie, dar asta se putea discuta, că garanţia statului nu era clară… Acum să vedem cum e cu garanţiile clare. Şi băncile să se gândească ce este clar. Garanţiile pe care le-ai luat şi ai pierdut 30 de milioane de euro, adică ai credit neperformant de 30 de milioane de euro pe un teren plin de mărăcini, aia era o garanţie clară?”, a subliniat guvernatorul BNR.
Referitor la evoluţia creditării în acest an, Mugur Isărescu a spus că se aşteaptă să se ajungă la o cifră totală – credite în lei şi valută – pozitivă în următoarele luni. „Unde a fost mai îndepărtată de realitate aprecierea noastră? Eu cred că am evaluat destul de bine revigorarea creditului în lei, dar nu mă aşteptam la o scădere atât de abruptă a creditului în valută. În plus, au mai apărut şi scoaterile din bilanţ (n.r. – a creditelor neperformante). Cred că în următoarele luni creşterea creditării în lei, reducându-se şi ponderea creditului în valută, va reuşi să compenseze scăderea, sperăm noi mai atenuată, a creditului în valută şi să avem o cifră totală pozitivă”, a mai spus şeful Băncii Centrale.
Reamintim, premierul Victor Ponta a anunţat, la începutul lunii februarie 2014, că Executivul va adopta o Ordonanţă prin care persoanele care au credite la bănci şi un venit de maximum 1.610 lei lunar pot ajunge, în urma unei înţelegeri cu banca, la înjumătăţirea ratei pe o perioadă de doi ani. Cei care optează pentru această măsură nu trebuie să aibă restanţe mai mari de 90 de zile.
