Societatea Naţională Nuclearelectrica (SNN) are în calcul un scenariu de dezvoltare doar a unei unităţi nucleare la Cernavodă, în cazul în care acordul cu compania chineză China General Nuclear Power Corporation (CGN) pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 nu va fi finalizat, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Energiei Doru Vişan, în cadrul unei conferinţe organizată de publicaţia Energy Center. Este pentru prima dată când reprezentanţi ai autorităţilor anunţă că la Cernavodă s-ar putea realiza doar un reactor nuclear în plus, faţă de cele două deja existente.
„Pentru marile investiţii în sistemul energetic bătaia este foarte lungă, vorbim de 10 ani sau peste, dar abordarea este necesară şi obligatorie. În acest context extrem de instabil generat de această tranziţie (n.r. – de la combustibili fosili la energia regenerabilă), din punctul meu de vedere, nuclearul capătă o importanţă tot mai mare. (…) Trebuie să mai dezvoltăm cel puţin una sau două capacităţi nucleare în România. Materializarea negocierii (n.r. – cu China General Nuclear Power Corporation), dacă se face, este un lucru extraordinar, deci vom promova două capacităţi. Dacă nu se materializează, compania are şi acest scenariu de analiză financiară şi pentru dezvoltarea unei singure capacităţi. Dar eu sper să se materializeze acest scenariu (n.r. – acordul cu CGN) şi cred că se va materializa”, a menţionat Vişan.
Totuşi, secretarul de stat a recunoscut că există posibilitatea ca acordul cu CGN să nu fie finalizat, din cauza condiţiilor cerute de compania chineză.
„Există (n.r. – scenariul lipsei unui acord final cu CGN) datorită faptului că ai un partener care impune nişte condiţii care pot fi suportate sau nu pot fi suportate. După părerea mea, dacă noi creăm cadrul investiţional, adică CFD-ul (n.r. – contracte pentru diferenţă), consider că partenerul ar trebui (n.r. – să semneze acordul final). Mai mult de atât nu se poate face”, a adăugat reprezentantul Ministerului Energiei.
Acesta a estimat că presiunile actuale care există pe cărbune se vor muta în viitor pe energia produsă de gazele naturale, motiv pentru România trebuie să îşi dezvolte unităţile nucleare.
Reamintim, prin Acordul de la Paris, ţările semnatare şi-au impus reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a diminua efectul schimbărilor climatice. Producţia de energie pe bază de hidrocarburi este unul dintre cei mai mari generatori de gaze cu efect de seră, de aceea, în Uniunea Europeană, au apărut mecanisme prin care se urmăreşte decarbonizarea producţiei de electricitate. Astfel, pe de o parte, producătorii clasici trebuie să achiziţioneze certificate CO2, iar energiile verzi sunt subvenţionate. Producătorii pe bază de cărbune trebuie să achiziţioneze un certificat CO2 pentru fiecare megawattoră produs, iar cei pe gaze naturale – un certificat CO2 pentru fiecare 2 MWh produşi. Producţia nucleară este neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2.
„Eu am vrut să subliniez necesitatea de a promova în continuare energie nucleară în România, ca energia de bază de care avem nevoie. Presiunea actuală a cărbunelui se va muta peste 10 ani pe gaz. Vorbim de un certificat pe megawat şi acolo”, a subliniat Doru Vişan.
România nu-şi poate permite, cel puţin până în 2030, să renunţe total la cărbune
O explicaţie a nivelului scăzut al investiţiilor în sistemul energetic românesc este faptul că Europa s-a angrenat în tranziţia de la energia clasică la energia verde, care este o energie bună, dar dependentă, a mai spus Doru Vişan.
„Un alt factor esenţial îl reprezintă instabilitatea promovării acestor investiţii, generată de această nebunie la care omenirea s-a angrenat, în special Europa, pe care încercăm să o gestionăm în mod corespunzător, această tranziţie – eu zic cea mai profundă a omenirii – de la o energie de bază pe care cu toţii o stăpâneam, era stabilă, la un alt tip de energie, care place, este foarte bună, este curată, mă rog, este bună, dar este dependentă – azi bate vântul, mâine nu bate, azi plouă, mâine nu plouă, e soare, nu e soare”, a afirmat Doru Vişan.
Acesta a atras atenţia că ţările bogate îşi permit financiar să gestioneze dezechilibrele care apar în sistemele energetice bazate pe energiile regenerabile.
„OK, am avut cu toţii această abordare foarte favorabilă, am susţinut-o şi noi ca ţară, şi este bine, este foarte bine, recunosc că sunt momente ale funcţionării sistemului în care aportul este extraordinar, dar niciodată, şi nu numai la nivel de ţară, nici la nivel european, nu s-a dus până la capăt abordarea acestor dezechilibre. Căutăm, căutăm; sigur că sunt ţări bogate, care-şi permit să gestioneze aceste dezechilibre prin menţinerea capacităţilor vechi într-o rezervă, ei îi zic rezervă de capacităţi; ei le ţin pentru siguranţa sistemului, le ţin pentru că îşi permit, alocă costuri, şi sistemul funcţionează”, a afirmat reprezentantul Ministerului Energiei.
El a avertizat că România nu poate renunţa la consumul de cărbune până în anul 2030, pentru că nu are alternativă energetică la cărbune.
“Am făcut două scenarii, înaintate la Transelectrica, după discuţii cu ANRE, OPCOM şi Consiliul Concurenţei. Din cei 3.400 MW ai CE Oltenia, facem conversia pe gaz a aproximativ 800 MW, la Craiova şi Turceni, şi păstrăm din cărbune ce e eficient. Transelectrica integrează aceste lucruri în studiul de adecvanţă a sistemului energetic naţional, şi apoi vedem cât putem păstra”, a spus secretarul de stat.
Oficialul a vorbit şi despre două scenarii pentru restul capacităţii de generare de energie din cărbune.
În prima variantă, se discută să se lase CE Oltenia fără schemă de sprijin, aşa cum este în prezent, situație în care compania va oferta energie pe piaţă incluzând în preț certificatele de CO2, ceea ce va conduce la creșterea prețului energiei în piață, cu impact major la consumatorul final, în special al consumatorilor industriali. ”Consumatorul final şi industria este posibil să nu poată suporta acest preţ”, a atenţionat Vişan.
În cea de-a doua variantă s-ar putea introduce mecanisme de susţinere a termocentralelor pe cărbune. “Noi, Guvern, stat, trebuie să insistăm la Comisia Europeană că securitatea energetică e în pericol”, a spus Vişan. Soluţia propusă de români se referă la integrarea în preţul energiei electrice a unei părţi din valoarea certificatelor CO2. Astfel, preţul energiei scoase în piaţă nu creşte foarte mult. Apoi, diferența de certificate de CO2 neinternalizate în preţ ar urma să se distribuie pe un număr de ani şi plătită prin factură de către toţi consumatorii, casnici şi industriali.
În prezent, pe factură se plăteşte un ban/kWh contribuţie pentru cogenerare (sumele merg către centralele termoelectrice care produc şi energie termică în condiţii de eficienţă înaltă pentru oraşe) şi circa 5,8 bani/kWh pentru certificatele verzi, bani care merg la producătorii de energie din surse regenerabile.
Gazul natural, alternativa la cărbune
Oficialul Ministerului Energiei consideră că alternativa la cărbune este dezvoltarea mai multor unităţi pe gaze naturale.
„Ce a generat această instabilitate în domeniul investiţional? Din păcate, noi trebuia să avem o abordare de genul următor: în primul rând să definim până când păstrăm cărbunele, la ce putere îl păstrăm, corelat cu punerea în funcţiune de noi capacităţi pe gaz, că aceasta este alternativa, şi, sigur, cu componenta de regenerabile, cu factorul de instabilitate care există, pe baza prognozelor şi statisticii de până acum”, a afirmat Doru Vişan.
Acesta a estimat că presiunile financiare aplicate de Comisia Europeană asupra consumului de cărbune vor creşte în viitor.
„Aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, şi cum sunt şi previziunile, presiunea asupra cărbunelui va continua. Ea s-a materializat în 2019 pentru anul 2018 la un 23 de euro (n.r. – preţul unui certificat CO2), aproape de 24 de euro pe certificat, ajungând la o cifră pe care, dacă o discutam acum câţiva ani, niciunul dintre noi nu acceptam acest lucru: 42% din cifra de afaceri (n.r. – a Complexului Eergetic Oltenia). Aceasta este ponderea, iar noua abordare a Comisiei, că a trimis o nouă previziune, este mai dramatică, deci vorbim de o creştere, ca atare această presiune va fi”, a încheiat Doru Vişan.
Un alt motiv al lipsei de investiţii în domeniul energetic românesc a fost modul sălbatic în care a fost aplicată liberalizarea pieţei de energie, consideră secretarul de stat.
„Sper să mă înţelegeţi corect, să nu mă trezesc că abordarea e că Vişan e împotriva liberalizării pieţei de energie! Nu! Piaţa este cel mai bun instrument şi cel mai corect, privind modul de desfacere a produsului. Dar această liberalizare a fost tratată sălbatic. Fluctuaţiile care s-au produs în piaţă s-au descărcat tot timpul pe o componentă esenţială: mentenanţă şi investiţii. Dacă un manager a trebuit să sacrifice ceva în acea companie, întâi s-a uitat pe zona asta. Nu există nicio excepţie, s-a dus ţintit, fără să aibă nicio reţinere, şi a tăiat lucruri care la prima vedere puteau fi evaluate corespunzător: că pentru moment sunt ok, dar, cumulativ, rezultatul este dezastruos. Ai făcut-o o dată, ai făcut-o anul următor şi, aşa cum ştiţi, cea mai cruntă răzbunare este cea tehnică, ea nu te iartă, nu ai nicio soluţie. Ca atare, ne-am trezit în situaţia cu echipamente vechi, ne-updatate, neţinute în pas cu rigorile tehnice pe care le impun astfel de instalaţii. (…) Sunt de acord, profitul este un element esenţial în susţinerea activităţii, orice manager trebuie să verifice în fiecare zi această componentă, dar nu sacrificând dezvoltarea. Nu vreau să intru în zona de critică, exemplele sunt clare la nivel macro de companii care au procedat în felul acesta, iar acum culegem roadele”, a adăugat Doru Vişan.
Siguranța în alimentarea cu energie este esențială
„Siguranța în alimentarea cu energie este esențială. Nimeni nu realizează importanța energiei decât atunci când nu o are!”, a declarat Ion Lungu, Președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România – AFEER, la Conferința Energy-Center, cu tema „De ce, unde și cum se blochează investițiile în sistemul energetic din România?”. Acesta a făcut referire la dezvoltarea investițională în România care este sub presiunea unor prevederi la nivel european, atrăgând atenția că, în ultimul pachet legislativ al CE, consumatorul este în centrul prevederilor și că trebuie să fim atenți la gradul de suportabilitate din partea acestuia. “Consumatorul dorește să plătească un preț corect”, a spus Lungu.
În opina sa, întreg pachetul investițional la care se lucrează trebuie să fie foarte bine gândit, astfel încât să fie suportabil pentru consumatorul casnic , dar și pentru industrie, care să fie competitivă. Pe lângă investițiile în producere, reprezentantul AFEER a evidențiat necesitatea investițiilor în rețele. “O rețea de transport performantă salvează investiții în producerea de energie. Să nu uităm că multe dintre întreruperile în alimentarea cu energie sunt din cauza stării rețelelor”, a spus Ion Lungu. De ce se blochează investițiile? Instabilitatea și impredictibilitatea cadrului de reglementare reprezintă cu siguranță un motiv pentru nivelul scăzut al investițiilor din domeniul energetic. Un motiv este și abordarea indicatorilor de performanță de către managementul companiilor din energie, care are în vedere în special profitul, prin renunțarea la investiții, consideră președintele AFEER.
