Între statele comunitare au apărut divergenţe în ceea ce priveşte data de la care se vor aplica reformele sistemului sistemului de comercializare a emisiilor (ETS). Ţările care se bazează pe enegia produsă de cărbune vor ca termenul să fie mai îndepărtat, pentru ca economiile lor să nu fie afectate de această decizie. De aceea, opt state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, i-au trimis preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, o scrisoare în care cer ca reforma sistemului de comercializare a emisiilor (ETS) să fie pusă în practică abia în 2021, transmite EUobserver, preluat de Agerpres.
ETS este un instrument de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Întreprinderile industriale şi companiile aeriene pot cumpăra sau vinde permise pentru emisii, la un preţ care ar trebuie să le încurajeze să economisească energia şi să ia măsuri împotriva emisiilor.
În scrisoare, o iniţiativă a premierului polonez Ewa Kopacz, se solicită ca introducerea mecanismului de intervenţie pe piaţă în cazul ETS să aibă loc în anul 2021. Semnatarii scrisorii, datată 25 februarie, sunt Polonia, România, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Ungaria şi Lituania.
Comisia pentru Mediu a Parlamentului European a aprobat marţi reforma sistemului UE de comercializare a emisiilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi combaterea schimbărilor climatice. Propunerea de lege abordează dezechilibrele între ofertă şi cerere pe piaţa certificatelor CO2, care stimulează investiţiile verzi.
În prezent, aceste permise sunt foarte ieftine, deoarece cererea a scăzut în urma crizei, în timp ce oferta a rămas constantă, potrivit Parlamentului European. În 2013, surplusul era de 2 miliarde de permise, numărul putând creşte până la 2,6 miliarde în 2020. Un surplus mare reduce stimularea investiţiilor verzi şi eficienţa ETS în combaterea schimbărilor climatice. O rezervă pentru stabilitatea pieţei ar putea reechilibra situaţia. În cazul unui surplus, permisele ar fi retrase de pe piaţă şi depuse într-o rezervă, de unde pot fi repuse pe piaţă în momentul adecvat. Parlamentul European a propus introducerea acestei rezerve până la sfârşitul anului 2018. Pentru a ajunge la un acord final, deputaţii europeni vor începe negocieri cu reprezentanţii Consiliului.
Impact negativ pentru energia termo
Data introducerii mecanismului de intervenţie este importantă întrucât cu cât mai devreme are loc acest lucru, cu atât mai repede este de aşteptat să crească preţul carbonului, ceea ce va afecta economiile bazate pe consum de combustibili fosili.
În acelaşi timp, ţări care se bazează mai puţin pe consumul de combustibili fosili, precum Danemarca, Germania, Luxemburg, Malta, Olanda, Slovenia, Suedia şi Marea Britanie, susţin că introducerea mecanismului de intervenţie pe piaţa ETS ar trebui să aibă loc încă din anul 2017.
Şefa guvernului polonez susţine că introducerea mecanismului mai devreme de 2021, anul propus iniţial de chiar de Comisia Europene, ar avea consecinţe negative substanţiale, precum un impact asupra preţului electricităţii, influenţarea veniturilor la buget din licitarea permiselor de poluare şi scăderea competitivităţii.
