Acasă Stiri ExterneEuropa Directorul Transgaz, Ion Sterian, îi propune omologului maghiar să sărbătorească împreună 1 decembrie

Directorul Transgaz, Ion Sterian, îi propune omologului maghiar să sărbătorească împreună 1 decembrie

de M G

Ion STERIAN

Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, într-o dispoziție de zile mari, i-a luat în tărbacă pe omologii din Ungaria, Bulgaria, Grecia, ba chiar și pe un analist de la Oxford Institute of Energy Studies, adevărat, nu fără temei și nici pe departe gratuit. De ”săgețile” sale n-a scăpat nici colegul de la Romgaz, Adrian Volintiru. Toate aceste afirmații au fost făcute la Romanian International Gas Conference 2020 (RIGC), eveniment organizat de către Energy Policy Group (EPG), un think-tank independent, specializat în analiza strategică a politicilor și piețelor de energie din regiunea Europei de Est și a bazinului Mării Negre.

Ion Sterian directorul general al Transgaz, a anunțat că a primit o scrisoare de la compania ungară de transport al gazelor, FGSZ, prin care anunţă realizarea unui test de stres la conducta BRUA pe 2 decembrie, imediat după Ziua Naţională a României.

Răspunsul directorului Sterian a fost prompt, chiar către directorul FGSZ, Szabolcs Ferencz, prezent la aceeași manifestare: ” „Îl salut pe omologul meu de la FGSZ din Ungaria. Este de undeva de pe meleagurile mioritice, din zona Timişoarei, unde s-a născut, vorbeşte bine limba română şi tradiţia românească pe care pe care o are însuşită din primii 18 ani de viaţă. Îi mulţumesc pentru testul de stres, prin scrisoarea pe care mi-a trimis-o aseară. Exact pe 2 decembrie vor să ne testeze dacă am finalizat BRUA, că până acum nu se putea executa o godevilare, dacă n-au fost rezervări de capacitate”, a spus Sterian.

Șeful Transgaz și-a manifestat nemulțumirea că partea maghiară dorește să testeze BRUA pe 2 decembrie, imediat după Ziua Națională a României, zi ce marchează, de altfel, Unirea Transilvaniei cu România. „Îl asigur (n.r. – pe Szabolcs Ferencz ) că cel puţin 200.000 de metri cubi pe oră vor fi asiguraţi, că BRUA este funcţională, și pe relaţia cu Ungaria este funcţională de o lună, să asigure capacitatea de 1,75 miliarde de metri cubi. Acum, că o să fim după Ziua Naţională, o să venim și cu ce am avut cu o zi înainte, să sărbătorim împreună. Puteai să amâni după 2 sau să vii cu godevilarea acum”, a mai spus Sterian.

Acesta a precizat că are o colaborare personală cu șeful FGSZ și că a avut, zilele trecute, o convorbire telefonică mai lungă, inclusiv pentru ca „să intrăm pe partea de cercetare, decarbonizare și injecție controlată de oxigen cu conductele de transport gaze”.

Bulgaria tergiversează proiectele care să aducă alt gaz în zonă, cu excepția celui rusesc

În ceea ce îl privește pe Julian Bowden, expertul de la Oxford Institute of Energy Studies (OIES), Ion Sterian s-a declarat „siderat” de anumite afirmații făcute de acesta în cadrul conferinței, care dovedesc că „realitatea din teren, estul Europei, centrul Europei și Balcani, nu se cunoaște prea bine la Londra, la Oxford”.

„A deplâns sursa de gaze, declinul vânzărilor de gaze rusești, neavând nicio afirmație despre BRUA, ce înseamnă BRUA pentru securitatea în aprovizionarea cu gaze a României și a țărilor din estul, centrul Europei și Balcani. Probabil că îl vom ajuta să se documenteze mai bine, pentru a avea realitatea din teren”, a mai spus șeful Transgaz despre afirmațiilor expertului de la Oxford.

Acesta i-a criticat și referirile pe care le-a făcut despre proiectul rusesc TurkStream. Julian Bowden spusese, în cadrul Romanian International Gas Conference 2020, că în zonă există o gamă mai largă de acces la resurse, punând accent pe proiectul rusesc.

„Despre ce vorbim noi? Despre TurkStream 2? Păi tot aceeași Mărie, cu aceeași pălărie. S-a redus tranzitul (n.r. – al gazelor rusești de la Gazprom) pe coridorul trans-balcanic, pe relația Rusia – Moldova, Rusia-Ucraina-România-Bulgaria-Grecia, și a venit TurkStream 2 din partea aceea, tot aceeași sursă (n.r. – Gazprom). Deci nu ne putem bucura astăzi că avem surse diversificate”, a spus Sterian.

Pe de altă parte, directorul Transgaz a criticat și Bulgaria, pentru că, de 10 ani, nu reușește să termine interconectorul cu Grecia, care ar permite ca în rețeaua românească și, apoi, în cea din Ungaria, să intre și alt gaz decât cel rusesc, prin BRUA.

Ion Sterian a arătat faptul că nu se întâmplă nimic pe partea de interconectare între Bulgaria și Grecia, pe coridorul vertical, în condițiile în care a fost semnat și un memorandum, în vara anului 2017, între statele implicate.

Directorul Transgaz a spus că, de ani de zile, partea bulgară trenează în derularea proiectului interconectorului Grecia-Bulgaria (IGB) care, odată realizat, ar fi permis accesul României și, apoi, și al Ungariei (prin gazoductul BRUA, recent finalizat) la noi surse de gaze. Sterian a dat de înțeles chiar că nu există prea multă voință a părții bulgare de a finaliza acest proiect, chiar dacă este unul de interes comun pentru Uniunea Europeană. Asta în condițiile în care Bulgaria are acum acces la aceleași gaze rusești, care nu mai vin prin gazoductul transbalcanic, prin Ucraina și Dobrogea, ci prin recentul gazoduct Turk Stream, pe sub Marea Neagră.

“IGB, un gazoduct de 182 km cu o valoare de circa 220 de milioane de euro, prins în programul de Proiecte de Interes Comun al Comisiei Europene, și finanțat, nu a fost finalizat nici până acum, de 10-12 ani. S-a redus tranzitul pe coridorul transbalcanic și a venit Turk Stream, din aceeași parte, e tot aceeași sursă. Deci nu ne putem bucura azi că avem surse diversificate de gaze. Pe 17 iulie 2017 a fost semnarea, la București, a memorandumului Coridorului Vertical, la inițiativa Transgaz. Nimic nu s-a întâmplat, că ne-am trezit cu o opoziție totală. Am încercat în repetate rânduri, în primul rând eu, și apoi FGSZ, prin domnul Szabolocs, să discutăm pe configurarea Coridorului Vertical în Bulgaria, în primul rând. Nu s-a întâmplat nimic, n-au răspuns la nicio adresă omologii noștri bulgari! Am revenit, pentru că acest memorandum a fost semnat pe doi ani, și la începutul lui decembrie anul trecut am semnat un alt memorandum, la Bruxelles, în prezența Comisiei, prin DG Energy. Nimic nu s-a întâmplat de un an de zile! Și noi vorbim despre diversificarea surselor de gaze, de voință? Lucrurile stau cu totul și cu totul altfel”, a spus Sterian.

În opinia acestuia, „și ceilalți, bulgari și greci, (trebuie) să se țină de treabă, nu doar de declarații de fațadă ale înalților oficiali, că de povești ne-am săturat toți”.

„Aici, de fapt, inclusiv la telefon, am discutat să trimitem o scrisoare comună către BulgarTransgaz, către compania de proiect, care se ocupă de interconectorul dintre Bulgaria și Grecia, și către DESFA din Grecia, să vedem dacă avem vreo șansă împreună, să mișcăm, să urnim lucrurile din loc. Nu s-a întâmplat mare lucru cu diversificarea surselor, cum afirma domnul Volintiru (n.r. – șeful Romgaz) că avem infrastructuri variate. Dar tot același gaz îl avem. Tot aceeași sursă de gaz o avem. Transgaz a venit cu proiecte pe care le-a implementat, nu a venit cu proiecte pe hârtie”, a continuat șeful Transgaz.

Adrian Volintiru, șeful Romgaz, compania producătoare de gaze, vorbise despre că diversificarea rutelor de transport, care este esențială și și despre numeroasele proiecte aflate în plan.

IGB este un proiect de gazoduct de 182 km, care va conecta orașul grec Komotini de cel bulgar Stara Zagora și care ar urma, practic, să aducă în Bulgaria 3 miliarde de metri cubi de gaze pe an, fie din Azerbaijan, fie din Grecia (de la terminalul LNG).

BRUA este un gazoduct extrem de eficient prin care gazele pot fi transportate către centrul Europei

Tot la RIGC 2020, Apostolos Gotsias, membru al Board-ului Autorității de Reglementare pentru Energie din Grecia, a spus că “proiectul BRUA este foarte interesant și se leagă de coridorul vertical al gazelor (n.r. – cel pentru care Ion Sterian îi acuză pe bulgari că nu-l fac), pentru că este ca un “T”: avem o conexiune orizontală, care se suprapune peste cea verticală, conectează România, Bulgaria și Austria, care pot fi aprovizionate cu gaze din gazoductul TAP (n.r. – Trans Adriatic Pipeline) și din terminalele de gaz lichefiat din Grecia”.

“Gazoductul BRUA oferă o securitate energetică sporită și permite României să exporte gazele românești sau să importe când este nevoie. Este conceput pentru a permite fluxurile bidirecționale. Operațiunile prin BRUA sunt influențate de finalizarea IGB, interconectorul dintre Grecia și Bulgaria, construcție care poate să întârzie intrarea în funcțiune a BRUA. BRUA este un gazoduct extrem de eficient prin care gazele pot fi transportate către centrul Europei”, a mai spus Gotsias.

Reamintim, lucrările la gazoductul BRUA, faza I, pe teritoriul României, au fost finalizate duminică.

Finalizarea conductei BRUA este un mare succes, în condiţiile în care acest gazoduct este esenţial pentru securitatea energetică a României, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, în cadrul aceleiaşi conferinţe.

„BRUA este un mare succes al Transgaz, este fundamental faptul că gazoductul a putut să fie finalizat, fundamental pentru securitatea energetică a României. Ne gândim în primul rând la exporturi, dar şi la importuri, astfel încât piaţa să fie aprovizionată la cel mai bun nivel”, a spus Verchere la RIGC 2020.

Faza I a proiectului BRUA a fost finalizată, atât conducta, cât şi staţiile de comprimare, ceea ce va duce la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze a României, a anunţat, luni, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la evenimentul online „The Romanian International Gas Conference”.

„Proiectul BRUA faza I este finalizat, atât conducta, cât şi staţiile de comprimare. BRUA va duce la diversificarea surselor de aprovizionare şi la consolidarea securităţii energetice. De asemenea, va permite fluxul de gaze de pe platforma Mării Negre”, a spus oficialul ministerial. Este o realizare foarte mare pentru România şi Uniunea Europeană, a adăugat el.

Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est. Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria. Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică.

Tronsonul românesc al conductei ar fi trebuit finalizat în decembrie 2020 şi a necesitat o investiţie totală de 480 de milioane de euro, din care 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.

din aceeasi categorie