Acasă Stiri ExterneEuropa Din ciclul ”de nepătruns sunt căile specialiștilor”: ministrul Energiei se bucură că turcii și bulgarii au găsit gaze naturale în Marea Neagră, iar șeful Engie România vede extinderea rețelelor de gaze ca în balada Meșterul Manole

Din ciclul ”de nepătruns sunt căile specialiștilor”: ministrul Energiei se bucură că turcii și bulgarii au găsit gaze naturale în Marea Neagră, iar șeful Engie România vede extinderea rețelelor de gaze ca în balada Meșterul Manole

de M G

Zilele acestea se desfășoară cea mai amplă manifestare din Europa Centrală și de Est, bienală, dedicată domeniului energetic: Forumul Regional al Energiei – FOREN 2020, organizat de către Comitetul Național Româna al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME). Din cauza pandemiei de coronavirus, evenimentul are loc online. Prima zi de dezbateri a adus și primele controverse: ministrul Economiei, Virgil Popescu, se bucură că turcii și bulgarii, adică ”concurenții”, au găsit gaze în Marea Neagră, deși în zona economică exclusivă a Mării Negre descoperirile datează de câțiva ani, dar, din cauza legislației interne, companiile n-au luat încă decizia de a continua investițiile și de a extrage gazele! Pe de altă parte, Eric Stab, șeful celei mai mari companii de distribuție și furnizare de gaze din țară, Engie România, și-a manifestat totalul dezacord în ceea ce privește extinderea distribuțiilor de gaze. Și asta în condițiile în care în „Planul naţional de investiţii şi relansare economică“ prezentat recent de premierul Ludovic Orban se prevede dublarea, la nivel naţional, a locuinţelor conectate la reţeaua de gaze. Obiectivul acestui plan este extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale astfel încât 70% dintre locuinţele la nivel naţional să fie conectate la reţeaua de gaze, de la 35% în prezent.

Sectorul energetic mondial îşi va îndrepta atenţia spre Marea Neagră, odată cu descoperirile recente de gaze ale turcilor şi bulgarilor, a declarat ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, la deschiderea conferinţei online FOREN 2020.

„Aici, în România, când vorbim de energie, vorbim de securitate energetică, adică petrol, gaze şi electricitate. Dacă vorbim de petrol, lucrurile sunt simple: avem rezerve onshore, oricine poate cumpăra petrol cu vaporul, pe mare. Dar, când vorbim de gaze, lucrurile sunt mai complicate, vorbim de geopolitică”, a arătat oficialul. El a amintit că România are rezerve onshore de gaze şi a descoperit recent noi zăcăminte în Marea Neagră.

„Suntem foarte bucuroşi că prietenii noştri turci au descoperit gaze în Marea Neagră, la fel şi bulgarii, şi suntem mândri că suntem în regiunea Mării Negre, iar Marea Neagră oferă noi resurse de gaze. Atenţia lumii energetice, a sectorului energetic se va îndrepta spre Marea Neagră”, a spus Popescu.

Ce nu a spus ministrul este că investitorii care au găsit zăcăminte importante de gaze în zona economică exclusivă a României la Marea Neagră, respectiv ExxonMobil şi OMV Petrom, au amânat de mai bine de doi ani să ia o decizie privind extracţia resurselor, din cauza legislaţiei româneşti.

Popescu a declarat, în repetate rânduri, în trecut, că Guvernul nu va modifica cadrul legislativ din sectorul energetic, acest lucru fiind în sarcina Parlamentului, unde deocamdată nu există un consens politic în acest sens.

„În ceea ce priveşte electricitatea, în contextul Green Deal, trebuie să ne redimensionăm producţia de energie. Avem un mix bun, dar 25% e pe cărbune. Trebuie să găsim combustibil de tranziţie. Gazul este cel mai potrivit combustibil pentru tranziţie”, a continuat Popescu, la deschiderea FOREN. De asemenea, el a reamintit potenţialul României în sectorul offshore eolian.

„Trebuie să producem electricitate din surse regenerabile, iar în Marea Neagră avem, pe lângă gaze, şi potenţial offshore de vânt. O direcţie a noastră este să construim parcuri eoliene offshore, precum cele care există deja în Marea Nordului”, a precizat Popescu.

Potrivit acestuia, avem nevoie de bani pentru atingerea acestor ţinte şi în acest sens avem trei direcţii: Fondul de modernizare, Fondul de tranziţie, precum şi Fondul de recuperare destinat ca ajutor ţărilor care au nevoie de sprijin pentru a depăşi perioada pandemiei.

Costurile de extindere a rețelelor se recunosc în tarifele de distribuție

Proiectul autorităţilor de extindere a reţelei de gaze seamănă cu legenda Meşterului Manole şi trebuie să fim foarte atenţi să nu facem mai mult rău, plecând de la o intenţie bună, a declarat Eric Stab, directorul general al Engie România, în conferinţa online FOREN 2020.

„Aud mereu că România nu este suficient de gazeificată, în comparaţie cu alte ţări, că trebuie să se întâmple mult mai multe din acest punct de vedere. Este adevărat, dar nu trebuie să uităm de unde am plecat, de fapt”, a susţinut Stab.

El a amintit că Engie conectează în jur de 50.000 – 60.000 de noi consumatori pe an. „Nu cred că există o ţară în UE care are o astfel de creştere a conectărilor la reţea şi este un efort investiţional major pentru operatori. Există o dorinţă legitimă de a merge mai departe. Există un potenţial de a merge mai departe, dar întrebarea este cum vom ajunge acolo”, a continuat Stab.

Oficialul Engie a amintit că unele dintre eforturile legislative făcute în acest sens, precum Legea 155/2020 (de modificare a Legii 123/2012) s-ar putea să fie contraproductive şi ar putea duce la inversul efectului scontat, care este dezvoltarea sustenabilă a reţelei de gaze.

„Poate fi asemănată situaţia cu legenda Meşterului Manole, pe care toată lumea o ştie, chiar şi străini ca mine. Ştim ce s-a întâmplat cu meşterul Manole şi cu soţia sa, când a încercat să construiască mănăstirea Curtea de Argeş şi a finalizat prin a se sacrifica pe sine, familia sa şi echipa sa. Trebuie să avem mare grijă pe viitor, că avem intenţii bune să construim – construirea unei mănăstiri e o intenţie bună, construirea unei reţele de gaze e o intenţie bună, dar nu trebuie să o facem într-un fel în care să ne autosacrificăm”, a susţinut Stab.

Potrivit acestuia, sunt multe legende cu înţelesuri în folclorul românesc şi trebuie să-l avem pe Manole în minte când facem politici energetice. „Liberalizarea e o veste bună, procesul merge bine, concurenţa creşte. Vedem că preţurile au o tendinţă de stagnare şi scădere, vedem şi o îmbunătăţire în ceea ce priveşte designul pieţei, credem că Gas Release Program generează lichiditate pe piaţa angro, care începe să semene cu ceea ce ştim din alte ţări”, a completat responsabilul companiei energetice.

Pe de altă parte, Eric Stab a declarat că trebuie recunoscute în tarife costurile de extindere a distribuțiilor, ceea ce va determina o majorare a prețului final al gazelor pentru consumatori.

În urmă cu un an, Stab afirma că doar unul din zece potenţiali consumatori din satele izolate îşi permite costurile de racordare la reţeaua de gaze, care ajung la 3.000 de euro, astfel că autorităţile trebuie să vină cu măsuri în plus pentru a ajuta locuitorii acestor zone să devină utilizatori de gaze naturale.

„Acesta este un subiect-cheie. Suntem foarte conştienţi de dorinţa autorităţilor de a extinde reţelele de gaze în zonele izolate. Care sunt, însă, problemele cu care ne confruntăm? În primul rând trebuie să instalezi conductele, apoi să te asigură că acei consumatori se pot conecta la conducte. Dacă nu, nu există niciun beneficiu pentru nimeni, nici pentru consumatori, nici pentru companiile de gaz. Mă refer la aspectele financiare, la faptul că nu pot plăti gazele”, a susţinut Stab, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, costurile de extindere a reţelei în zonele izolate sunt semnificative şi cresc odată cu lungimea conductei.

„Apoi va trebui să rezolvăm problema conectării efective a oamenilor la reţea, iar această problemă este în principal de natură financiară. Dacă ne uităm în urmă, la ultimii 10-12 ani ai activităţii noastre în România, când am conectat astfel de zone izolate, ce am constatat a fost că, în multe cazuri, rata de conectare este de aproximativ 10% din potenţial, ceea ce este mult prea puţin. Ca să fie profitabilă o astfel de investiţie, trebuie să ajungi la circa 50%. Dacă investiţia nu este profitabilă, înseamnă că toţi ceilalţi consumatori vor trebui să plătească pentru ea, ceea ce nu este corect. Din acest motiv trebuie să ne asigurăm că există o rată suficientă de conectare”, a continuat Stab.

Responsabilul Engie a estimat că instalaţiile de racordare şi de încălzire a locuinţei cu gaze costă aproximativ 3.000 de euro, o sumă care poate fi considerabilă pentru cei care locuiesc la ţară. „Depinde de casele despre care vorbim, de costul mediu de racordare, în primul rând, dar şi de achiziţia unui boiler pentru încălzirea casei sau a instalaţiei interne de care ai nevoie. Toate acestea costă în jur de 3.000 de euro. 3.000 de euro poate fi o sumă mare pentru acei oameni care locuiesc în sate izolate”, susţine el.

Astfel că autorităţile trebuie să găsească modalităţi de a-i ajuta pe oamenii de acolo să poată suporta toate aceste costuri. „Acest fel de mecanisme există în anumite ţări, unde se oferă subvenţii să cumperi un boiler şi lucruri de acest fel. Deci, dacă există o voinţă puternică să racordăm cât mai mulţi oameni la reţeaua de gaze, trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că sunt ajutaţi atunci când nu-şi permit. Ne întoarcem la discuţia despre consumatorul vulnerabil, care se leagă de acest aspect, iar autorităţile trebuie să identifice care sunt acei consumatori şi să aloce sumele necesare”, a mai spus şeful companiei de gaze.

Potrivit acestuia, din 2005, de când a achiziţionat Distrigaz Sud, Engie a construit 5.500 de kilometri de reţea nouă, echivalentul distanţei dintre Bucureşti şi Mumbay din India. „Au fost făcute lucruri, multe sunt încă de făcut, dar trebuie să ne asigurăm că putem pune cap la cap condiţiile, pentru a face aceste lucruri posibile şi sunt încă multe lucruri de rezolvat”, a conchis Stab.

Liberalizarea completă a pieței de energie electrică din ianuarie 2021 este o adevărată provocare

„Liberalizarea completă a pieței de energie electrică din ianuarie 2021 este o adevărată provocare”, a declarat Doina Vornicu, director de Operațiuni și membru al Directoratului CEZ România, la FOREN 2020. ”Sunt încă multe necunoscute. Nu avem o definire clară a consumatorului vulnerabil. Am citit în presă că ministrul Muncii vrea să se discute mai serios pe acest subiect”, a mai spus Doina Vornicu. Speakerii panelului dedicat energei electrice, moderat de Ion Lungu, președintele AFEER, au insistat – în contextul liberalizării totale care va avea loc peste mai puțin de 4 luni – pentru urgentarea definirii consumatorului vulnerabil și găsirea unei modalități adecvate pentru a-i proteja.

Se tot discută, nu s-a făcut nimic în privința consumatorilor vulnerabili, a spus Ion Lungu. „Este crucial să definim consumatorul vulnerabil, altfel nu putem acționa. Este important ca toți participanții la piața energiei să fie deschiși la a discuta și a ajunge la soluții rezonabile la problemele existente. Salutăm această liberalizare, care s-a produs deja în foarte multe țări. Beneficiarul – clientul trebuie să fie constient de ce se întâmplă, să aibă informații la zi. Ne îndreptăm în direcția bună, clientul trebuie să fie din ce în ce mai implicat pe această piață. Electricitatea este o marfă, nu doar prețul este important. Deci, să recunoaștem deschis că avem probleme pe care trebuie să le depășim”, a afirmat Carlo Pignoloni, CEO, ENEL Romania.

Corina Popescu, CEO al Grupului Electrica, a insistat pentru o liberalizare corect implementată în România, subliniind faptul că „avem încă o problemă cu clientul final, care nu poate să-și plătească factura. Trebuie să definim cât mai reped consumatorul vulnerabil și să găsim o modalitate adecvată pentru a-i proteja”.

Și Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, a spus că nu se poate vorbi de o piață liberalizată fără să ai în vedere, în legislație, consumatorii vulnerabili, care sunt bine definiți în țările Uniunii Europene.

Revenind la tema liberalizării, Corina Popescu a afirmat că nu vom putea vorbi de liberalizare completă dacă atât vânzarea angro, dar și cu amănuntul nu vor fi liberalizate, pentru a nu se crea dezechibre.

Este foarte important să înțelegem modul în care reglementările europene vor fi adaptate la realitățile României. Legislația europeană este clară, dar de multe ori nu se ascortează cu modul în care lucrăm în România, cu nivelul de dezvoltare și mediul economic, a precizat Doina Vornicu.

Forumul Regional al Energiei din Europa Centrală și de Est – FOREN 2020, cu tema „Tranziția energiei în Europa de Sud-Est: oportunități, provocări, perspective” se desfășoară în această săptămână. Organizatorul FOREN 2020 este Asociația Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).

 

din aceeasi categorie