Acasă Analize Din ciclul ”cum ne dăm cu stângu-n dreptu’”. Azi: despre vânzarea termocentralei Mintia către kurzi

Din ciclul ”cum ne dăm cu stângu-n dreptu’”. Azi: despre vânzarea termocentralei Mintia către kurzi

de M G

Parcă am fi blestemați! Reușim să ”ne dăm cu stângu-n dreptu'” și, ca un soi de alchimiști ”pe dos”, să facem praf din aur! După ce am vândut marile combinate, marile întreprinderi, iar multe dintre ele au ajuns mall-uri sau blocuri de locuințe (mai exact, terenurile pe care erau, combinatele fiind vândute, bucățică cu bucățică, la fier vechi), acum am trecut la vânzarea centralelor electrice. Una dintre cele mai mari și mai importante termocentrale, cea de la Mintia – Deva, a fost vândută unor arabo-iordaniano-irakiano-kurzi. Poate că aceste persoane care au cumpărat sunt cele mai drăguțe persoane din lume! Totuși, autoritățile statului ar trebui să verifice și abia apoi să-și dea acordul în privința acestei vânzări. Mai ales că și regulamentele europene o cer, alături de legislația internă.

Istoria ultimilor 30 de ani nu a fost de natură să aducă simpatie în rândul populației față de mineri, în special față de cei din Valea Jiului. Iar aceștia erau cei ce aprovizionau cu huilă termocentralele, cele mai importante fiind Mintia și Paroșeni. Cele 7 mineriade i-au lăsat pe mineri fără suportul populației. Iar, fără mineri, nici termocentralele nu au cum să funcționeze! Dacă, acum, politicile europene cer să închidem producătorii cei mai poluanți, în România parcă s-a încercat, programatic, să se închidă termocentralele pe huilă, doar ca ”să scăpăm” de presiunea minerilor! De exemplu, orice producător de energie are cele mai mici costuri dacă funcționează 8.700 ore anual (adică tot anul). Ceea ce este firesc! Costurile de regie sunt, practic, fixe, și, cu cât se împart la o cantitate mai mare de energie, cu atât sunt mai mici pe unitatea de produs. Termocentrala Mintia ajunsese, la un moment dat, să funcționeze doar câteva sute de ore pe an și doar câteva blocuri energetice, în condițiile în care capacitatea instalată era de 1.285 MW.

Evident că, în aceste condiții, avea și cele mai mari costuri de producție! Și, la fel de evident, aproape nimeni nu cumpăra curentul electric de aici! Pentru că existau producători mult mai ieftini! Prima consecință a fost aceea că nu au fost bani să se facă investițiile pentru conformarea la condiționalitățile de mediu (la care România s-a angajat nu numai ca membru al Uniunii Europene, ci și ca primul stat care a ratificat Protocolul de la Kyoto privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice). Astfel, Mintia a devenit cel mai mare poluator din țară.

În plus, încă din anul 2003, Uniunea Europeană a introdus schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS), prin Directiva 2003/87. În fiecare an, până la 30 aprilie, fiecare poluator trebuie să demonstreze că deține certificate CO2, în funcție de cât a poluat. La termocentralele pe cărbune, ”norma” este de un certificat de carbon pentru fiecare megawattoră produs. Dacă nu are certificate achiziționate până la acea dată, poluatorul plătește o amendă de 100 euro pentru fiecare certificat neachiziționat, plus că, oricum, trebuie să-l cumpere.

Pentru producția din anul 2014, până pe 30 aprilie 2015, Mintia (alături de Paroșeni, ambele, împreună cu minele de huilă ce le deserveau, făcând parte din Complexul Energetic Hunedoara – CEH) nu a reușit să cumpere certificatele CO2. Mai mult, guvernanții i-au dat bani abia prin OUG 22/2015, apărută în Monitorul Oficial pe 29 iunie 2015, adică la două luni după ce nu mai avea nevoie! După acest an, nici că s-a mai ”chinuit” să achiziționeze certificate de carbon!

După câteva încercări eșuate, Complexul Energetic Hunedoara a intrat în procedură de insolvenţă, pe 14 noiembrie 2019, și este în conservare din vara anului 2021. La acel moment, CEH avea datorii de aproximativ 6 miliarde de lei, dintre care aproape 3 miliarde de lei (peste jumătate de miliard de euro!) către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), în contul certificatelor CO2. Între timp, termocentralei Mintia i-a fost retrasă și licența de producție a energiei electrice.

După câteva încercări nereușite, pe 26 august 2022, centrala termoelectrică Mintia a fost vândută unui grup de investitori.

După patru încercări, s-a vândut termocentrala

„Expert Insolvenţă SRL, în calitate de administrator judiciar al societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA, anunţă vânzarea prin licitaţie publică a Termocentralei Mintia deţinută de Complexului Energetic Hunedoara SA către Mass Global Energy Rom, parte a Mass Group Holding, un important producător global de energie care deţine capacităţi de peste 8.500 MW. Tranzacţia în valoare de 91.236.832 euro, exclusiv TVA este una dintre cele mai importante pentru sectorul energetic românesc şi totodată una dintre cele mai mari tranzacţii din insolvenţă din ultimii ani din România”, se arată într-un comunicat de presă.

Potrivit comunicatului, având în vedere specificul activului, Ministerul Energiei, în calitate de acţionar, a impus anumite condiţii investitorului cu scopul de a relansa producţia de energie în Mintia. Astfel, cumpărătorul, Mass Global Energy Rom, are obligaţia ca, până la 31 decembrie 2026, să finalizeze investiţia de realizare a unei capacităţi energetice noi cu o putere instalată de minimum 1.290 MWH, din care minimum 800 MWH în bandă pe gaz şi energie regenerabilă. Demararea investiţiilor va fi posibilă după acordarea de către autorităţi a avizelor şi autorizaţiilor necesare.

„Am încercat să oferim industriei energetice din România o șansă de însănătoșire, mai ales în contextul economic actual și ne bucurăm că am reușit să atragem un investitor major în această licitație, la doar patru luni de la punerea în vânzare, investitor care are capacitatea de a moderniza și dezvolta mai departe centrala Mintia, un activ de importanță națională strategică. Astfel, Mintia va rămâne pe harta energetică a României și în același timp va trece, în următorii ani, printr-un proces complex transformare ce implică investiții de peste 1 miliard de euro”, a precizat, în comunicat, Emil Gros, Asociat Coordonator, Expert Insolvență SPRL, administratorul judiciar al Complexul Energetic Hunedoara SA.

„Este prima investiţie a grupului Mass în România şi cu siguranţă una dintre cele mai importante pentru dezvoltarea grupului nostru, care are misiunea de a deveni un exemplu la nivel global de generare de energie pentru oameni. Investiţiile în modernizarea şi dezvoltarea centralei Mintia în următorii ani se vor ridica la peste 1 miliard de euro şi vor include dezvoltarea capacităţii de producţie şi în acelaşi timp adaptarea la noile standarde europene pentru trecerea la producţia de energie electrică din surse regenerabile şi care să conducă la neutralitate climatică până în anul 2050”, a declarat, la rândul său, Ahmad Ismail Saleh, chairman al Grupului Mass Group Holding.

Licitaţia publică a avut loc vineri, 26 august 2022, la sediul administratorului judiciar, la care s-a prezentat un singur ofertant, respectiv reprezentantul Mass Global Energy Rom, companie înfiinţată special pentru această achiziţie. A fost cea de-a patra licitaţie de valorificare a centralei termoelectrice Mintia.

Kurzii de la Mintia

Potrivit site-ului propriu, Mass Group Holding este o companie cu sediul în Amman (Iordania), dar cu activități în Irak, în special zona kurdă. De altfel, pe site scrie: ”Începutul a fost cu electricitate, în 2006, cu 500 de megawați, în Erbil, unde Kurdistanul trăia într-un întuneric complet și energia electrică nu era disponibilă mai mult de una-două ore pe zi, de aici a început povestea (…) Ne-am dorit să oferim un serviciu orașului nostru natal (n.r. – Erbil), dar nu am văzut mai bine decât să furnizăm energie electrică care să servească societatea cu toate categoriile ei de cetățeni, unități de servicii și sănătate, spitale, sectoare industriale, agricole și turism etc”, se arată pe site-ul Mass Group Holding.

De asemenea, pe site sunt prezentate investițiile în energie ale grupului: termocentralele pe gaze Sulaymaniyah (Irak, regiunea Kurdistan), Erbil (Irak, regiunea Kurdistan), Duhok (Irak, regiunea Kurdistan), Bismayah (Irak, zona Baghdad) și centrala eoliană Tafila (în Iordania).

Pe lângă producătorii de energie, Mass Group deține o fabrică de ciment și un combinat siderurgic la Sulaymaniyah (Irak, regiunea Kurdistan).

Autoritățile statului trebuie să-și dea acordul

Potrivit comunicatului administratorului judiciar al CE Hunedoara, Expert Insolvență, ”demararea investițiilor va fi posibilă după acordarea de către autorități a avizelor și autorizațiilor necesare”.

Reamintim, în 14 aprilie, Guvernul a adoptat OUG 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996.

În preambulul Ordonanței se arată, printre altele, că actul normativ se adoptă ”întrucât cadrul de examinare a investițiilor străine directe și de cooperare trebuie să ofere mijloacele necesare pentru a aborda riscurile la adresa securității sau a ordinii publice într-un mod cuprinzător, precum și pentru a se adapta la circumstanțele în schimbare, menținând totodată flexibilitatea necesară pentru ca statele membre să examineze investițiile străine directe din motive privind securitatea sau ordinea publică, ținând cont de situațiile lor individuale și de particularitățile lor naționale”.

În plus, Nota de fundamentare precizează că ”urgența și situația extraordinară care reclamă adoptarea prezentului act normativ sunt reprezentate, de asemenea, și de contextul economic actual, intern dar și internațional, care necesită luarea măsurilor imediate în vederea eliminării oricăror potențiale riscuri și amenințări din perspectiva securității naționale în domenii sensibile care pot face obiectul unor investiții străine, precum cel farmaceutic, energie, gaze naturale, securitate cibernetică ș.a.”.

Art. 1 al OUG 46/2022 arată că ”Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal și instituțional necesar aplicării Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, denumit în continuare Regulamentul, în scopul protejării intereselor esențiale de securitate și ordine publică”.

Prin acest act normativ se înființează Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD), din care fac parte un reprezentant al prim-ministrului din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, care va avea și calitatea de președinte al Comisei, președintele Consiliului Concurenței sau un membru al Plenului Consiliului Concurenței, un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului, un reprezentant al Ministerului Economiei, un reprezentant al Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, un reprezentant al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, un reprezentant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, un reprezentant al Ministerului Finanțelor, un reprezentant al Ministerului Apărării Naționale, un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, un reprezentat al Ministerului Sănătății și un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe.

”În cadrul CEISD, reprezentanți ai Serviciului Român de Informații și Serviciului de Informații Externe au calitatea de invitați permanenți. (…) La solicitarea CEISD, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe transmit avize, în conformitate cu atribuțiile specifice, care se comunică CEISD, în termen de cel mult 20 de zile de la solicitare”, se mai arată în OUG 46/2022.

Potrivit Ordonanței, investitorul străin, care dorește să realizeze o investiție străină directă în România ”depune la Secretariatul Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe CEISD, asigurat de către o structură specializată din cadrul Consiliului Concurenței, o cerere de autorizare a investiției străine directe, denumită în continuare cerere de autorizare”.

CEISD poate decide că este necesară consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), moment în care CEISD declanșează o cercetare detaliată a cererii de autorizare, informând de îndată solicitantul. Declanșarea procedurii privind cercetarea amănunțită a cererii de autorizare de către Consiliul Concurenței poate avea loc și la solicitarea CSAT. CEISD va solicita CSAT emiterea unui aviz care va fi comunicat în cel mult 90 de zile de la solicitare.

din aceeasi categorie