
Sebastian BURDUJA
România are cel puţin zece premiere europene în sectorul gazelor naturale şi este pe punctul de a deveni, din 2027, primul producător de gaze din Uniunea Europeană, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la Romanian International Gas Conference – RIGC 2023.
„România are, cred, cel puţin 10 premiere europene în sectorul gazelor naturale. Suntem a 3-a piaţă a gazelor din lume, asta este o istorie certă. Suntem ţara care a avut prima staţie de comprimare de gaze, primul zăcământ de înmagazinare de gaze, prima staţie de reglare şi măsurare a gazelor. Şi, desigur, suntem pe punctul de a deveni, din 2027, primul producător de gaze din Uniunea Europeană. Proiectul Neptun Deep este proiectul fanion al sectorului de gaze din România, dar nu numai din România, pentru că, atunci când vorbim de un potenţial de peste 100 de miliarde de normal metri cubi, vorbim despre un potenţial pentru Europa de a-şi asigura o securitate cum n-a mai avut până acum”, a spus Sebastian Burduja.
Ministrul a subliniat că Neptun Deep „este un proiect fabulos”, care necesită un efort coerent din partea statului român pentru ca acesta să avanseze în calendarul asumat.
„Vorbim despre un proiect cu adevărat fabulos şi felicit iniţiatorii, cele două companii, OMV Petrom şi Romgaz. Ştiu că nu este uşor, ştiu că necesită un efort coerent din partea statului român pentru a avansa acest proiect în calendarul asumat şi mai ştiu că fiecare zi contează. Deci, vă rog să contaţi şi dumneavoastră pe sprijinul Ministerului Energiei în a accelera toate procedurile necesare, tot ceea ce depinde de noi, dar şi de alte instituţii ale statului, pentru că atunci când vine vorba de 10 miliarde metri cubi producţia anuală adiţională pentru România înseamnă o mare, mare şansă de dezvoltare. Mi-aduc aminte că, atunci când aţi prezentat proiectul, ne-aţi spus că platforma va fi la o înălţime care echivalează cu de şase ori coloana fără sfârşit a lui Constantin Brâncuşi. Şi mi-a rămas chestiunea asta în minte şi mi-am amintit de cuvintele marelui Constantin Brâncuşi care spunea: una este să vezi până departe, alta este să mergi până departe. Până acum am văzut până departe, am văzut potenţialul acestor mari investiţii pentru România şi pentru Europa. Rămâne să şi mergem până acolo şi de multe ori e mult mai greu să ajungi decât să îţi propui şi să vezi”, a afirmat Sebastian Burduja.
De asemenea, acesta a subliniat că tranziţia verde trebuie să fie şi justă şi inteligentă şi de aceea rolul gazelor este unul fundamental, iar România e prima ţară europeană care şi-a asumat o tranziţie verde, „prin 1969”.
„Pentru România, şi cred că e valabil şi pentru alte state prietene din jur, termenul de tranziţie nu e întotdeauna unul care ne aduce aminte de lucruri bune. Anii de tranziţie, cum se spunea, anii grei de tranziţie. Vorbim de o tranziţie verde care nu trebuie să fie doar verde, trebuie să fie şi justă şi trebuie să fie şi inteligentă. De aceea, rolul gazului este unul fundamental. (…) Vă reamintesc că România cred că e prima ţară europeană care şi-a asumat o tranziţie verde, cum era pe atunci, prin 1969, când în balanţa primară de producţie energetică, pentru România, gazul era pe primul loc. Deci noi suntem cei datori să spunem asta Europei: nu poţi să renunţi la cărbune, să renunţi şi la gaz, să renunţi şi la nuclear şi să ai probleme de securitate în sistem. Energia trebuie să fie în primul rând sigură şi abia apoi la un preţ cât mai corect şi pe locul trei cât mai verde. (…) Închei spunându-vă că tranziţia trebuie redefinită, inclusiv în mentalul colectiv, ca un lucru bun, ca o oportunitate, ca un lucru care creează locuri de muncă, noi tehnologii. (…) România şi celelalte state prezente au minţile necesare să fie un lider în lume şi să redefinească această tranziţie”, a punctat Sebastian Burduja, transmite Agerpres.
Program pentru biocombustibili
România are câteva lucruri de făcut pe zona de cercetare, inovare în energie, respectiv noi investiţii, şi este pregătită, pentru că are resursele disponibile, a mai spus ministrul Energiei.
„Avem câteva lucruri de făcut în zona de inovare, cercetare, noi investiţii. Şi cred că suntem pregătiţi, ca ţară, pentru că avem resursele disponibile, împreună cu partenerii din regiune, să implementăm astfel de proiecte. Discutăm de Fondul pentru modernizare. Vorbim de peste 16 miliarde de euro, la care se adaugă PNRR-ul, şi am identificat şi câteva subiecte cheie”, a spus Burduja la Romanian International Gas Conference – RIGC 2023.
Acesta a vorbit în context despre biocombustibili şi a subliniat că a fost gândit deja un program cheie şi va fi alocată o sumă de circa 500 de milioane de euro pentru o schemă de stat ce urmează să fie finalizată.
„România este poziţionată într-un loc privilegiat şi sperăm să avem parteneriate şi cu alte state din regiune pentru producţia de biocombustibili, de biocarburanţi. Şi am gândit deja un program cheie, e gândit de pe vremea domnului ministru Popescu (n.r. – fostul ministru al Energiei Virgil Popescu), acest program cheie pentru biocombustibili. Vom aloca probabil până în jumătate de miliard de euro pentru această schemă de ajutor de stat pe care urmează să o finalizăm şi să o supunem tuturor procedurilor de aprobare. Deci va fi un sprijin real pentru această industrie”, a explicat ministrul Energiei.
În ceea ce priveşte hidrogenul, el a semnalat că este important pentru că asigură o producţie curată de energie în bandă şi a reiterat că apelul pentru hidrogen este pe final.
„O parte dintre cei reprezentaţi s-au prezentat din nou la apelul pe care l-am lansat în cadrul PNRR-ului şi urmează ca în maximum o lună de zile să semnăm contractele. Ştiu că ne grăbim, ştiu că timpii de livrare pentru componente sunt lungi şi ştiu că avem proiectele de implementat într-un orizont rezonabil”, a punctat ministrul.
Pe de altă parte, Sebastian Burduja a făcut referire şi la o propunere de regulament la nivel european privind emisiile de metan şi a semnalat că România se află într-o poziţie specială, motiv pentru care se va lupta la Bruxelles ca versiunea finală a regulamentului să ţină cont de particularităţile ţării.
„Subiectul metanului: noi am tot spus acest mesaj şi la Bruxelles, şi când am fost recent, dar îl spun şi astăzi pentru că este important să-l cunoaşteţi: discutăm de o propunere de regulament în ceea ce priveşte emisiile de metan şi ştiu că Federaţia (Federaţia Patronală Petrol şi Gaze n.r) a avut un punct de vedere foarte clar, împreună şi cu Centrul Român al Energiei şi cu alţi actori din piaţă, care arată foarte clar că România este într-o poziţie specială la nivel european. Suntem ţara care are de departe cel mai mare număr de sonde, suntem ţara care va avea de departe, în condiţiile versiunii propuse, cel mai mare cost. Vorbim de peste un miliard de euro, cost care va fi resimţit de industrie şi nu vrem să fie resimţit nici de industrie, nici de consumatorul casnic sau non-casnic. Şi ne vom lupta împreună cu toţi actorii instituţionali şi cu cei asociativi, la Bruxelles şi în toate statele membre, ca versiunea finală a regulamentului să ţină cont de aceste particularităţi ale României şi de faptul că nu poţi să testezi, să evaluezi, să cartografiezi, să monitorizezi peste 60.000 de sonde, dacă ţin bine minte, fără să transferi acest cost în competitivitatea economiei româneşti şi în buzunarele românului de rând”, a precizat Sebastian Burduja.
Tehnologia reactoarelor de mici dimensiuni este o promisiune pentru întreaga omenire
Tehnologia reactoarelor de mici dimensiuni este o promisiune pentru omenire şi România poate fi în 2029 prima ţară din Europa, sau chiar din lume, cu astfel de reactoare în funcţiune, a declarat, marţi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Tehnologia reactoarelor modulare de mici dimensiuni este o mare promisiune pentru întreaga omenire, pentru că vorbim de o producţie în bandă, vorbim de costuri mult mai mici decât la reactoarele mari, cel puţin atunci când ajungi să faci mai mult. Este o producţie în serie, ai acele economii de scară şi asta îţi permite un cost înjumătăţit faţă de un reactor de mari dimensiuni, cum sunt cele de la Cernavodă. Şi, cu siguranţă, la nivel european, dar eu spun la nivel mondial, România este plecată ca lider. Noi putem fi în 2029 prima ţară din Europa sau chiar din lume cu aceste reactoare modulare mici în funcţiune”, a mai spus Burduja.
Ministrul a subliniat, însă, că aceste reactoare trebuie să parcurgă absolut toate etapele de reglementare, de asigurare a standardelor de siguranţă şi că în Statele Unite tehnologia NuScale este certificată la cel mai înalt nivel de reglementatorul american, în timp ce în Europa toţi aceşti paşi vor fi parcurşi până în 2029.
„Este o tehnologie care şi-a dovedit fiabilitatea şi siguranţa în zeci de ani de operare pe submarine nucleare, pe portavioane, pe spărgătoare de gheaţă. Sunt convins că ne va fi foarte de folos, pentru că vom putea să localizăm producţia mai aproape de consum. De exemplu, lângă un mare consumator industrial, să luăm Sidex Galaţi, va putea fi amplasat un asemenea reactor modular de mici dimensiuni. Şi nu numai. Şi în sistemele de termoficare, pe termen lung, să putem înlocui centralele, grupurile pe gaz, cu reactoare nucleare de mici dimensiuni”, a explicat Sebastian Burduja.
Reamintim, 12 state membre ale Uniunii Europene, între care şi România, au cerut Comisiei Europene să creeze o alianţă industrială pentru reactoare nucleare modulare mici (SMR), într-o scrisoare comună obţinută şi publicată vineri de site-ul Contexte şi confirmată de AFP.
În scrisoarea comună, Bulgaria, Croaţia, Finlanda, Franţa, Ungaria, Olanda, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia şi Suedia au cerut Executivului comunitar crearea unei „alianţe industriale la scara UE”, adăugând că iniţiativa ar urma „să stimuleze investiţiile în capacităţile SMR europene şi dezvoltarea unui lanţ de valoare european”.
Această alianţă ar permite consolidarea „suveranităţii noastre energetice şi competitivităţii industriei noastre”, au estimat reprezentanţii statelor membre. Aceştia au mai apreciat că susţinerea Comisiei Europene este „necesară” pentru „a se asigura că aceste proiecte inovatoare beneficiază de legislaţia europeană existentă şi viitoare”.
Potrivit Nuclearelectrica, România este a doua ţară din lume după SUA şi prima din Europa care se alătură demersului pentru independenţă energetică cu una dintre cele mai avansate tehnologii de energie nucleară, tehnologia inovatoare SMR a NuScale. Astfel, România va obţine o poziţie de lider şi multiple beneficii socio-economice, inclusiv un hub pentru susţinerea producţiei şi asamblării componentelor SMR, un centru de instruire şi educaţie pentru viitorii operatori şi specialişti, precum şi un catalizator pentru implementarea SMR în regiune şi un operator preferat pentru următoarele proiecte SMR care vor urma.
În mai 2022, în urma unui studiu realizat cu un grant în valoare de 2,1 milioane de dolari, oferit de USTDA, care a identificat potenţialele amplasamente pentru dezvoltarea de centrale SMR, a fost selectat ca amplasament candidat, fosta centrală pe cărbune de la Doiceşti, în conformitate cu toate standardele internaţionale şi naţionale. În urma acestui proces preliminar de selecţie, compania de proiect SMR RoPower a fost înfiinţată de Nuclearelectrica şi Nova Power & Gas (parte a grupului E-Infra) în septembrie 2022.
Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), sub înaltul patronaj al Ministerului Energiei, organizează în perioada 7 – 8 noiembrie cea de-a VI-a ediţie a evenimentului Romanian International Gas Conference – RIGC 2023, cu tema „Redefinirea securităţii aprovizionării. Potenţialul noilor tehnologii pentru o tranziţie energetică durabilă”.