Criza ucraineană se transformă într-o durere de cap pentru Vladimir Putin, prins între sancţiuni occidentale, mai severe decât prevăzuse, pentru sprijinul acordat separatiştilor proruşi şi o opinie publică pe care nu o poate decepţiona asupra acestui subiect, după ce a electrizat-o timp de mai multe luni, estimează analişti consultaţi de France Presse, transmite Agerpres. Poate de aceea Vladimir Putin i-a spus lui Barack Obama că sancţiunile impuse Moscovei sunt “contraproductive”. De altfel, şi vicepremierul polonez, Janusz Piechocisnki, declara că aceste sancţiuni vor conduce la scăderea economiei în Polonia. În acelaşi sens, reprezentanţii Sberbank, cea mai mare bancă rusească, au declarat că decizia liderilor UE de a include banca pe lista instituţiilor sancţionate subminează fundamentele sistemului financiar mondial. Şi totuşi, cu toate sancţiunile, subsidiarele din zona euro ale băncilor ruseşti vizate de sancţiunile UE pot obţine bani de la Banca Centrală Europeană.
Preşedintele rus a manipulat mult timp, cu pricepere, disensiunile în cadrul Uniunii Europene şi, în special, reticenţele Germaniei faţă de a pedepsi în mod semnificativ o ţară al cărei prim partener comercial este, se arată în analiza France Presse.
Dar, prăbuşirea zborului MH17 al companiei Malaysia Airlines – doborât la 17 iulie de o rachetă trasă, probabil, de separatişti proruşi, după cum susţin Kievul şi Washingtonul, şi care s-a soldat cu 298 de morţi, dintre care 193 olandezi – a determinat UE, în această săptămână, să impună sancţiuni economice fără precedent împotriva Moscovei, acuzată că înarmează rebeliunea.
Intrate în vigoare vineri, aceste sancţiuni interzic, cel puţin trei luni, principalelor bănci de stat ruseşti accesul la pieţele de capital europene şi impun un embargo asupra vânzărilor de arme şi de echipamente petroliere Rusiei.
“În viitorul apropiat, aceste sancţiuni nu îl obligă pe Putin să-şi schimbe politica în Ucraina, dar, pe termen lung, s-ar putea“, estimează analistul Konstantin Kalacev.
Într-o ţară aflată deja în pragul recesiunii, “dacă populaţia resimte masiv efectele sancţiunilor şi dacă ea exercită presiune asupra popularităţii lui Putin, atunci aceasta ar putea merge. Puterea rusă depinde enorm de popularitatea lui Putin“, continuă şeful centrului de analiză Expert Politic.
Or, sprijinul politic afişat de Putin faţă de separatiştii rusofoni din Ucraina – Kremlinul neagă orice ajutor direct – relatat pe larg de media apropiată puterii, contribuie la excepţionala popularitate a omului forte al ţării din anul 2000, peste 80% din opinii favorabile.
“Putin este într-o situaţie dificilă“, confirmă un alt analist, Maria Lipman. “Dacă el nu-şi schimbă politica, sancţiunile se vor agrava. El încearcă să manevreze astfel încât aceasta să nu pară un recul. Dar, dacă ea este nulă, marja sa de manevră este foarte redusă“, a mai spus Lipman.
Oricâtă maliţiozitate ar putea fi descifrată în aceste cuvinte, omagiul adus vineri de Putin soldaţilor din Primul Război Mondial a fost foarte calibrat. Şeful statului a denunţat “reticenţa de a se asculta unii pe alţii“ în 1914, ca şi astăzi. Dar, “pentru că Rusia nu a fost ascultată la vremea respectivă, ea a trebuit să sară în ajutor fraţilor săi slavi, apărându-se ea însăşi şi apărându-şi cetăţenii de o agresiune străină“, a subliniat Putin într-o paralelă implicită cu tensiunile actuale.
Pe teren, sprijinul provenind din teritoriul rus pentru separatiştii ucraineni a crescut, s-a arătat preocupat vineri preşedintele american Barack Obama, într-o convorbire telefonică cu omologul său rus.
Dar, Vladimir Putin ştie, de asemenea, că doar un sfert din populaţia sa ar susţine o intervenţie militară directă în Ucraina, potrivit unui sondaj publicat recent.
Ca în orice criză în care mizele cresc periculos, SUA şi UE se confruntă cu aceeaşi dilemă ca şi Putin: să găsească o ieşire, fără să-şi afecteze imaginea, pentru a opri escalada.
Cotidianul britanic The Independent a evocat un plan germano-rus aflat în studiu, prevăzând o securizare a frontierelor Ucrainei şi o aprovizionare energetică de către Rusia, în schimbul unei recunoaşteri internaţionale a alipirii Crimeii la Federaţia Rusă, plan dezminţit, însă, categoric de către Berlin.
“Conflictul în Ucraina se agravează şi există riscul internaţionalizării acestuia. Occidentul are mijloacele să facă rău Rusiei, dar el nu poate pune capăt războiului fără Rusia. Îi va da el această şansă lui Putin? “, se întreabă Lipman.
Un element cheie al acestui puzzle rezidă în concluziile la care vor ajunge experţii internaţionali, care au început vineri, în fine, să lucreze la locul prăbuşirii avionului malaezian, pentru a încerca să-i identifice pe responsabilii de această dramă.
Vladimir Putin şi-a cântărit meticulos sprijinul acordat rebelilor ucraineni proruşi. Dacă responsabilitatea acestora în accidentul zborului MH17 va fi stabilită, “este o povară pe care el nu va putea să şi-o asume. Preţul ar fi prea mare. Îi va renega”, estimează Andrei Kolesnikov, unul dintre jurnaliştii ruşi care îl cunosc foarte bine pe Putin.
Sancţiunile impuse Moscovei sunt contraproductive
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis vineri omologului său american Barack Obama, într-o convorbire telefonică, că sancţiunile impuse Moscovei pentru criza din Ucraina sunt “contraproductive” şi că “situaţia actuală” nu este în interesul niciuneia dintre cele două ţări, informează Reuters.
Potrivit unui comunicat al Kremlinului, cei doi lideri au afirmat că există în continuare “diferenţe semnificative” între cele două ţări, însă au ţinut să sublinieze importanţa încetării imediate a focului în estul Ucrainei.
Cu această ocazie, preşedintele american s-a arătat profund îngrijorat de sprijinul sporit acordat de Rusia separatiştilor din estul Ucrainei şi a subliniat “dorinţa sa pentru o soluţie diplomatică la criza din Ucraina”, se arată într-un comunicat al Casei Albe.
Şeful statului american s-a arătat, de asemenea, îngrijorat în legătură cu ceea ce Washingtonul afirmă că a fost o încălcare de către Rusia a Tratatului asupra Forţelor Nucleare Intermediare (INF) din 1987, prin testarea unei rachete de croazieră.
Cei doi lideri au convenit să păstreze deschise canalele de comunicare. Acesta este prima conversaţie între cei doi preşedinţi de la 17 iulie, data la care un avion de pasageri din Malaezia a fost doborât în estul Ucrainei de o rachetă lansată de separatiştii proruşi, potrivit oficialilor americani.
Probleme economice la Varşovia
Sancţiunile aplicate reciproc de Uniunea Europeană şi Rusia nu vor afecta numai Rusia, ci şi UE. De altfel, vicepremierul polonez Janusz Piechocisnki, citat de agenţia Reuters, afirma că aceste sancţiuni vor avea drept consecinţă o scădere cu 0,6% a creşterii economice a Poloniei din acest an.
Oficialul polonez a explicat pentru cotidianul Rzeczpospolita că, în prezent, exporturile poloneze către Rusia au scăzut cu 7% şi cele către Ucraina cu 26%-29%, iar în a doua jumătate a anului aceste tendinţe se vor accentua.
Exporturile poloneze în Rusia s-au ridicat în 2013 la 8,1 miliarde de euro, 316 milioane constând în fructe şi legume. Or, miercuri, Rusia a anunţat interzicerea celei mai mari părţi din importurile de legume şi fructe din Polonia, menţionând că această interdicţie ar putea fi extinsă la întreaga Uniune Europeană. Varşovia a calificat decizia în acest sens drept represalii ale Kremlinului pentru noile sancţiuni impuse Rusiei cu o zi mai devreme de către Occident, în legătură cu rolul său în criza din Ucraina.
Potrivit cifrelor Comisiei Europene, Uniunea Europeană a vândut Rusiei, în 2011, fructe în valoare de 1,2 miliarde de euro şi legume în valoare de 886 milioane de euro, ceea ce a reprezentat peste o cincime din exporturile sale la aceste categorii.
Banca centrală a Poloniei a prevăzut pentru acest an o creştere de 3,6% a economiei ţării, cea mai mare din Europa centrală şi de est.
Subminare a fundamentelor sistemului financiar mondial
Cel mai mare creditor din Europa Centrală şi de Est, Sberbank, a anunţat că decizia liderilor UE de a include banca pe lista instituţiilor sancţionate “subminează fundamentele sistemului financiar mondial şi nu va contribui la atenuarea crizei cauzată de situaţia din Ucraina“, se arată într-un articol apărut n publicaţia americană Wall Street Journal (WSJ).
Joi, UE a anunţat că bănci de stat precum Sberbank, VTB Bank, Gazprombank, Vnesheconombank şi Rosselkhozbank se află pe lista băncilor şi a altor instituţii sancţionate ca răspuns la implicarea Rusiei în estul Ucrainei. Investitorilor europeni li se interzice să achiziţioneze acţiuni sau obligaţiuni cu scadenţa de peste 90 de zile emise de aceste bănci, după 1 august.
Şi Statele Unite au adoptat marţi noi sancţiuni financiare împotriva Rusiei din cauza rolului său în criza din Ucraina, înscriind pe lista lor neagră trei bănci ruse, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Trezoreria americană. SUA interzic, astfel, cetăţenilor şi companiilor americane să efectueze anumite tranzacţii cu Bank of Moscow, Russian Agricultural Bank şi VTB Bank. Sancţiunile SUA, totuşi, sunt importante pentru o instituţie care nu este pe listă: Sberbank, cea mai mai mare bancă rusească. Cu peste 19.000 de filiale, banca este lider pe segmentul de retail, business şi corporate banking, fiind de asemenea un important creditor în Europa.
Vineri, Sberbank a anunţat că nu are nicio legătură cu evoluţiile geopolitice şi “regretă faptul“ că au fost impuse sancţiuni. Peste o treime din acţiunile băncii sunt deţinute de investitori din Europa şi SUA, iar grupul respectă strict legislaţia statelor unde este prezent şi îndeplineşte toate standardele impuse de autorităţile de reglementare din Europa şi SUA.
Vineri, acţiunile Sberbank au scăzut cu 1,3%, la 72,70 ruble (2,05 dolari), după ce, în ianuarie, titlurile se tranzacţionau la nivelul record de 103,3 ruble. Indicele Micex al bursei de la Moscova înregistra vineri un declin de 0,7% la 1369,5 puncte.
În iunie, şeful Sberbank, German Gref, fost ministru al Economiei în Rusia, a afirmat că nu se aşteaptă la noi sancţiuni împotriva Rusiei, iar banca nu va ieşi de pe piaţa din Ucraina şi va menţine relaţii bune cu Executivul de la Kiev.
“Grupul rus Sberbank deţine toate resursele necesare, experienţa şi expertiza necesare pentru a continua să opereze cu succes în actualul mediu şi pentru a-şi îndeplini toate obligaţiile către clienţii săi din Rusia şi din străinătate, în concordanţă cu reglementările naţionale şi globale“, se arată în comunicatul instituţiei.
Sancţiunile impuse companiilor ruseşti din sectorul bancar, energetic, militar aveau ca obiectiv penalizarea Rusiei pentru rolul său în conflictul din Ucraina. Statele Unite şi Uniunea Europeană au anunţat măsuri de limitare a accesului la capital pentru Moscova.
Analiştii susţin că excluderea principalelor bănci ruse de stat de pe pieţele europene de capital va duce la creşterea costurilor de finanţare, scăderea profiturilor şi a capacităţii lor de creditare.
Principalele instituţii de creditare ruseşti, Sberbank şi VTB, au subsidiare puternice în Austria iar VTB are şi o subsidiară în Cipru.
La sfârşitul lui 2013 activele combinate ale acestor subsidiare depăşeau 20 miliarde de euro. Băncile operează în Austria, Cipru, Cehia, Slovacia, Ungaria, Germania şi Franţa.
Luna trecută, oficialii Băncii Centrale Europene au actualizat lista băncilor considerate suficient de importante pentru a fi supervizate din luna noiembrie, adăugând subsidiarele din Austria ale celor mai importanţi creditori din Rusia, Sberbank şi VTB.
Băncile ruseşti nu au obligaţiuni scadente de valoare ridicată în următoarele luni, ceea ce reduce impactul sancţiunilor occidentale. Conform datelor Nomura, instituţiile financiare ruseşti au bonduri scadente în afara Rusiei în următoarele nouă luni în valoare de 39 miliarde de dolari – echivalentul a 8% din rezervele lor de numerar. Aceste date sugerează că riscurile de refinanţare sunt gestionabile.
Sberbank îşi va concentra expansiunea internaţională din acest an pe Cehia şi Slovacia şi nu intenţionează să intre pe piaţa din România, a declarat, în ianuarie, directorul general adjunct Sergey Gorkov.
În 2012, grupul rus Sberbank a plătit 505 milioane de euro pentru Volksbanken International AG, divizia din Europa de Est a grupului bancar austriac ÖVAG, exceptând, însă, subsidiara din România. Tot în 2012, Sberbank a achiziţionat Denizbank, divizia din Turcia a băncii franco-belgiene Dexia, pentru aproximativ 3,6 miliarde de dolari (2,9 miliarde de euro).
Sergey Gorkov a precizat că Sberbank intenţionează să deschidă 20 de noi sucursale în Cehia şi, de asemenea, se va extinde în Slovacia. În plus, Sberbank va solicita autorizaţia pentru a intra pe piaţa din Germania, iar, în paralel, va încerca să-şi dubleze investiţiile în Austria, după ce anul trecut a obţinut o licenţă bancară în această ţară.
Sberbank încearcă să se extindă dincolo de statele fostei URSS într-un moment în care unele bănci occidentale îşi vând diviziile din Europa de Est, pentru a îndeplini noile norme de capital sau pentru a rambursa ajutoarele de stat de care au beneficiat în timpul crizei financiare.
Bani de la BCE
Cu toate sancţiunile impuse, menite să împiedice finanţarea din Europa a băncilor ruseşti, subsidiarele din zona euro ale celor două instituţii din Rusia vizate de sancţiunile UE îşi pot menţine accesul la finanţarea oferită de Banca Centrală Europeană (BCE), atât timp cât nu vor canaliza fonduri în ţară.
Subsidiarele Sberbank şi VTB Group continuă să aibă acces la finanţarea BCE dacă au nevoie de ea, a afirmat un oficial al UE pentru Bloomberg. Acesta a adăugat că nu este permisă folosirea ca garanţii pentru obţinerea de finanţare de la persoane sau entităţi din UE a noilor acţiuni emise sau a obligaţiunilor.
Consiliul guvernatorilor BCE, care este independent de UE în luarea deciziilor, şi-ar putea prezenta opinia privind situaţia celor două bănci ruseşti, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
