Acasă Analize DG Competition „pe capul” Transgaz

DG Competition „pe capul” Transgaz

de M G

conducta-gazeZilele acestea, o echipă de la Bruxelles, a Direcţiei Generale „Competiţie”, însoţită, se pare, şi de câţiva reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei de la Bucureşti au descins la sediul transportatorului de gaze Transgaz.

Motivul pare să fie imposibilitatea de a se exporta gaze din producţia internă, în special pe conductele Isaccea – Negru Vodă şi Szeged – Arad. Un alt motiv îl reprezintă tergiversarea finalizării interconectării cu Bulgaria, prin gazoductul Giurgiu – Ruse.

Se pare că, în momentul „desantului”, angajaţii Transgaz n-au mai avut voie să-şi folosească telefoanele mobile, ba au şi fost confiscate calculatoare.

Mai mult, aceleaşi echipe au mers şi la sediile principalilor producător interni, Romgaz şi OMV Petrom.

Se pare că DG Competition consideră această imposibilitate de a exporta ca fiind ajutor de stat pentru companiile locale consumatoare de gaze naturale.

Reamintim, în luna iulie 2014, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze. Bucureştiul avea la dispoziţie două luni pentru reglementarea situaţiei, pentru a evita o trimitere în faţa Europene de Justiţie.

„Întrucât producătorii din România sunt obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă, iar tranzacţiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile şi aprobării, Comisia consideră că actualul cadru juridic din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România şi solicită eliminarea acestor bariere“, se arăta într-un comunicat al Executivului comunitar.

Comisia considera că, prin crearea de bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne, România îşi încalcă obligaţiile în temeiul articolelor 35 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi în temeiul articolului 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Se poate ca Transgaz să fi încălcat reglementările din cel de-al treilea pachet energetic

Un alt motiv pentru care DG Competitions se pare că se află la Transgaz îl reprezintă capacităţile de interconectare şi licitaţiile pentru rezervarea acestora.

Comunitatea Energiei a cerut Transgaz, anul trecut, să explice motivele pentru care nu respectă reglementările UE legate de publicarea datelor despre gazele transportate, instituţia europeană urmând să evalueze cazul alături de Comisia Europeană. Astfel, conducta ce transportă gazele ruseşti de la Isaccea la Negru Vodă creează noi probleme pentru România. „Este inacceptabil pentru un membru UE să nu publice date transparente. Se poate ca Transgaz să fi încălcat reglementările din cel de-al treilea pachet energetic”, a declarat, la acel moment, Janez Kopac, directorul Secretariatului Comunităţii Energiei, pentru site-ul ICIS, specializat în ştiri din domeniul energiei, conform Mediafax. De asemenea, oficialul european a afirmat că o viitoare investigaţie realizată de Comunitatea Energiei şi Comisia Europeană va evalua cazul Transgaz. Ceea ce se pare că se întâmplă acum!

Reprezentanţii Comunităţii Energiei au cerut Transgaz să explice motivele pentru nerespectarea cerinţelor prevăzute de legislaţia Uniunii Europene în legătură cu furnizarea transparentă a datelor privind tranzitul gazelor naturale din Rusia la punctele de intrare şi ieşire cu Ucraina şi Bulgaria, potrivit ICIS.

Gazoductul în discuţie este Trans-Balkan, care transportă gaze naturale ruseşti pe teritoriul Ucrainei, Republicii Moldova, României, Bulgariei şi Turciei. În România, conductă intră pe la Isaccea şi iese pe la Negru Vodă.

Transgaz a răspuns solicitării instituţiei şi a recunoscut că nu a respectat legislaţia europeană în acest caz, invocând în acest sens motive „obiective” legate de contractele cu compania rusească Gazprom, conform ICIS. De asemenea, compania a precizat că orice încălcare a termenilor comerciali din contractele cu Gazprom ar putea conduce la iniţierea unor litigii de către producătorul din Rusia, la cererea unor despăgubiri sau la punerea în pericol a securităţii energetice din regiune.

Comunitatea Energiei şi-a arătat îngrijorarea legată de punctele de interconectare ale României cu Ucraina, notând că Transgaz nu face publice date referitoare la tranzitul de gaze pentru punctele Isaccea II şi III.

„Deşi punctele Isaccea I, II şi III sunt considerate ca puncte relevante de către ANRE, nu există date referitoare la capacitatea asociată cu acestea. Articolul 18 din reglementările Comisiei Europene cere publicarea informaţiilor legate de capacităţile tehnice, disponibile şi contractate pentru toate punctele relevante”, se arată în scrisoarea trimisă de Comunitatea Energiei către Transgaz.

Instituţia europeană explică în respectivul document că orice excepţie de la această reglementare trebuie aprobată de Comisia Europeană, însă chiar şi în aceste condiţii Transgaz ar fi trebuit să publice date despre capacitatea disponibilă, fără să indice cifre exacte.

În răspunsul trimis Comunităţii Energiei, Transgaz arată că Bulgargaz a contractat capacitatea Isaccea I până la 31 decembrie 2016.

„Ca urmare a înţelegerii cu Bulgargaz legată de publicarea datelor despre Isaccea I, Transgaz va trece la publicarea acestora cât de curând posibil, în acord cu reglementările europene”, se arată în scrisoare trimisă către Comunitatea Energiei.

De asemenea, Transgaz indică faptul că punctele de interconectare Isaccea II şi III au fost stabilite în 1986 şi, respectiv 1996, în urma unor acorduri între Guvernele României şi Uniunii Sovietice/Federaţiei Ruse, care se vor încheia în 31 decembrie 2015 şi, respectiv 31 decembrie 2023.

„Orice încercare a Transgaz de a încheia unilateral aceste contracte ar avea consecinţe ostile, de la litigii, cereri de despăgubiri şi punerea în pericol a securităţii energetice a regiunii. Situaţia neconfortabilă în care este Transgaz de a nu putea publica date despre Isaccea II şi III rezultă din lipsa înţelegerii cu partea rusă asupra publicării datelor”, se arată în răspunsul companiei de stat.

Totodată, potrivit transportatorului de gaze, CE deţine informaţii detaliate cu privire la situaţia punctelor de interconectare România-Bulgaria şi România-Ucraina şi instituţia europeană apreciază eforturile depuse de companie pentru a se conforma regulilor UE.

Comunitatea Energiei este formată din statele membre UE, plus Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia şi Ucraina. Instituţia internaţională funcţionează din 2006 şi are ca scop extinderea pieţei energiei din UE astfel încât să cuprindă şi ţări din Europa de Sud-Est.

din aceeasi categorie