La Palatul Parlamentului a avut loc o dezbatere pe teme energetice, la care a participat şi comisarul european pentru Uniunea energetică, Maros Sefcovic. Principalul subiect analizat s-a referit la gazele naturale din Marea Neagră şi, în special, la preconizata conductă ce ar trebui să unească sistemele de transport al gazelor din Bulgaria, România, Ungaria şi Austria (BRUA). De remarcat, de la dezbatere au lipsit tocmai reprezentanţii companiei româneşti Transgaz (constructorul BRUA pe teritorilul României). Pe de altă parte, s-a reiterat faptul că Ungaria nu mai vrea să construiască gazoductul pe teritoriul său. Astfel, deoarece gazoductul nu va mai traversa Ungaria şi nu va mai ajunge în Austria, iar Bulgaria încă nu a început nicio lucrare legată de proiect, pare că din BRUA mai rămâne doar ”R”! Iar singurele gaze care ar putea ajunge în conductă sunt cele româneşti (în special din Marea Neagră), precum şi ruseşti.
România este prima ţară europeană care a exportat gaze, acum 60 de ani, iar acum răspunderea depăşeşte cadrul naţional şi regional, întrucât România este esenţială pentru securitatea energetică a întregii Europe, a declarat Maros Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene. Sefcovic, care are în portofoliu coordonarea Uniunii Energetice, a participat la un forum organizat la Bucureşti pe tema oportunităţilor în sectorul energetic în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE.
Declaraţia sa vine în contextul în care Comisia Europeană a declanşat de mai mulţi ani o procedură de infringement împotriva României pentru blocarea exporturilor de gaze.
„Chiar dacă nu toată lumea îşi aduce aminte de aceste lucruri, România este prima ţară europeană care a exportat gaz, aţi marcat aceste lucruri în Europa, aţi arătat ce înseamnă interconectivitatea înainte ca aceasta să devină tema şi efortul Uniunii Energiei. Cunoaşteţi aceste lucruri încă de acum 60 de ani, când aţi început proiectele energetice. Care este diferenţa între ce se întâmpla atunci şi acum? Acum sunteţi parte a celei mai mari economii a Planetei şi răspunderea dumneavoastră depăşeşte cadrul naţional şi cadrul regional şi sunteţi un partener important pentru siguranţa energetică a întregii Europe”, a susţinut Sefcovic.
El a amintit că România poate juca un rol substanţial şi datorită zăcămintelor care vor fi extrase din Marea Neagră.
„Există o perspectivă nouă şi promiţătoare a extracţiei de gaze din Marea Neagră şi mă bucur că lucraţi îndeaproape cu noi pentru a ne asigura că proiectul BRUA şi alte conducte de interconectare vor fi construite, pentru a oferi noi posibilităţi pentru consolidarea pieţei interne a energiei, mai ales în această parte a Europei care a depins foarte mult de gazul rusesc pentru o perioadă lungă”, a continuat oficialul european.
În ceea ce priveşte proiectul BRUA, el a dat asigurări că acesta este considerat de Uniunea Europeană un proiect de importanţă strategică, cu un sprijin financiar substanţial.
Pe de altă parte, Sefcovic a reamintit că România şi celelalte state membre trebuie să prezinte Comisiei Europene, până la sfârşitul anului, planurile naţionale de energie şi schimbări climatice, care să conţină strategia pe care şi-o planifică fiecare stat în acest sector pentru viitor.
„Sunt convins că preşedinţia românească se va desfăşura într-un cadru profesionist şi că vom putea găsi răspuns pentru dosarele care sunt încă în discuţie, însă acestea depind şi de succesul preşedinţiei austriece. Există, însă, şi un dosar asupra căruia austriecii nu pot lucra, având în vedere faptul că am propus, până la sfârşitul anului, ca statele membre să lucreze asupra planurilor de energie şi de schimbări climatice”, a spus Sefcovic.
El a arătat că aceste planuri sunt un element special, sunt ultima piesă din acest puzzle complicat, pe care îl reprezintă transformarea energetică în Uniunea Europeană.
„În ultimii patru ani am lucrat la transformarea noilor tehnologii şi a avansului din sectorul energiei pentru a vedea cum putem diminua pierderile din energie, cum putem creşte competitivitatea industriilor, să ne dăm seama cum putem moderniza industria europeană, în linie cu prevederile legate de climă asumate în Acordul de la Paris”, a susţinut oficialul european.
Potrivit acestuia, este foarte importantă strategia pe care şi-o fixează fiecare ţară, pentru atragerea investiţiilor.
„Mai avem nevoie de o ultimă piesă: să vedem ce planuri au ţările şi cum şi le identifică ele, cum cred ele că pot lucra, să vedem, deci, cum se vede România pe ea însăşi în 2030, care este mixul de energie pe care vi-l doriţi, care doriţi să fie legătura cu vecinii, ce credeţi despre interconectarea de pe piaţa de energie şi gaz, cum vedeţi transformarea din sectorul de transport şi cercetare, astfel încât să beneficiaţi de fondurile mari care vor fi alocate pentru programele de cercetare în Europa. Este un element asupra căruia trebuie să luptaţi, este o sarcină în care este nevoie de un impuls politic puternic din partea Guvernului. Planurile privind energia şi clima reprezintă strategia de importanţă crucială, atât pentru România, cât şi pentru celelalte state membre”, a continuat vicepreşedintele Comisiei Europene.
Sefcovic a mai spus că aceste planuri vor fi prezentate pentru prima dată în timpul preşedinţiei României.
„M-aş bucura să facem asta împreună cu dumneavoastră şi să prezentăm ultimul raport privind starea sectorului energetic în Uniune, să vedem în ce fel planurile reflectă noile realităţi şi să vedem care sunt semnalele investitorilor. Credem că este un moment important care are loc şi m-am bucurat să putem lucra împreună”, a arătat Sefcovic.
BRUA pe traseul iniţial
România îşi doreşte promovarea proiectului BRUA pe o rută cât mai apropiată de traseul iniţial, aprobat prin finanţarea acordată de Comisia Europeană, a declarat, la rândul său, vicepremierul Viorel Ştefan.
„În cazul BRUA reafirmăm angajamentul nostru clar şi absolut faţă de acest proiect şi asigurarea sustenabilităţii sale este o prioritate. Pe teritoriul României, proiectul se dezvoltă în conformitate cu calendarului stabilit, lucrările efective demarând la începutul acestei luni. Dialogul deschis între toate părţile interesate este esenţial şi România va continua să încurajeze o astfel de abordare. A făcut-o şi în aceste zile, când a răspuns pe un ton moderat unor declaraţii care, la un moment dat, păreau că nu fac bine demersului nostru comun. Ne dorim, totuşi, promovarea proiectului pe o rută cât mai apropiată de traseul iniţial, aprobat prin finanţarea acordată de Comisia Europeană”, a spus Ştefan.
Acesta a adăugat că, în acest an, autorităţile de la Bucureşti ar putea face un anunţ pozitiv referitor la decizia de exploatare a resurselor din Marea Neagră.
„Referitor la resursele din Marea Neagră, sperăm că vom avea un anunţ pozitiv în acest an privind decizia de exploatare şi suntem încrezători că, odată decizia confirmată, aceste resurse vor juca un rol important la nivel regional ca o contribuţie reală la materializarea principiului diversificării”, a menţionat oficialul.
Vice prim-ministrul a susţinut, totodată, că România sprijină proiectul european şi, implicit, Uniunea energetică.
„România sprijină agenda ambiţioasă a proiectului european. Viziunea noastră în cadrul Uniunii e una fermă, pro-europeană, care urmăreşte o integrare mai profundă. România sprijină această Uniune energetică în continuare, sprijină dimensiunea de securitate energetică şi rămâne deplin angajată în realizarea acestor obiective. România susţine ferm principiul diversificării nu doar al rutelor de transport, ci şi al surselor de aprovizionare, în ideea evitării adâncirii dependenţei de un singur furnizor, ceea va conduce la un grad mai mare de securitate energetică. Depunem, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, eforturi constante ca furnizor se securitate energetică şi în Europa şi avem potenţialul de întări acest rol prin politica şi programele noastre”, a afirmat Viorel Ştefan.
Demnitarul a punctat, de asemenea, că, în ceea ce priveşte directiva gazului natural, România ar putea lua în considerare ideea de diversificare a aprovizionării în forma sa dublă.
„Din perspectiva exercitării mandatului la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, României îi revin trei teme principale: viitorul implementării Uniunii energiei, obiectivul fiind acela de a contribui la finalizarea pieţei interne de energie, dezvoltarea infrastructurii energetice europene şi promovarea securităţii nucleare. Programul preşedinţiei noastre va avea în prim plan cetăţeanul. Dacă vorbim despre directiva gazului natural, România ar putea lua în considerare ideea de diversificare a aprovizionării în forma sa dublă. Ar trebui să fie o condiţie a evaluării oricărui nou proiect de interconectare energetică cu state terţe. Acest principiu s-ar putea proba în cadrul dezbaterilor privind iniţiative controversate, precum Nord Stream 2. În ceea ce priveşte propunerea de Directivă privind normele comune privind piaţa de gaze naturale, partea română a apreciat oportune propunerile avansate de alte state membre de a introduce criterii minime pentru stabilirea unui prag minim pentru capacitatea de interconectare în baza cărora să fie determinate interconectările care se supun noilor prevederi. România are deja toate elementele constitutive ale unui hub gazier”, a precizat Ştefan.
Securitatea energetică a Europei depinde de proiectele mari de infrastructură
Gradul de securitate energetică a Uniunii Europene depinde de proiectele de infrastructură de mare importanţă a gazelor naturale, a afirmat ministrul Energiei, Anton Anton.
„Pentru noi, miza este diversificarea rutelor, a surselor de aprovizionare cu energie şi direcţionalitate, adică rute eficiente care să funcţioneze în ambele direcţii. Sigur că noi vrem să crească gradul de securitate energetică a Uniunii şi acest lucru depinde de proiectele de infrastructură de mare relevanţă a gazelor naturale. Toată lumea a vorbit şi vorbeşte despre BRUA, am vorbit despre BRUA la Sofia, săptămâna trecută. Eu cred că faptul că România îşi face treaba cu proiectul BRUA este extrem de important. De asemenea, cred că toate ţările ar trebui să înceapă să lucreze la acest proiect, printr-o procesare paralelă şi aici cred că avem nevoie de ajutorul Comisiei şi mă bazez pe acest ajutor”, a spus Anton.
Ministrul Energiei a adus, de asemenea, în discuţie atât exploatarea gazelor din Marea Neagră, cât şi eficienţa energetică.
„Sigur, toată lumea aduce în discuţie gazele din Marea Neagră. În momentul în care acestea vor fi exploatate vor constitui o sursă importantă de gaze. În calitatea ei de producător de gaze, România asigură această securitate regională şi, bineînţeles, că începe să aibă un rol de stabilitate. Eu cred că eficienţa energetică este una dintre temele foarte importante. Mi-aş dori să realizăm o cooperare regională de schimb de bune practici în domeniul eficienţei energetice, pentru că eficienţa energetică înseamnă experienţă şi deschidere”, a declarat ministrul.
Acesta a adăugat că, de curând, în România, „micii consumatori pot să producă energie electrică, ceea ce schimbă partea de energie şi mai ales de energie regenerabilă”. „Cred că această măsură reprezintă una dintre soluţiile posibile pentru sărăcia energetică”, a menţionat oficialul.
Exxon vrea predictibilitate şi stabilitate legislativă
ExxonMobil nu a luat încă decizia finală de a trece la etapa de exploatare a zăcămintelor de gaze din blocul Neptun Deep din Marea Neagră şi estimează că producţia ar putea ajunge la 6,3 miliarde de metri cubi pe an, a declarat Richard Tusker, lead country manager al ExxonMobil România. Aceasta ar însemna mai mult de jumătate din producţia actuală a ţării, care este în jur de 11 miliarde de metri cubi pe an.
„Aceste descoperiri au oportunitatea de a creşte economia României prin dezvoltarea acestor proiecte, dar şi pe termen lung, având în vedere potenţialele venituri şi alte industrii care pot creşte în jurul acestor proiecte. Nu doar că acestea cresc gradul de securitate energetică, dar aduc şi posibilitatea de a îmbunătăţi infrastructura”, a spus el.
Oficialul companiei americane a ţinut să sublinieze că nu a fost luată încă decizia finală de investiţie.
„Dar voi spune la ce ne uităm ca să luăm această decizie. În primul rând, Marea Neagră reprezintă o provocare, fiind vorba de ape adânci. Apoi trebuie să înţelegem cum reglementările vor afecta investiţia noastră. Trebuie să ştim sigur că avem un cadru fiscal predictibil şi stabil. În al treilea rând, este vorba de accesul la pieţe. Trebuie să găsim pieţe, unde să vindem gazul. Deci avem nevoie de infrastructură în România, precum şi de interconectări. Şi pentru acestea este necesară o legislaţie stabilă. Iată la ce ne uităm când analizăm decizia finală de investiţii”, a continua Tusker.
El a afirmat că se aşteaptă la o producţie de 6,3 miliarde de metri cubi de gaze pe an în perimetrul Neptun Deep. Americanii explorează acest perimetru împreună cu OMV Petrom.
În februarie, Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), anunţa că rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani.
„Când vor funcţiona la maximum, vor fi 9-10 miliarde de metri cubi de gaze pe an care vor veni din Marea Neagră, timp de 20 de ani, care vor aduce statului român redevenţe de 2,8 miliarde de euro în 20 de ani. (…) Există circa 200 de miliarde de metri cubi rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică perimetrele deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas”, a spus oficialul ANRM.
Astfel că, în 2025, România va produce în total aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze, dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră. El a arătat şi că ExxonMobil şi OMV Petrom au investit până acum în perimetrul Neptun circa 2 miliarde de dolari, Lukoil – peste 500 de milioane de dolari în perimetrul Trident, iar Black Sea Oil and Gas – 200 de milioane de dolari în perimetrele Midia şi Pelican.
