Ministerul Economiei a lansat, în dezbatere publică, Strategia Naţională de Export 2014 – 2020, urmând ca documentul rezultat în urma consultărilor să fie prezentat Guvernului spre aprobare, a anunţat ministrul Varujan Vosganian, într-o conferinţă de presă.
“Ne vom baza nu pe creşterea cantitativă a exporturilor, ci pe o creştere calitativă. Vrem, de asemenea, orientarea unei părţi a exporturilor către ţări terţe, din afara Uniunii Europene”, a arătat Vosganian.
Totodată, va fi reorganizată şi reţeaua comercială externă, a adăugat el.
Deficitul comercial al României la finele lui 2013 nu va urca la 4% din PIB, în condiţiile în care, în primele şapte luni, valoarea indicatorului a fost de 3,13 miliarde de euro, mai redusă cu 2,23 miliarde de euro faţă de cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut, a susţinut Varujan Vosganian.
“Este o performanţă, care arată că nivelul de competitivitate a exporturilor româneşti a crescut. De asemenea, pentru prima dată, la jumătatea acestui an, contul curent a înregistrat un excedent”, a menţionat ministrul.
Potrivit acestuia, în primele şapte luni ale anului, exporturile au ajuns la 28,19 miliarde de euro, în creştere cu 7,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, iar importurile au fost de 31,32 miliarde de euro, în scădere cu 0,7%.
“Mai sunt două vulnerabilităţi: capacitatea redusă de absorbţie a pieţei interne, din cauza veniturilor scăzute ale populaţiei, şi nivelul redus de investiţii străine directe. Deci, consumul şi investiţiile trebuie să fie o prioritate în perioada următoare”, a spus Vosganian.
Ţările în care exporturile României au crescut cel mai mult sunt Mexic (118%), Libia (154,4%), Indonezia (159,2%), Thailanda (105,4%).
Principalele pieţe de destinaţie ale mărfurilor româneşti sunt Germania, Italia, Franţa şi Turcia.
Cele mai exportate produse româneşti sunt autoturismele (7,2% din totalul exporturilor, în creştere cu 57% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut), componente auto (tot 7,2% din total exporturi), fibre, cabluri şi conductori electricit izolaţi (5,8%), mobilier din lemn (3,4%).
Centru în Portul Constanţa
Strategia Naţională de Export 2014 – 2020 îşi propune crearea unui centru care să permită delocalizarea şi asamblarea de produse în România prin folosirea Portului Constanţa, ca poartă de intrare, se arată în documentul publicat pe site-ul Ministerului Economiei.
“Crearea unui astfel de centru este extrem de oportună în contextul geostrategic actual în care se află România (în calea schimburilor Est-Vest care cresc ca dinamism şi intensitate). În acest proiect va avea loc combinarea parcurilor industriale cu terminalele intermodale. Atuurile plasării acestui centru în România sunt legate de poziţia geografică la Marea Neagră şi la gurile Dunării. Prin proiect se va consolida Coridorul Logistic Continental Constanţa – Rotterdam, ca şi eficienţa logisticii în Europa (în special privind emisiile de CO2). (…) Viziunea strategică în domeniul facilitării comerţului este următoarea: România – poartă estică pentru comerţul european”, se arată în document.
În momentul de faţă, arată Strategia, o mare parte din marfa destinată CEE (noile state membre UE) intră în Europa prin porturile vest europene. Cu toate acestea, marea majoritate a mărfurilor provin din Extremul Orient. Poziţia de bază geografică a portului Constanţa pune România în situaţia de a redirecţiona aceste mărfuri parţial către sine.
“În anii următori se va intensifica comerţul Est – Vest, iar o mare parte din fluxurile comerciale pot fi captate de România prin Portul Constanţa. Aceste fluxuri şi activităţi de re-export pot conduce în viitor la o balanţă comercială pozitivă, locuri de muncă şi venituri fiscale. De transportul de marfă suplimentar va beneficia nu numai Portul Constanţa, dar şi celelalte centre cheie interioare de comerţ şi centrele de asamblare. Creşterea schimburilor comerciale va genera, de asemenea, creşterea volumului de logistică şi servicii. Acest lucru va duce la o eficienţă mai mare de logistică în România, şi în consecinţă, la costuri logistice mai scăzute. În acest context, fereastra oportunităţii este estimată (folosind analiza costurilor de logistică) la 2,5 milioane TEU (containere)/an şi 20 milioane de tone de mărfuri vrac/an”, se precizează în Strategia Naţională de Export.
Evoluţia subsectorului motoare electrice în perioada viitoare depinde, în mare măsură, de abilitatea prin care această industrie se va adapta în continuare cererii pieţei şi va integra tehnologii deştepte.
“Produsele subsectorului economic motoare electrice ocupă un loc modest în topul exportatorilor (19), în 2012. Ponderea acestor produse în exporturile totale româneşti, în 2012, este de 0,3%. Ponderea exporturilor subsectorului în exporturile totale variază uşor în intervalul 0,2% şi 0,4%. În general, fiind vorba de produse de serie medie, dinamica exporturilor de la an la an, în perioada 2008-2012, ar trebui să ateste competitivitatea produselor pe pieţele externe. Ponderea aproape constantă a sectorului motoare electrice în exporturile româneşti arată că exporturile acestui subsector au crescut în proporţie similară cu creşterea generală a exporturilor totale”, se mai arată în Strategie.
Potrivit acesteia, pentru perioada 2008-2012, se poate observa o dinamică oscilantă a exporturilor acestui sector, alternând creşteri de 32% (2011), cu diminuări de peste 7% (în 2010 şi 2012). În mod asemănător oscilează şi soldul comercial al acestui sector, cu excedent de 67 milioane euro în 2008, la deficit de 3,8 (2010) milioane şi 13,2 milioane (2012).
