Declaraţiile unor politicieni pot avea repercursiuni dintre cele mai neplăcute. Uneori, „aleşii neamului” uită că nu fac declaraţii politice în Parlament şi „se trezesc” vorbind în emisiuni radio sau TV, ca şi cum s-ar găsi la tribuna vreuneia dintre Camere. Dintr-o asemenea cauză, „ne paşte” un nou infringement de la Bruxelles.
Dumitru Chiriţă, vicepreşedinte al Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaţilor: a declarat, practic, în cadrul unor dezbateri, că Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) nu ţine cont de nimeni şi nimic şi „face numai din capul ei”. Ceea ce ar putea duce Bruxelles-ul cu gândul la imixtiuni politice într-o organizaţie ce trebuie, obligatoriu, să fie independentă. De altfel, şi legea după care funcţionează ANRE (la fel ca oricare altă instituţie de reglementare din UE şi din ţară) stipulează că ANRE „este o autoritate administrativă autonoma, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional”. Mai mult, legislaţia prevede că „membrii Comitetului de reglementare acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin”. O astfel de declaraţie ar putea fi privită de Comisia Eropeană ca un „atentat” la independenţa ANRE!
Mai mult, într-o emisiune televizată, deputatul ar fi spus că, de la 1 iulie, preţul gazelor va creşte cu 160%. Fiind un foarte bun specialist în domeniul energetic, nu ne putem gândi decât că „l-a luat gura pe dinainte”, pentru că informaţia este „perfect” incorectă.
Conform acordului cu Fondul Monetar Internaţional, până la sfârşitul anului 2014 (pentru consumatorii industriali) şi până în 2018 (pentru casnici) se liberalizează piaţa gazelor naturale. Conform calendarului aprobat de Guvern, preţul de producţie al gazelor creşte de la 45,7 lei/MWh anul trecut, la 119 lei/MWh la 1 octombrie 2014 pentru consumatorii industriali. Pentru populaţie, preţul creşte de la 45,7 lei/MWh, la 119 lei/MWh la 1 octombrie 2018. Preţul final pe care îl vor plăti consumatorii nu poate fi estimat. În primul rând, România importă aproximativ 20 – 30% din necesarul de gaze şi nu se ştie cât va fi preţul gazului de import. Mai ales că, neexistând o piaţă internaţională a gazelor, preţul acestora îl urmăreşte pe cel al petrolului, cu un decalaj de 6 – 9 luni. Iar preţul petrolului este extrem de volatil, ceea ce face ca şi preţul gazelor să fluctueze în consecinţă. În plus, în preţul final al gazelor, sunt „încorporate” mai multe tarife: de transport, de înmagazinare şi de distribuţie. Dacă, la o primă vedere, aceste tarife ar putea fi estimate de către ANRE pentru o perioadă mai lungă de timp, practica ne demonstrează că este imposibil. De exemplu, Guvernul a aprobat, în ianuarie 2013, trei Ordonanţe de Urgenţă (OUG), ce se aplică din 1 februarie 2013, până în 31 decembrie 2014 şi care introduc taxe pe resursele naturale (0,5% din cifra de afaceri), pe veniturile suplimentare datorate liberalizării preţului gazelor naturale (între 30% şi 60% din acestea) şi taxa de monopol natural (0,1 lei/MWh-ul transportat şi 0,75 lei/MWh-ul distribuit). Conform legislaţiei în vigoare, taxele se preiau direct în tarife. De altfel, acesta a şi fost motivul pentru care ANRE a majorat, recent, tariful de transport pentru Transgaz: a recunoscut în tarif taxa de monopol.
Mai mult, declaraţiile pot fi interpretate ca fiind o încercare de manipulare a pieţei. Conform reglementărilor europene, „manipularea pieţei” înseamnă şi „difuzarea, prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, inclusiv a internetului, sau prin orice alte mijloace, de informaţii care oferă sau sunt susceptibile de a oferi mesaje false sau înşelătoare cu privire la oferta, cererea sau preţul produselor energetice angro,inclusiv răspândirea de zvonuri şi difuzarea de informaţii false sau înşelătoare, în contextul în care persoana care a difuzat informaţiile ştia sau trebuia să ştie că informaţiile sunt false sau înşelătoare”.
Se pare că Agenţia Europeană pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare în Energie (Agency for the Cooperation of Energy Regulatores – ACER) a fost sesizată asupra declaraţiilor deputatului şi e pe cale să transmită sesizarea la Comisia Europeană. Iar Comisia ar putea declanţa o investigaţie în acest caz, ce s-ar putea finaliza cu o nouă procedură de infringement împotriva României!



1 comentariu
Sunt chiar doua plângeri formulate la ACER, dar și la Comisia europeana, una din ele fiind depusa chiar de un europarlamentar.
Comments are closed.