Contractul dintre Elcen şi Romgaz a fost semnat, a anunţat fostul ministrul Energiei, Andrei Gerea, care a dat asigurări că bucureştenii vor avea apă caldă şi căldură în această iarnă.
Producătorul de gaze Romgaz ameninţa luna trecută că, din 16 noiembrie, va sista furnizările dacă producătorul de energie termică Elcen nu va prezenta un program ferm de stingere a datoriilor restante. Consiliul de Administrație al Romgaz a aprobat, în urmă cu o lună, prelungirea până pe 15 noiembrie a contractului de furnizare gaze naturale încheiat cu Electrocentrale București (Elcen).
„Atâta timp cât există dorinţă de a face şi nu de a distruge se găsesc soluţii. În acest moment, putem spune că lucrurile sunt în principiu rezolvate. Deci Bucureștiul, aşa cum am spus de atâtea ori, va avea apă caldă în iarna 2015-2016, odată cu semnarea contractului dintre Elcen și Romgaz, odată cu hotărârea Consiliului General pentru obținerea creditului de trezorerie aprobat de Guvern”, a declarat Gerea, la conferinţa de bilanţ de mandat.
Municipalitatea va contracta de la Ministerul Finanţelor un împrumut de maxim 248 de milioane de lei pentru asigurarea furnizării energiei termice în sezonul rece, după ce, luni, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a adoptat un proiect de hotărâre în acest sens.
Reamintim, reprezentanţii Elcen au declarat, recent, că datoriile totale ale Radet către producătorul de energie electrică şi termică, inclusiv penalităţi, erau, la 31 august 2015, în valoare de 3,58 miliarde lei, dintre care 2,6 miliarde de lei reprezintă valoarea mărfii livrate. La rândul său, Elcen are datorii în valoare de 548 milioane lei către furnizorii de gaze naturale (362 milioane lei către Romgaz, 108 milioane lei către GDF Suez, 55 milioane lei către Transgaz şi 22 milioane lei către OMV Petrom). Romgaz a transmis, începând cu luna septembrie, mai multe “ultimatumuri“ Elcen pentru plata unei părţi din datorie şi eşalonarea restului.
În opinia fostului ministru al Energiei, eşalonarea datoriilor Radet către Elcen ar fi o soluţie doar pentru o perioadă scurtă de timp, iar măsura ideală al fi înfiinţarea unui agent economic. „Rămâne, însă, problema de fond, care este perpetuată de prea multă vreme şi care are nevoie de o abordare nouă. Poate că o eşalonare a datoriilor ar putea calma lucrurile pentru o perioadă scurtă de timp. Din punctul meu de vedere, trebuie resetat totul, pornit de la zero, cu o nouă entitate, care să se ocupe de distribuţia agentului termic în Bucureşti”, a precizat Andrei Gerea.
Energia termică în dezbatere
Institutul Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie (IRE) a organizat o dezbatere privind „Soluţiile de optimizare a încălzirii oraşelor în România”, la care au participat specialişti din domeniu.
„Această masă rotundă se organizează într-un moment critic pentru încălzirea centralizată din România, moment în care autorităţile centrale şi locale recunosc public că încălzirea centralizată este în „cod roţu”. Ieşirea din „codul roşu” nu este uşor de abordat şi nici de realizat pentru că starea majorităţii sistemelor de alimentare centralizată cu căldură a oraşelor din România este o rezultantă a suprapunerii şi acutizării în timp a unor cauze ignorate sau ale căror efecte au fost subestimate de către factorii de decizie”, a declarat Ovidiu Pop, preşedintele IRE.
Printre subieciectele dezbătute s-au aflat vechimea reţelelor de transport şi distribuţie a agentului termic, dar şi a echipamentelor centralelor termice, stabilirea de către autorităţi a tarifelor la energia termică şi gaze naturale, finanţarea investiţiilor, suportabilitatea preţurilor, utilizarea marilor termocentrale pentru producerea de energie termică sau a centralelor de cogenerare „de cartier”.
