Acasă MediuDezvoltare Durabila Degringolada SUMAL 2.0

Degringolada SUMAL 2.0

de L M

Introducerea sistemului de trasabilitate a lemnului, numit SUMAL 2.0, a creat degringolada la care se așteaptau cei din industria de profil. Responsabilitatea este în totalitate a autorităților, pentru că ele au conceput și realizat sistemul informatic. Și au avut la dispoziție mai mult de 4 ani. Abia după ce SUMAL 2.0 a devenit obligatoriu, autoritățile au început să lucreze și cu „beneficiarii”, cei care trebuie să folosească sistemul, ca să fie identificate greșelile din program și să fie remediate. Sistemul a fost foarte așteptat, în special de către societatea civilă, dar, se pare, și de către Comisia Europeană, dacă luăm în calcul că noul ministru al Mediului a trebuit să-l informeze pe comisarul european pentru Mediu despre măsurile luate împotriva tăierilor ilegale, pe primul loc fiind SUMAL 2.0.

Tăierile ilegale de pădure au ajuns pe masa Consiliului Suprem de Apărare a Țării, așa că una dintre cele mai importante măsuri stabilite pentru stârpirea fenomenului a fost crearea unui sistem informatic care să reflecte „drumul” lemnului, din pădure și până la utilizator. Ca să fim și noi în mileniul 3. Decizia a fost luată de Guvernul Cioloș, pe final de mandat, adică în decembrie 2016. Termenul de finalizare a programului era aprilie 2017. Nu s-a întâmplat nimic. Între timp, și ce mai funcționa, adică Inspectorul Pădurii, programul prin care populația putea verifica dacă un transport de lemn este legal, aproape a fost „omorât” prin lipsa de mentenanță.

Și ca să închidă gura cârcotașilor, Ministerul Apelor și Pădurilor încheiat, încă din toamna lui 2017, un protocol cu Serviciul de Transmisiuni Speciale, prin care STS a devenit dezvoltatorul softului.

Când s-a schimbat Guvernul și PNL a venit la putere, în toamna lui 2019, cea mai mare promisiune a ministrului Mediului de atunci, Costel Alexe, a fost lupta împotriva tăierilor ilegale, cu vârf de lance SUMAL 2.0, că SUMAL 1.0 își arătase limitele. Cert este că autoritățile au amânat de 6 (șase) ori intrarea în funcțiune a SUMAL 2.0.

Se pare că noul ministru al Mediului nu a mai vrut să tărăgăneze lucrurile și a impus ca programul să intre în utilizare la termenul stabilit la ultima amânare,adică 31 ianuarie 2021. Gurile rele spun că și STS „a contribuit” la această decizie, sătul de atâtea amânări. Pe de altă parte, la doar câteva zile după ce SUMAL a devenit obligatoriu, Tanczos Barna, ministrul Mediului, a avut o întrevedere video cu comisarul european pentru mediu, Virginijus Sinkevičius. Tema discuției: stadiul implementării măsurilor solicitate de Comisia Europeană în cadrul procedurilor de infringement deschise împotriva României. Tăierile ilegale de pădure au fost pe primul plan, iar demararea SUMAL 2.0 a fost apreciată la cel mai înalt nivel, dacă luăm în calcul postările pe Facebook ale Ministerului Mediului. Mai ales că acest soft este printre principalele solicitări ale Comisie în acest dosar de infringement. Tot ministerul spune.

Debut cu lipsuri

Nu s-a suflat o vorbă despre previziunile industriei lemnului, care anunța blocarea sistemului în timp foarte scurt de la debut, din cauza modului prost în care a fost conceput și proiectat sistemul. Semn că responsabilitatea este aruncată atât asupra Ministerului Mediului, cât și a STS.

Organizarea implementării SUMAL aproape că nu a existat pentru utilizatori, înainte de demararea programului. Abia după de a fost pornit, ministerul a început „lecțiile” cu cei care trebuie să lucreze cu SUMAL. Și tot după, s-a gândit că este cazul să pună la punct colaborarea cu alte structuri ce pot interveni în combaterea tăierilor ilegale.

Și SUMAL 2.0 a început să-și arate incapacitățile. Nici nu era greu. După ce a intrat în utilizare obligatorie, Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ care are impact direct asupra arhitecturii și funcționării SUMAL. De fapt, o aplicație din cele 9 ale programului nu este gata nici acum. Este vorba de „Inspectorul Pădurii”, aplicația dedicată cetățenilor, prin care aceștia pot verifica un trasport de lemne. Lipsa lui a produs mare nemulțumire, pe drept cuvânt lansându-se opinii potrivit cărora lipsa acestei aplicații favorizează furtul de lemn.

Aplicație cu dedicație

Înainte de lansarea programului, operatorii din sistem au susținut că SUMAL este prost făcut, motiv pentru care piața lemnului se va bloca. La nici o săptămână de la debutul programului, agenții economici au anunțat că sunt blocați în activitatea lor din cauza disfuncționalităților din sistem.

Unii au apucat să utilizeze cât de cât SUMAL 2.0. Doar unii, pentru că softul este disponibil numai pentru telefoane cu sistem de operare Android, dar nu orice, ci versiuni de ultimă oră. Pentru posesorii de iPhone, SUMAL 2.0 nu este accesibil, pentru că nu există. Un „cârcotaș” spunea, mai în glumă, mai în serios, că în acest mod simplu, se creează o piață de câteva zeci de mii de telefoane cu operare Android, pentru că se preconizează să existe aproximativ 100.000 de utilizatori SUMAL care trebuie să folosească telefonul. Și cine profită? Rămâne de văzut cum privește acestă situație Consiliul Concurenței!

Rețelele sociale sunt pline de nereguli descoperite în funcționarea SUMAL. Prima, ce aparține în exclusivitate STS, este „transparentizarea” la maximum a unor date cu caracter personal. Adică CNP-ul utilizatorilor este vizibil pentru toți colaboratorii. Situația ar trebui remediată cât mai repede posibil.

Cu astfel de abordări, nu a trecut mult și au apărut teorii conspiraționiste, care sunt alimentate tocmai de lipsa de luciditate din partea autorităților în elaborarea programului informatic. Mai exact, prin blocarea pieței lemnului are de suferit și Regia Națională a Pădurilor Romsilva, iar, în urma falimentului, pădurea statului va ajunge să fie administrată de „alții”.

Balada SUMAL

Poate că tocmai firea veselă a românilor va ajuta la rezolvarea acestei situații, generatoare de pierderi și nervi. Tot rețelele sociale sunt pline de poante și chiar balade dedicate SUMAL. De la obligația de a încărca și descărca un camion cu cherestea fără să muți marfa pentru că SUMAL nu-ți dă alte opțiuni – transport obligatoriu – și până la aplicație pentru căruțe, SUMAL-ul trebuie să facă față unor situații de-a dreptul nebănuite. Iar un alt „cârcotaș” a pus punctul pe i: „Oare cum se introduce tămâia în sumal? Cărbunele de lemn, știu deja! Trebuie și GPS pe cădelnițe?! Întreb pentru un prieten!”.

din aceeasi categorie