Europa de Est se confruntă cu un deficit de investiţii de aproximativ 75 de miliarde de dolari pe an şi, în consecinţă, trebuie să pună accentul pe atragerea de noi capitaluri de tip equity, în loc de acumularea de noi datorii, dacă vrea să evite să-şi pună în pericol creşterea economică pe termen lung, a anunţat Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), transmite Wall Street Journal, preluat de Agerpres. Pe de altă parte, aceeaşi opinie o are şi Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), care consideră necesară reluarea investiţiilor în România.
În prima sa analiză cu privire la opţiunile de finanţare ale regiunii, BERD a comparat statele din Europa de Est cu statele din alte părţi ale lumii şi a ajuns la concluzia că statele din regiune investesc mult mai puţin. Pentru a recupera decalajul, BERD subliniază că statele din Europa de Est trebuie să-şi majoreze investiţiile cu 400 de miliarde de dolari în perioada 2016-2020.
“Acest decalaj de investiţii ridică semne de întrebare asupra perspectivelor de creştere pe termen lung ale regiunii”, a apreciat economistul şef al BERD, Hans Peter Lankes.
De asemenea, BERD subliniază că, în urma boom-ului creditului în anii de dinaintea crizei, Europa de Est are un nivel al datoriilor mai mare decât multe alte pieţe emergente, precum şi un nivel ridicat al datoriilor denominate în valută.
Potrivit BERD, singura opţiune pentru ca Europa de Est să-şi poată acoperi deficitul de finanţare este să se îndepărteze de modelul de finanţare pe care l-a adoptat după căderea comunismului, în 1989. În condiţiile în care sursele locale de economii erau puţine, regiunea s-a bazat masiv pe atragerea de investiţii de la companiile din Europa Occidentală şi, în special, din Germania. Băncile din Europa Occidentală erau încurajate să preia bănci din Europa de Est, prin care au direcţionat fonduri împrumutate de pe pieţele internaţionale de capital. La acel moment, aceasta era considerată o soluţie temporară, obiectivul pe termen lung fiind dezvoltarea unor pieţe locale de capital şi a soluţiilor de economisire. Însă, progresele realizate au fost lente, având în vedere că băncile străine au putut să ofere finanţare mai ieftin decât orice alternative locale.
În prezent, BERD caută modalităţi prin care să stimuleze din nou investiţiile, iar răspunsul său este un accent mai mare pe investiţiile de equity, precum şi pe investitori de dincolo de graniţele Europei. BERD avertizează, însă, că investiţiile de tip equity sunt mai riscante decât împrumuturile, iar guvernele vor fi nevoite să facă modificări pentru a reduce o parte din aceste riscuri. “Există mai multe modalităţi prin care factorii de decizie pot îmbunătăţi accesul la private equity, inclusiv prin înăsprirea regulilor referitoare la guvernanţa corporatistă şi facilitând ieşirea din investiţii a fondurilor de private equity prin pieţele de public equity”, a mai spus Hans Peter Lankes.
De asemenea, BERD apreciază că firmele în căutare de investiţii ar trebui să se uite dincolo de sursele tradiţionale de capital. Instituţia financiară estimează că 60% din investiţiile din Europa de Est vin din Europa Occidentală, alte 15% vin din SUA, Canada şi Japonia şi doar 5% vin din partea unor mari economii în curs de dezvoltare, precum China şi Brazilia. “Există motive pentru legături economice mai strânse între regiunea în tranziţie şi alte pieţe emergente, precum şi cu economiile avansate non-europene, ceea ce ar face fluxurile de finanţare mai stabile”, a spus Hans Peter Lankes.
BERD, deţinută de 64 de ţări şi două instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic, spre Africa de Nord şi ţări precum Turcia. De la începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ şapte miliarde de euro în peste 368 de proiecte din România. În 2014, România a fost a şasea ţară în topul principalilor beneficiari de investiţii BERD.
Reluarea investiţiilor statului
România are nevoie de relansarea procesului investiţional pentru dezvoltarea economiei, în special a investiţiilor de stat, blocate în ultimii doi ani, dar şi de măsuri pragmatice în ceea ce priveşte accelerarea absorbţiei fondurilor structurale, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
„Exceptând primul semestru din acest an, investiţiile din România au scăzut, atât interne, cât şi externe, atât private, cât şi publice. Toţi care ştiu puţină economie înţeleg că, pe parcursul a cinci ani când scad investiţiile, în perioada următoare vor fi probleme de resurse, vor fi probleme de active, probleme de performanţe economice. De aceea considerăm că, în perioada imediat următoare, se impun mai multe măsuri în această direcţie, printre care modificarea plafoanelor privind ajutoarele de stat pentru firme”, a menţionat Ovidiu Nicolescu.
Potrivit acestuia, în prezent, doar firmelor mari, foarte mari, şi eventual unele firme mijlocii se încadrează în plafoanele privind ajutorul de stat, în condiţiile în care 99% din firmele din România sunt firme mici şi microîntreprinderi.
„Considerăm că este foarte important să se dea drumul în continuare la investiţiile de stat. În ultimii doi ani, o mare problemă a fost că investiţiile de la bugetul de stat au fost, practic, blocate. Ele s-au redus de mai multe ori. Nu se poate dezvolta o economie, nu se poate dezvolta infrastructura, fără investiţii de la sectorul de stat. Este necesar să se adopte măsuri pragmatice pentru accelerarea absorbţiei fondurilor structurale. Chiar în momentul de faţă ne confruntăm cu un blocaj. Sunt peste două milioane de euro care trebuie primite de către cei care au operaţionalizat fonduri, au depus activităţi, sunt documente aprobate, dar nu sunt resurse”, a mai spus preşedintele CNIPMMR.
