Datoria totală externă a României a ajuns, la sfârşitul lunii mai, la 103,5 miliarde de euro! Pentru cei care au trăit vremurile ceauşiste, această informaţie (valoarea datoriei) ar putea “să le ridice păru-n cap”! Menţionăm că, atunci când datoria externă a României a ajuns la doar 10 miliarde de dolari, Nicolae Ceauşescu a trecut la măsuri extrem de dure, de la înfometarea populaţiei, la ţinutul acesteia în frig şi pe întuneric, cu un singur scop: să plătească datoriile externe! Sigur, noua “Biblie” a României este reprezentată de criteriile de la Maastricht, practic, testul economic de evaluare a stadiului de pregătire a unei economii pentru aderarea la euro. Potrivit acestor criterii, datoria publică nu trebuie să depăşească 60% din PIB. Iar România este încă departe de a atinge acest punct. Totuşi, depăşirea pragului de 100 miliarde de euro datorie externă “are darul” de a ne îngrijora! Mai ales în contextul în care deficitul contului curent are creşteri semnificative, România nu reuşeşte să atargă investiţii străine, iar, în acest context, varianta cea mai probabilă este aceea de a continua să se împrumute! Ceea ce înseamnă şi creşteri de dobânzi!
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3,401 miliarde de euro, în primele cinci luni din 2019, în creştere cu 32,6% comparativ cu cel din perioada similară din 2018, de 2,564 miliarde euro, se arată într-un comunicat de presă al Băncii Naţionale a României (BNR).
În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,476 miliarde de euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 116 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 778 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 255 milioane euro.
De remarcat, ca orice balanţă, şi cea externă trebuie să ajungă la zero! Ceea ce înseamnă că deficitul trebuie finanţat. Nu există decât două variante de a finanţa deficitul: prin investiţii străine directe sau prin împrumuturi.
Din păcate, investiţiile străine directe au scăzut în primele cinci luni din 2019 cu circa 10,2% faţă de perioada similară a anului trecut, la 1,491 miliarde de euro, conform Băncii Centrale.
„Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,491 miliarde de euro (comparativ cu 1,660 miliarde de euro în perioada ianuarie – mai 2018), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1,476 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 15 milioane euro”, se menţionează în comunicatul BNR.
În perioada ianuarie – mai 2019, numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate a scăzut cu 6,61%, comparativ cu perioada similară a anului anterior, la 480 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele 480 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 1,6 milioane dolari. La 31 mai 2019, în România se înregistrau 223.779 de firme cu capital străin, dintre care cele mai multe, respectiv 47.990, cu capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societăţilor olandeze, respectiv 12,821 miliarde de dolari, în 5.323 firme.
În condiţiile scăderii investiţiilor străine, pentru a finanţa deficitul de cont, singura variantă rămâne cea a împrumuturilor. Iar România s-a împrumutat masiv!
Potrivit BNR, la sfârşitul lunii mai, datoria externă totală a României se ridica la 103,526 miliarde euro, cu 4,109 miliarde euro mai mare faţă de sfârşitul anului trecut. Din aceasta, datoria publică directă a fost în valoare de 36,489 miliarde euro, de la 34,415 miliarde euro la sfârşitul anului trecut.
Pe de altă parte, datoria negarantată public (a privaţilor), a scăzut la 31,414 miliarde euro, de la 32,007 miliarde euro la 31 decembrie 2018.
În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 69,455 miliarde de euro la 31 mai 2019 (67,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,2% faţă de 31 decembrie 2018; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 mai 2019 nivelul de 34,071 miliarde de euro (32,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,3% faţă de 31 decembrie 2018.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 19,5% în perioada ianuarie – mai 2019, comparativ cu 21,2% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 mai 2019 a fost de 4,6 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2019, a fost de 72,6%, comparativ cu 74,3% la 31 decembrie 2018.
