Dacia Piteşti renunţă la gaze dacă e prea frig la iarnă

Dacia Mioveni va rămâne fără gaze naturale, dacă la iarnă va fi frig. Cel puţin aşa se arată în Proiectul de “Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Planului de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale și a Planului de urgenţă”, lansat în dezbatere publică de către Ministerul Energiei (vezi – Proiect-Plan-Urgenta). Pe lângă Dacia, altor 10 mari consumatori li se va întrerupe furnizarea de gaze naturale: Electrocentrale (Elcen) Bucureşti, termocentrala Petrom de la Brazi, termocentrala Romgaz de la Iernut, Colterm CET Centru Timișoara, Azomureş Târgu Mureş, Chemgas Slobozia, Viromet Victoria, Electrocentrale Galaţi, Electrocentrale Constanţa şi Termoficare Oradea. Toţi aceştia sunt definiţi ca fiind consumatori întreruptibili de siguranţă.

Ministerul Energiei a organizat o serie de întâlniri cu furnizorii relevanți din sectorul gazier, precum și cu Transgaz, operatorul sistemului naţional de transport (SNT) în vederea identificării potențialilor clienți întreruptibili, conform contractelor încheiate și a analizelor interne ale operatorilor privind profilul de consum al clienților din portofoliul propriu. Pragul de consum considerat relevant pentru întreruptibilitate a fost stabilit la nivelul de 10.000 mc/h. Având în vedere ponderea în piața internă de gaze naturale pe care o acoperă furnizorii E.ON, Engie România, Petrom și Romgaz, au fost considerate relevante valorile raportate de către aceștia privind atât consumul, cât și nominalizarea clienților finali potențial întreruptibili din portofoliul propriu, care au solicitat o cantitate medie zilnică de gaze naturale mai mare de 10.000 mc/h, pentru perioada noiembrie 2018 – martie 2019.

Potrivit Planului de urgenţă, furnizorul consumatorului întreruptibil de siguranță “are obligația să încheie un contract de furnizare cu Clientul întreruptibil de siguranță, care să conțină clauzele de întreruptibilitate și formula de remunerare a întreruptibilității (funcție de recuperarea costurilor aferente achiziției de gaze de către Clientul întreruptibil de siguranță, la care se adiționează costul de achiziție a combustibilului alternativ, dacă este cazul și a eventualelor costuri suplimentare cauzate Clientului întreruptibil de siguranță prin limitarea/sistarea furnizării de gaze naturale către acesta”. Furnizorul se va asigura că prețul de valorificare a volumelor întreruptibile va corespunde cel puțin valorii remunerării Clientul întreruptibil de siguranță.

Pe de altă parte, furnizorii au obligaţia să asigure cantităţile de gaze naturale necesare continuării aprovizionării prin acoperirea consumului clienților protejați în virtutea prevederilor legislației europene și legislației naționale din domeniu. Aceste contracte nu pot fi întrerupte. Client protejat, potrivit Ordinului ministrului energiei nr. 629/2018 sunt toţi clienții casnici racordați la o rețea de distribuție a gazelor naturale, precum și întreprinderile mici și mijlocii, prestatorii de servicii sociale esențiale care au legătură cu asistența medicală, socială esențială, de urgență, de securitate, cu educația sau cu administrația publică şi producătorii de energie termică, care nu pot funcționa cu alți combustibili decât gazele naturale.

În situaţie de criză, pe perioada nivelului de urgenţă, Ministerul Energiei poate dispune utilizarea combustibililor alternativi (inclusiv prin utilizarea stocurilor de produse petroliere), precum şi măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranţă ale Sistemului Electroenergetic Naţional în ceea ce priveşte combustibilii şi volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2018 – 31 martie 2019; furnizorii care nu au încheiate contracte cu clienți protejaţi vor pune la dispoziţia celorlalţi furnizori cantităţile de gaze naturale necesare acoperirii consumului clienţilor protejaţi; furnizorii care au încheiate contracte cu clienți protejaţi şi care dispun de gaze naturale suplimentare consumului clienților protejaţi din portofoliul propriu vor pune la dispoziţia altor furnizori care au în portofoliu clienţi protejaţi și/sau clienţilor protejaţi cantităţile de gaze naturale necesare acoperirii consumului acestora; măsuri privind identificarea clienţilor întreruptibili de siguranţă și utilizarea acestora în situații de criză.

Planul de urgenţă a identificat 5 cauze ce pot conduce la apariţia unor situaţii de criză. Scenariul 1 al Ministerului Energiei se referă la “defecţiuni pe direcţiile de transport din import” (defecţiuni în sisteme de transport, altele decât sistemul naţional de transport, înainte de preluarea cantităţilor din import de gaze naturale în sistemul naţional de transport); Scenariul 2 – “Defecţiuni tehnice în Sistemul Naţional de Transport (defecţiuni în SNT la preluarea cantităţilor de gaze naturale din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale, respectiv din depozitul cu cea mai mare capacitate de extracţie zilnică); Scenariul 3 – “Dezechilibre în activitatea de înmagazinare a gazelor naturale” (defecţiuni ale echipamentelor de suprafaţă aferente activităţii de înmagazinare anterior preluării cantităţilor de gaze naturale din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale în sistemul naţional de transport); Scenariul 4 – “Condiţii meteo extreme” (valori foarte scăzute ale temperaturii, respectiv temperatură medie sub -15 grade C, pe perioada sezonului rece, pe intervale mai mari de timp, de cel puţin 7 zile, fără defecţiuni tehnice în sistemul naţional de transport, sisteme de transport import şi dezechilibre în activitatea de înmagazinare a gazelor naturale). Ultimul scenariu, Scenariu 5, se referă la “Sistarea furnizării de gaze naturale din Federaţia Rusă către UE” (sistarea furnizării de gaze naturale din import nedeterminată de existența unor  defecţiuni tehnice în sistemele de transport).

Potrivit Ministerului Energiei, cel mai greu ca fi în cazul scenariilor 2 şi 3, la temperaturi sub -15 grade C, timp de 48 de ore: atunci va fi un deficit de aprovizionare de circa 20 milioane metri cubi de gaze naturale pe zi. Într-o zi normală de iarnă, România consumă circa 50 – 55 milioane mc de gaze/zi, cantitate ce poate fi uşor acoperită din surse interne: 28,2 milioane mc/zi- producția internă de gaze intrată în SNT (fără extras depozite) şi 29 milioane mc/zi – suma debitelor maxime extrase din fiecare depozit de înmagazinare. Când, însă, este foarte frig, consumul intern poate ajunge la 70 milioane mc de gaze pe zi.

Capacitatea de import a României este de 41,4 milioane mc/zi: prin punctul de intrare Isaccea – 23,6 milioane mc/zi, prin Medieşu Aurit – 11 milioane mc/zi, pe la Csanádaplota – 4,8 milioane mc/zi, pe la Giurgiu – 2 milioane mc/zi.