Premierul desemnat Dacian Cioloş a anunţat, duminică, lista Cabinetului său, format din 21 de membri. La prezentarea componenţei Guvernului pe care îl propune, premierul desemnat a spus că a urmărit să aleagă oameni cu competenţe şi experienţă, cu viziune şi idei, arătând că o treime dintre persoanele propuse ca miniştri sunt femei.
Vasile Dâncu – Vicepremier și Ministru al Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice
Vasile Dâncu, propus de premierul desemnat Dacian Cioloş pentru postul de vicepremier şi cel de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţie Publică, s-a născut la 25 noiembrie 1961, în orașul Năsăud din județul Bistrița-Năsăud. Este doctor în Sociologie şi absolvent al Facultăţii de Istorie și Filosofie a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca.
Dâncu a fost membru al PSD timp de aproape zece ani, până în 2008, iar în timpul Guvernului Adrian Năstase a deţinut portofoliului Informaţiilor Publice, în perioada 2001 – 2003. Ulterior, în 2003, în urma restructurării guvernamentale, când Ministerul Informațiilor Publice a fost transformat în Agenția Pentru Strategii Guvernamentale, a rămas la conducerea acesteia, până în 2004.
Vasile Dâncu a fost totodată senator şi europarlamentar. În perioada 2004 – 2008, a fost senator PSD de Cluj, după care a fost observator în Parlemantul European, din partea Grupului Socialist, iar în 2007 a fost membru al PE. Pe linie de partid, a fost o perioadă lider al PSD Cluj, dar şi vicepreşedinte PSD la nivel naţional, pe domeniul Analiză politică şi comunicare.
Din 1994, a condus Institutul de studii sociale Metro Media Transilvania, pe care l-a şi înfiinţat, iar în prezent este președinte al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). De altfel, IRES a realizat şi exit-poll-uri la ieşirea de la urne în cadrul unor alegeri care au avut loc în România şi Republica Moldova. A predat şi încă predă la mai multe universităţi din Cluj-Napoca şi Bucureşti, este şi membru al unor asociaţii sociologice internaţionale, dar şi membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj.
A fost membru al Partidului Social Democrat (PSD) din 1999, activând în așa numitul „Grup PSD” de la Cluj. A ocupat funcțiile politice de vicepreședinte al Organizației Județene Cluj a PSD și de secretar executiv al PSD în marketing politic. Din 2010 nu mai este membru al niciunui partid politic.
Dâncu a activat şi activează şi în plan media, el fiind, între 2011 – 2013, preşedintele grupului media regional care grupa televiziunile Transilvania L!VE şi Look TV, iar în prezent conduce, ca director, săptămânalul regional „Transilvania reporter” şi revista ”Sinteza”.
Costin Ggrigore Borc – Vicepremier și Ministru al Economiei, Comerţului şi Turismului
Costin Grigore Borc, propus vicepremier şi ministru al Economiei, Comerţului şi Turismului, lucrează de 15 ani pentru producătorul de materiale de construcţii Lafarge, în România şi în alte ţări. A fost totodată șef al cabinetului prim-ministrului Radu Vasile (între 1998-1999).
Borc este licențiat al Facultății de Energetică, Specializarea Hidroenergetică (1989), Universitatea Politehnica din București, instituție în cadrul căreia a absolvit și cursuri masterale. Și-a obținut diploma de doctorat în economie la Universitatea din Wisconsin-Madison (2000). În cadrul acestei instituţii, a fost şi asistent universitar pentru o perioadă de cinci ani, între 1995 şi 2000.
Între 2000-2001 a fost Project Manager în cadrul companiei Lafarge America de Nord şi a condus, timp de patru ani, activitatea de agregate și betoane din cadrul Lafarge România, iar de la 1 aprilie 2006 a preluat un post de conducere în sediul central al companiei, de la Paris, ca director regional de dezvoltare și strategie. Din iulie 2008, a fost numit director general al Lafarge BFC Serbia, țară în care a devenit președinte al Consiliului Investitorilor Străini, în 2011. În 2013, și-a început mandatul de director general al Lafarge România, de la 1 septembrie 2013 preluând coordonarea tuturor operațiunilor locale ale Grupului Lafarge, structurate pe trei linii de afaceri principale — ciment, agregate, betoane. Din august 2015, a devenit Managing Director CRH România — noua denumire a companiei Lafarge.
În perioada 1991 – 1994, Grigore Borc a fost asistent special al preşedeintelui PNŢCD, Corneliu Coposu şi, ulterior, între 1998 – 1999, Şeful Cancelariei Primului-Ministru Radu Vasile, în timpul mandatului de preşedinte al lui Emil Constantinescu.
El a lucrat şi ca inginer la Institutul Hidrologic şi IPROMET SA.
Ioan Dragoș Tudorache – șef al Cancelariei Prim-ministrului
Ioan Dragoș Tudorache este de profesie jurist și are o bogată experiență managerială în instituții internaționale. A lucrat și pentru Organizația Națiunilor Unite în Kosovo.
În prezent, lucrează în cadrul Comisiei Europene și a avut responsabilitatea unității care se ocupă de Schengen și de relații internaționale, în cadrul Direcției Generale pentru Afaceri Interne.
Anca Dana Dragu Paliu – Ministrul Finanțelor
Anca Dana Dragu Paliu este analist economic la Direcția Generală pentru Afaceri Economice și Financiare, din carul Comisiei Europene, începând din februarie 2013 şi până în prezent.
Este doctor în economie şi absolvent al Facultăţii de Finanțe, Bănci și Contabilitate din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din București.
În perioada septembrie 2001 – ianuarie 2013, a fost economist la Fondul Monetar Internațional (FMI), Biroul Regional pentru România și Bulgaria, București. În această funcţie a fost responsabilă pentru monitorizarea economică și analiză sectorială a economiei românești şi totodată cu evaluarea performanței economice în cadrul programelor de sprijin FMI.
Ministrul desemnat la Finanţe a lucrat şi la Banca Națională a României (BNR), ca economist la Direcția de Reglementare și Autorizare, între august 2000 – august 2001. În această funcţie a fost responsabil pentru elaborarea regulamentului privind regimul rezervelor minime obligatorii, lichiditatea băncilor, expunerea valutară, derivați, fondurile proprii și de provizionare, îmbunătățirea sistemului de asigurare a depozitelor, instrumentelor financiare derivate, rezervelor minime obligatorii și analiza impactului economic al acestor reglementări.
De asemenea, Anca Dana Dragu Paliu a mai lucrat la BNR timp de un an şi nouă luni ca economist în Direcția de Refinanțare și Operațiuni de Piață Monetară, între octombrie 1996 – iulie 1999. În această perioadă s-a ocupat cu monitorizarea tuturor tipurilor de credite de refinanțare (structurale, licitații, credite speciale și Lombard), dar şi cu elaborarea programului de restructurare a băncii de stat Bancorex.
Victor Vlad Grigorescu – Ministrul Energiei
Ministrul desemnat la Energie, Victor Vlad Grigorescu, a lucrat ca expert în cadrul Departamentului pentru Energie (devenit ulterior Minister al Energiei), fiind în prezent membru în Consiliul de Administraţie al furnizorului şi distribuitorului de electricitate Electrica SA.
Grigorescu este licenţiat în drept la Facultatea de Drept a Universității București. Este, de asemenea, specializat la Joint Vienna Institute în proceduri de soluționare a diferendelor în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (în colaborare cu Secretariatul OMC).
Are experienţă profesională în domeniul administraţiei publice, atât în România, cât şi la nivelul Uniunii Europene. Anterior, a ocupat timp de 2 ani poziţia de director al AG Industrial Consult, societate specializată în consultanță în domeniul politicilor publice. Din această postură a consiliat clienţi din domniul privat abordând, între altele, dosare din aria Politicii agricole comune a UE sau a Directivei REACH.
În perioada 2007-2011, Victor Vlad Grigorescu a ocupat poziţia de secretar II în cadrul Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE, secţia comercială, cu responsabilităţi în domeniul politicii comerciale comune a UE. Principalele responsablităţi au vizat politicile UE în domeniul comerțului cu produse industriale, instrumentelor de apărare comercială, măsuri antidumping şi antisubvenţie, Agenda de Dezvoltare Doha (Rules negotiations).
A reprezentat România în mai multe grupuri de lucru permanente la nivelul Comisiei Europene şi Consiliului UE, respectiv, Comitetul antidumping şi antisubvenţie,
Anterior detaşării la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE, începând cu anul 2004, Grigorescu a ocupat poziţia de expert UE în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Departamentul de Comerţ Exterior, partipând la negocierile de aderare a României la UE, mai ales capitolul 26 – Relaţii Externe sau acordul privind recunoaşterea reciprocă a denumirilor de origine şi indicaţii geografice pentru anumite produse agricole.
Începând cu 2006, a fost reprezentant al României în Comitetul 133 Oțel, ca invitat, în perioada de preaderare, iar apoi ca membru cu drepturi depline, după 1 ianuarie 2007. Înainte de a lucra în administraţia publică, a fost director de dezvoltare pentru o firma de comerţ cu produse textile și alte produse industriale, principalele responsabilităţi vizând business development, planificare financiară, previziuni și bugete, cat si management de proiect pentru deschiderea unităților de retail în București.
Achim Irimescu – Ministrul Agriculturii
Achim Irimescu, propus să preia conducerea Ministerului Agriculturii, este în prezent ministru – consilier în cadrul Reprezentanţei permanente a României la Bruxelles şi este şeful secţiei Agricultură, reprezentant al României în Comitetul Special Agricol.
El a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii între mai 2012 – februarie 2014, la propunerea ministrului Agriculturii, Daniel Constantin. De altfel, el a mai lucrat în cadrul ministerului în perioada august 1990 – noiembrie 1998 ca şef serviciu şi consilier superior.
Achim Irimescu s-a născut la 24 aprilie 1958 şi are un copil. A terminat Universitatea Politehnică Bucureşti, Facultatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini.
Doctor în economie agrară, Irimescu a fost, din 1998 şi până în mai 2012, şeful secţiei Agricultură, Pescuit şi Dezvoltare Rurală al Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uninea Europeană.
Irimescu a lucrat şi la Institutul de cercetări ştiinţifice şi inginerie tehnologică pentru maşini şi utilaje agricole, între 1986 şi 1990.
Achim Irimescu a primit totodată Ordinul Naţional „Meritul Agricol” în grad de ofiţer, precum şi Ordinul Naţional “Meritul Diplomatic” în grad de ofiţer, decernate pentru merite în negocierile de aderare ale României la UE.
A publicat şi o carte în colectiv intitulată „Maşini şi utilaje pentru micii producători”.
Claudia Ana Moarcăș – Ministrul Muncii
Claudia Ana Moarcăș s-a născut la 25 februarie 1967. Moarcăş are 48 de ani, este căsătorită şi este profesor doctor universitar.
Este licențiată în Drept, șefă de promoție a Facultății de Drept, Universitatea București. Ea a activat în cadrul unităţii de învăţământ superior din 1991, fiind pe rând, preparator, asistent, lector şi conferenţiar universitar. A absolvit un master în Drept, în domeniul ”Dreptul muncii și securității sociale”, la Facultatea de Drept, Universitatea din Geneva, Elveția (1990-1991) și cursul post-universitar în domeniul ”Relații internaționale”, la Ministerul Afacerilor Externe (1993-1994).
În CV, Claudia Moarcăş Costea menţionează că a fost, în 1998 şi 2014, profesor invitat la celebra universitate Sorbona. Între 2002 şi 2008 a fost consultant la Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale din cadrul ONU.
În martie anul acesta a fost printre cele trei nominalizări în urma interviurilor susţinute la Ministerul Justiţiei, pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
A fost totodată profesor asociat la Universitatea Politehnica din București (1995-1996), profesor asociat la Academia de Studii Economice (1997), formator INPPA (Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților) și profesor invitat la Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne (1998, 2011, 2013, 2014).
A efectuat un stagiu de cercetare la Institut für Sozialrecht und Sozialpolitik din Munchen, Germania (2000), un stagiu de cercetare, bursă DAAD în Dreptul European al Muncii la Darmstadt, Germania (1997), curs de formator de formatori, la Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare Geneva, Elveția (1996).
Aura Carmen Răducu – Ministrul Fondurilor Europene
Aura Carmen Răducu, expert în finanţări europene şi internaţionale al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), este propunerea pentru postul de ministru al Fondurilor Europene în guvernul Cioloş.
Răducu s-a născut la 9 martie 1956. A absolvit studii universitare de chimie industrială (1980).
Aura Raducu are o bogată experienţă în problematica fondurilor europene. Înainte de BERD, ea a lucrat ca manager de program şi politici UE în Direcţia Generală Politici regionale (DG REGIO) a Comisiei Europene.
În anul 2014, la un seminar orgaizat de Freedom House, ea se exprima pentru o reformă administrativă de jos în sus, pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. „Avem o absorbţie aşa de mică de fonduri structurale pentru că avem o fărâmiţare administrativă în mici comune şi oraşe. Este structura cea mai nepotrivită pentru fondurile structurale. Este nevoie de o reformă administrativă de jos în sus, mai întâi cu schimbări la nivel de comune”, a spus ea, la un seminar al Freedom House, în anul 2014.
A deținut funcțiile de Programme Manager – Unit Romania, Directoratul General pentru Politică Regională, Comisia Europeană (CE), și de Principal Manager, EU Programme în cadrul Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), coordonând planurile de mobilitate urbană durabilă (PMUD) pentru București, Ilfov și polii de creștere.
Dan Marian Costescu – Ministrul Transporturilor
Dan M. Costescu este începând din martie 2015 director general al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA.
Costescu, 46 de ani, a mai ocupat poziţii reprezentative în companii private sau de stat, din România şi Europa, din domenii precum industrie sau exploatare feroviară.
Este absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti şi a publicat mai multe studii din domeniul transporturilor.
Dan M. Costescu a fost responsabil individual sau în echipe complexe, pentru strategiile de achiziţie, restructurare, repoziţionare pe piaţă sau integrare în structura dorită de acţionariat, ori autoritatea tutelară a unor companii precum Romvag SA Caracal (România, cu 900 salariaţi), Karsdorfer Eisenbahn – KEG/ Cale Ferată Privată (Germania), Autoritatea Feroviară Română (AFER).
Costescu a înfiinţat, dezvoltat şi condus companii de inginerie feroviară, precum Forschung Mess – und Daten-Technik Zentrum (Germania, în perioada aprilie 2001-mai 2004) şi Sistematic Engineering România (la conducerea căreia s-a aflat timp de 11 ani). A reprezentant totodată Căile Ferate Române în Comitetul Director pentru Cercetare Aplicată şi Elaborare a Normelor Feroviare Internaţionale, din cadrul European Railway Research Institute – ERRI (din Olanda), Organismul de Cercetare al UIC.
A oferit consultanţă pentru privatizarea SC Electroputere Craiova, cu 5.000 de angajaţi şi a fost responsabil pentru preluarea de către Waggonbau Brunninghaus-Krupp a unui producător de vagoane cu 300 de salariaţi.
Marius Raul Bostan – Ministrul pentru Societatea Informațională
Marius Raul Bostan este în prezent membru al Consiliului de Administraţie la operatorul Telekom România, numit de Ministerul pentru Societatea Informațională. Bostan este totodată senior partner la VMB Partners, firmă care asigură servicii de consultanţă în special privind emiterea de obligaţiuni.
Bostan s-a născut pe 18 mai 1970, în comuna Rugineşti din judetul Vrancea. Marius Bostan are experienţă extinsă în domeniul administraţiei publice locale şi centrale, managementului serviciilor publice şi atragerii de finanţări destinate investiţiilor în infrastructură.
Este licenţiat în matematică şi absolvent al cursurilor postuniversitare de management din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. A lucrat pentru implementarea unor programe ale Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID), Băncii Mondiale şi ale Comisiei Europene, pentru administraţia publică locală. A fost organizator al primei Conferinţe Internaţionale de Descentralizare Fiscală din România. A urmat cursuri de specializare în Anglia şi Italia, şi a studiat sistemele administrative din Germania şi Olanda.
Bostan este unul dintre foştii lideri ai tinerilor ţărănişti, iar în prezent ocupă funcţia de preşedinte al Fundaţiei Naţionale a Tinerilor Manageri, o organizaţie non – profit şi neguvernamentală înfiinţată în 1997 specializată în consultanţă pentru sectoarele public şi privat.
El este, de asemenea, membru al Fundaţiei Romanian Business Leaders, care reuneşte antreprenori şi lideri de business din mediul privat.
Bostan a coodonat un proiect denumit Re>patriot, prin care românilor din diaspora li se prezentau oportunităţiile de deschidere a unei afaceri în România.
A lucrat cu experţii americani ai Research Triangle Institute în cadrul operaţiunilor de emitere de obligaţiuni municipale. A lucrat la majoritatea emisiunilor de obligaţiuni din România.
Cristina Paşca Palmer – Ministrul Mediului
Cristina Paşca Palmer, propusă de Dacian Cioloş pentru funcţia de ministru al Mediului, este specialist în probleme de mediu, a predat la Universitatea Harvard, iar acum lucrează la Comisia Europeană. Ea a fost premiată de fostul preşedinte al URSS Mihail Gorbaciov.
Cristina Paşca Palmer a absolvit Facultatea de Ştiinţe Naturale a Universităţii Bucureşti, în 1996, şi are un master în Administraţie Publică la Harvard Kennedy School of Government, dar şi unul în Ştiinţa Sistemelor Ecologice şi Management la Universitatea Bucureşti. De asemenea, şi-a luat doctoratul în Relaţii Internaţionale la Şcoala de Diplomaţie Fletcher din Boston.
Ea a lucrat ca cercetător şi profesor la Universitatea Harvard şi a scris mai multe lucrări având ca temă sustenabilitatea mediului.
Cristina Paşca Palmer lucrează la Direcţia Generală pentru Cooperare Internaţională şi Dezvoltare a Comisiei Europene, unde deţine din 2011 funcţia de şef al unităţii pentru Schimbări Climatice, Mediu, Resurse Naturale şi Economie Verde.
De asemenea, are responsabilităţi pe linie financiară pentru două instrumente financiare ale UE.
Potrivit unui CV al său, ea a fost premiată de fostul preşedinte al URSS Mihail Gorbaciov cu ”premiul Gorbaciov”, pentru ”contribuţii semnificative în domeniul mediului”.
Cristina Paşca Palmer a beneficiat de burse academice americane şi europene şi este cunoscută ca având o bogată activitate în sfera societăţii civile.
Cristina Paşca Palmer a fost propusă, duminică, de premierul desemnat Dacian Cioloş, pentru postul de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Petre Tobă – Ministrul de Interne
Este chestor principal de poliţie şi inspector general al Inspectoratului General al Poliţiei Române din ianuarie 2009. În perioada martie-mai 2012, Petre Tobă (51 de ani) a fost secretar de stat în MAI, șef al Departamentului Ordine și Siguranță Publică, iar între martie 2011 și martie 2012 a fost secretar general adjunct al MAI. El a mai fost Inspector general între 2009 și 2010 și adjunct al șefului Poliției Române în perioadă 2007-2009. Între 2003 și 2007 a ocupat funcții de conducere în direcția de poliție a Capitalei.
Tobă are titlul de Doctor în științe militare și Informații al Universității Naționale de Apărare “Carol I”. În anul 1989, a absolvit Facultatea de Mașini și Utilaje pentru Construcții, iar în anul 2000 facultatea de drept din Academia de poliție “A.I. Cuza.”
Petre Tobă este şef al Poliţiei din mai 2012, funcţie pe care în ultimii trei ani şi şase luni a ocupat-o în mandatul a patru miniştri ai MAI şi în care a revenit după ce în 2010 a fost demis, împreună cu Dan Valentin Fătuloiu. Astfel, în mai 2012, Petre Tobă venea pentru a doua oară la conducerea Poliţiei Române, după ce a mai ocupat funcţia, din ianuarie 2009 şi până în noiembrie 2010, când a fost demis şi înlocuit cu Liviu Popa, în locul căruia avea să revină doi ani mai târziu.
Asasinarea lui Gheorghiţă Mararu, în 14 noiembrie 2010, într-o cafenea din Piatra Neamţ, a generat ample dezvăluiri care au provocat cel mai mare scandal din Ministerul de Interne, soldat atât cu destituirea şefului Poliţiei Române Petre Tobă, cât şi a secretarului de stat Dan Valentin Fătuloiu, care ocupa funcţia de şef al Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică. Imediat după incidentul din Piatra Neamţ, presa a relevat legătura dintre victimă, familia acesteia şi şeful de atunci al IPJ Neamţ, Aurelian Vasea Şoric.
Pe fondul scandalului de la Neamţ, secretarul de stat Dan Fătuloiu i-a dat ultimatum ministrului Traian Igaş, cerându-i, în 16 noiembrie 2010, să-l demită pe şeful Poliţiei Române, Petre Tobă. Ulterior, Dan Fătuloiu a lansat o serie de acuzaţii la adresa unor colegi, ţinta atacurilor sale fiind, însă, Petre Tobă. În acest context, ministrul de Interne a anunţat înlocuirea din funcţie a celor doi chestori.
Petre Tobă a ocupat şi funcţiile de şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, tot cu rang de secretar de stat (martie – mai 2012) şi secretar general adjunct al Ministerului Administraţiei şi Internelor (martie 2011 – martie 2012).
În perioada 2005 – 2007, Petre Tobă a fost director general adjunct al Poliţiei Capitalei, iar din 2004 a ocupat funcţia de prim-adjunct al şefului Poliţiei Capitalei. Anterior, Petre Tobă a ocupat funcţiile de adjunct al directorului general şi şef al Direcţiei Poliţiei de Siguranţă Publică din Poliţia Capitalei (2003 – 2004), şef de direcţie, manager al activităţilor specifice Direcţiei Străini şi Probleme de Migrări – Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei (2002-2003), şef al Secţiei 10 Bucureşti (2000 – 2002), şef birou la Secţia 8 Poliţie (1994 – 2000), ofiţer operativ la Poliţia Capitalei (1990 – 1994).
În noiembrie 2012, Petre Tobă a fost înaintat la gradul de chestor-şef de poliţie, prin decret semnat de Traian Băsescu, şef al statului în acea perioadă, iar în ianuarie 2015 a fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”, prin decret semnat de Klaus Iohannis, cu prilejul Zilei Unirii.
Petre Tobă a fost decorat şi cu Ordinul „Bărbăţie şi Credinţă” în gradul de „Ofiţer”, Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de „Ofiţer”, Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de „Cavaler”, Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de „Cavaler”. De asemenea, Petre Tobă a primit Placheta de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne, Emblema de Onoare a Statului Major General al Ministerului Apărării Naţionale şi Placheta de onoare a Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă.
Mihnea Motoc – Ministrul Apărării Naționale
Mihnea Ioan Motoc s-a născut la 11 noiembrie 1966, în București.
A absolvit Facultatea de Drept, în cadrul Universității București, în 1989. A urmat studii post-universitare în Drept Internațional Public și Privat la Facultatea de Drept, Universitatea din Nisa (1990-1991) și are un master în Drept Internațional Public și Comparativ, Facultatea de Drept, Universitatea George Washington din Washington D.C. (1991-1992).
A fost magistrat stagiar și magistrat în București (1989-1991).
În cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a deținut mai multe funcții: diplomat, Departamentul Drepturile Omului și Departamentul Drept Internațional și Tratate (1991-1994); director adjunct al Departamentului Drepturile Omului (1994-1996); director, șef al Departamentului Uniunea Europeană (1996-1997) și director general, șef al Departamentului European și Euro-Atlantic (1997-1999).
A fost ambasador al României în Regatul Țărilor de Jos și Reprezentant Permanent al României pe lângă Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), în perioada 1999-2001.
Mihnea Motoc a revenit în MAE, unde a fost secretar de stat pentru Integrare Europeană și Afaceri Multilaterale (2001-2003).
A îndeplinit și alte atribuții: președinte al Autorității Naționale de Securitate (2001, 2002), coordonator național al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (2001-2003), președinte al Comisiei Interministeriale pentru aderarea României la NATO (2001-2003) și șef al delegației României la negocierile pentru aderarea la NATO (2003).
A fost reprezentant al României în Consiliul de Securitate al ONU (2004-2005), ambasador extraordinar și plenipotențiar, Reprezentant Permanent al României pe lângă ONU — New York (2003-2008).
A deținut funcția de Șef al Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE (mart. 2008 — aug. 2015).
Președinții României l-au decorat cu Ordinul național ”Pentru Merit” al României în grad de Comandor, ”pentru servicii deosebite aduse în politica externă a țării” (2000) și cu Ordinul ”Meritul Diplomatic” în grad de Ofițer ”în semn de înaltă apreciere pentru activitatea remarcabilă desfășurată în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, prin care a asigurat reprezentarea cu succes a strategiilor de politica externă ale României” (2007).
Președintele Klaus Iohannis a semnat, la 11 august 2015, decretul privind acreditarea lui Mihnea Motoc în calitatea de ambasador al României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
Mihnea Motoc și-a început mandatul de ambasador al României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, la 11 septembrie 2015.
Lazăr Comănescu – Ministrul de Externe
Lazăr Comănescu s-a născut la 4 iunie 1949, în Horezu, județul Vâlcea. A absolvit cursurile Facultății de Comerț Exterior din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din București (1972). A urmat „Cursul de civilizație și limba franceză contemporană” de la Paris – Sorbonne (1973). În anul 1982, a obținut titlul de doctor în relații economice internaționale la ASE București.
După absolvirea facultății, a fost angajat ca diplomat la Departamentul Organizații Economice Internaționale din Ministerul Afacerilor Externe (1972-1982).
În urma obținerii doctoratului, a fost lector universitar la Catedra de relații economice internaționale din cadrul ASE București (1982-1990).
După Revoluție, a revenit în Ministerul Afacerilor Externe, îndeplinind funcțiile de consilier și, din 1993, ministru-consilier la Misiunea României pe lângă Uniunea Europeană — Bruxelles (1990-1994), director al Direcției Uniunea Europeană (1994-1995), director general, consilier al ministrului Afacerilor Externe, director de cabinet (1995).
În anul 1995 a fost numit în funcția de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (1995-1998), în aceeași perioadă fiind și profesor asociat la ASE București.
Începând din anul 1998, urmează o perioadă de 10 ani de reprezentare diplomatică a României la Uniunea Europeană, în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar, șeful Misiunii României pe lângă NATO și UE (1998-2001), ambasador extraordinar și plenipotențiar, șeful Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană (2001-2007) și ambasador extraordinar și plenipotențiar, reprezentant permanent al României pe lângă Uniunea Europeană (2007-2008).
La 14 aprilie 2008, Lazăr Comănescu a fost numit, prin decret, în funcția de ministru al Afacerilor Externe (15 aprilie — 22 decembrie 2008), în Guvernul Tăriceanu, fiind învestit în funcție a doua zi.
A fost ambasador al României la Berlin (2009-2014).
În februarie 2015, a fost numit consilier prezidențial, șeful Departamentului de Politică Externă.
Este membru al Consiliului Consultativ Științific al Institutului European din România, membru al Consiliului Științific al Institutului Român de Studii Internaționale și membru fondator al Forumului Europei Centrale de la Varșovia. În anul 2000, a fost decorat cu Ordinul Național „Serviciul credincios” în grad de mare ofițer.
Este autor și coautor de cursuri și manuale universitare, printre care: ”Economia Mondială” (1985, 1990, 1995); ”Tehnicile tranzacțiilor economice internaționale” (1989); ”Dicționar de relații economice internaționale” (1993). De asemenea, a publicat mai multe articole de specialitate.
Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu – Ministrul Sănătății
Noua propunere a premierului desemnat, Dacian Cioloş, pentru postul de ministru al Sănătăţii este Patriciu Achimaş-Cadariu, şeful Institutului Oncologic ”Prof. Dr. Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca, după ce Andrei Baciu, propus iniţial pentru acest portofoliu, a fost retras.
Propunerea ca Patriciu Achimaş-Cadariu să preia conducerea Ministerului Sănătăţii a fost anunţată oficial, Biroul de presă al Guvernului precizând că nominalizarea a fost trimisă Parlamentului duminică seară de către premierul desemnat Dacian Cioloş.
„Nominalizarea pentru Ministerul Sănătăţii trimisă Parlamentului în această seară de către domnul Prim-ministru desemnat Dacian Cioloş este domnul conferenţiar universitar doctor Patriciu Achimaş-Cadariu, în prezent director al Institutului Oncologic Cluj-Napoca”, se menţionează în comunicatul transmis de Guvern.
În vârstă de 39 de ani, medicul Patriciu Achimaş-Cadariu conduce de trei ani Institutul Oncologic ”Prof. Dr. Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca.
Patriciu Achimaş-Cadariu este directorul Institutului Oncologic ”Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca, din februarie 2012. El are 39 de ani şi lucrează din 2006 la institutul clujean ca medic primar de ginecologie oncologică şi chirurgie oncologică. El i-a succedat în funcţia de director al Institutului Oncologic lui Alexandru Irimie, care a fost ales rector al UMF Cluj-Napoca.
De asemenea, el este conferenţiar universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) ”Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, la departamentul de Chirurgie Oncologică.
Propunerea iniţială a lui Dacian Cioloş pentru postul de ministru al Sănătăţii a fost Andrei Baciu, în vârstă de 29 de ani.
La câteva ore de la nominalizarea lui Baciu pentru Ministerul Sănătăţii, premierul desemnat a decis retragerea acestuia de pe lista miniştrilor.
”În urma controverselor apărute în spaţiul public, primul ministru desemnat a decis să nu îl mai includă pe Andrei Baciu pe lista propunerilor de miniştri care va fi trimisă la Parlament în această seară (duminică seară -n.r.)”, potrivit unor surse.
După anunţul premierului desemnat privind nominalizarea lui Andrei Baciu pentru postul de ministru al Sănătăţii, pe Facebook au început să circule fotografii în care Andrei Baciu apărea în lenjerie intimă, ca model.
De asemenea, medici şi manageri de spitale s-au declarat contrariaţi la aflarea veştii că Andrei Baciu ar putea fi ministru al Sănătăţii, motivând că acesta nu are nici pregătirea şi nici experienţa necesare pentru a conduce o instituţie publică de dimensiunea şi cu greutatea celei pentru care a fost propus, care se ocupă de întreg sistemul sanitar.
Adrian Curaj – Ministrul Educației
Adrian Curaj s-a născut la 14 octombrie 1958, la București.
A absolvit Universitatea Politehnica din București, în anul 1983, obținând diploma de inginer în Electronică și Telecomunicații. În 1998, și-a susținut doctoratul, la aceeași Universitate, cu tema ”Sisteme automate”. A absolvit un Master în Administrare a Afacerilor, la Institutul de Afaceri și Administrație Publică din București, în parteneriat cu Universitatea Washington din Seattle (2003) și, în același an, a obținut un certificat în Administrarea Afacerilor — Global Management Program, la Institutul de Afaceri și Administrație Publică din București, în parteneriat cu Kennesaw State University. De asemenea, în 2007, a obținut un certificat postuniversitar la Colegiul Național de Apărare.
A fost vice-președinte al Consiliului Național de Etică în Cercetare (2007-2011); vice-președinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice în Învățământul Superior (2008-2011); secretar de stat — președinte al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (2009-2010); Consilier al prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu, pe domeniul IT, Știință și Inovare (2007-2008); director al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare (2000-2007; 2009).
Pe plan internațional, a fost membru al Board-ului EARMA — European Association of Research Managers and Administrators (2005-2006); membru al PAG-PEOPLE Advisory Group — European Commission (2007-2012); expert in Task Force — Fostering and Building Human Capital of the Regional Cooperation Council (din 2008); membru al BFUG — Bologna Followup Group (2010-2012) și Expert Bologna (din 2011); membru al RISE — Research, Innovation and Science Policy Experts High-Level Expert Group la Comisia Europeană, membru al EFFLA — European Forum for Forward Looking Activities (2012-2014) și membru al PEOPLE Advisory Group (2007-2012), la Comisia Europeană.
Profesor universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica din București (din 1998); șef al Catedrei UNESCO pentru Politici în Știință și Inovare la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (din 2012) și director general al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetare, Dezvoltare și Inovare (din 2010).
Și-a început colaborarea cu Fundația Universitară a Mării Negre în anul 2010, făcând parte din Consiliul director.
Este coordonator sau expert/consultant în proiecte de cercetare/dezvoltare, finanțate de Banca Mondială, UNESCO, UNIDO, ETF (European Training Foundation) și Comisia Europeană pentru învățământ superior/educație terțiară, politici în știință și inovare. A publicat numeroase articole științifice și cărți.
Membru al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, membru al ARCOR — Asociația Română pentru Clubul de la Roma, membru al Consiliului director al US Fulbright Commission în România, fiind reprezentantul României în Grupul de monitorizare al Procesului Bologna (Bologna Follow-Up Group).
Elisabeta Lipă – Ministrul Tineretului și Sportului
Elisabeta Lipă, născută Elisabeta Oleniuc, este multiplă campioană olimpică, mondială și europeană la canotaj, președinte al Federației Române de canotaj și al Clubului Sportiv Dinamo.
S-a născut la 26 octombrie 1964, în localitatea Siret, județul Suceava. În 1997, a absolvit cursurile Facultății de Educație Fizică și Sport. În anii 2003 și 2005 urmează cursuri postuniversitare în Dreptul Muncii, respectiv Managementul activității sportive. În 2007, a studiat la Colegiul Național de Apărare.
În anul 2009, a obținut titlul de Doctor în educație fizică și sport.
A început să practice canotajul în 1980, fiind legitimată la Olimpia București, transferându-se apoi la Dinamo. Patru ani mai târziu, avea să debuteze cu medalie de aur la Olimpiada din Los Angeles.
În activitatea competițională internă a obținut peste 25 de titluri de campioană națională la schif simplu, 2 vâsle, 4 vâsle, 8+1, 4+1 vâsle și rame. Exemplu de ambiție, valoare și longevitate sportivă, a concurat cu mult succes la 13 ediții ale Campionatelor Mondiale și la șase ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice (1984-2004), devenind, alături de regretata Lia Manoliu, sportiva cu cele mai multe prezențe la Olimpiadă.
Deține un palmares de invidiat, obținând cinci medalii de aur la Jocurile Olimpice (Los Angeles 1984 — dublu vâsle, Barcelona 1992 — simplu, Atlanta 1996 — 8+1, Sydney 2000 — 8+1, Atena 2004 — 8+1), două de argint (Seul 1988 — dublu vâsle și Barcelona, 1992 — dublu vâsle) și una de bronz (Seul 1988 — 4 vâsle).
De asemenea, a cucerit medalia de aur la Campionatul Mondial din 1989, în proba de schif simplu și alte opt medalii de argint în 1985, 1986, 1987, 1989, 1991, 1991, 1994, 1994 și 2003, precum și trei de bronz, în 1982, 1983 și 1984.
Este primul canotor care a câștigat vreodată 6 medalii olimpice, primul canotor care a câștigat vreodată 7 medalii olimpice și primul canotor care a câștigat vreodată 8 medalii olimpice. Totodată, este cea mai în vârstă canotoare care a câștigat aurul olimpic la 35 de ani, performanță repetată și la 39 de ani. Deține recordul de 20 de ani între câștigarea a 2 medalii olimpice de aur.
A fost declarată, în anul 2000, de către Federația Internațională de Canotaj, cea mai bună canotoare a secolului XX.
În anul 2000, i-a fost conferit, de către președintele României, Ordinul Național ”Serviciul credincios” în grad de comandor pentru talentul, pregătirea deosebită și dăruirea excepțională dovedite în întreaga carieră sportivă.
În anul 2008, la 1 iunie, în localitatea elvețiană Lucerna, a fost distinsă cu medalia ”Thomas Keller”, cea mai înaltă distincție din canotaj. În același an, din partea Comitetului Olimpic și Sportiv Român i-a fost decernat trofeul ”Colanul de Aur”.
A fost distinsă cu Ordinul de merit pentru contribuția la mișcarea olimpică, acordat de Asociația Comitetelor Olimpice Naționale.
Este maestră a sportului din 1982 și maestră emerită a sportului din 1995.
A fost consilier al ministrului Administrației și Internelor (1 noiembrie 2004-1 iulie 2005); director adjunct și director general adjunct în cadrul Direcției Generale de Informare și Relații Publice a MAI (1 iul. 2005-6 nov. 2007); director general adjunct în cadrul Direcției Generale Afaceri Europene și Relații Internaționale a MAI (6 nov. 2007 — 26 mart. 2009).
La 1 decembrie 2004, a fost înaintată la gradul de chestor de poliție.
Începând cu anul 2008, este cetățean de onoare al orașului Siret.
Din 14 martie 2009, este președinte al Federației Române de Canotaj. Din 26 martie 2009, este președinte al Clubului Sportiv Dinamo București. La 9 martie 2013, în cadrul Adunării generale a Federației Române de Canotaj, Elisabeta Lipă a fost realeasă, în unanimitate, pentru al doilea mandat în funcția de președinte al acestei organizații, fiind, de altfel, singura candidată la acest post.
De asemenea, la 1 martie 2013, a fost aleasă vicepreședinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român. La 29 mai 2014, a candidat pentru funcția de președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român.
Vlad Alexandrescu – Ministrul Culturii
Vlad Alexandrescu s-a născut la 22 iunie 1965 și este fiul arheologului Petre Alexandrescu și al Mariei Alexandrescu Vianu, arheolog și istoric al artei antice, fiică a criticului și istoricului literar Tudor Vianu.
În prezent, Vlad Alexandrescu este profesor doctor habilitat în cadrul Departamentului de Limba și Literatura Franceză, Universitatea București, având ca domenii de competență: Istoria ideilor (sec. XVI-XVIII), Literatură franceză, Pragmatică și filosofia limbajului, Hermeneutică.
A absolvit Liceul ”I.L. Caragiale” din București, în 1983, profilul matematică-fizică. Este licențiat în Filologie, specialitatea Franceză și Germană, la Universitatea din București (1989). În 1991, a obținut Diploma de Studii Aprofundate în Științele limbajului (Sciences du langage), la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, din Paris, iar în 1995 a susținut doctoratul în Științele limbajului (Sciences du langage), ”Summa cum Laude”, la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, din Paris, sub îndrumarea profesorului Oswald Ducrot. În 2014, a susținut teza de abilitare în Filologie, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, din Iași.
Și-a început cariera didactică în anul 1991, fiind, pe rând, preparator (1991-1993), asistent (1993-1995), lector (1995-2000) și conferențiar (din 2000), la Catedra de Limba și Literatura franceză a Universității din București.
În 1997, a fost profesor invitat la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, din Paris, iar în perioada 1997-2000, conferențiar invitat la Școlile de vară în științe umane, organizate de Ecole Normale Superieure Fontenay-St.-Cloud, Universitatea ”Babeș-Bolyai” și Asociația română a cercetătorilor francofoni în științe umane, din Cluj. A fost titular de curs la Școlile de vară în filosofie și istoria ideilor, organizate de Centrul ”Fundamentele Modernității Europene” al Universității din București (Tescani, 2001; Arad, 2002-2003).
Din anul 2000, a devenit conferențiar la Catedra de Limba și Literatura franceză a Universității din București, unde predă cursuri, la nivel de licență și de master, de filosofia limbajului (pragmatică și teoria enunțării), filosofii ale modernității, cursuri speciale pe autori ca Descartes, Pascal, literatură și cultură franceză a secolului al XVII-lea. Din 2011, este conferențiar invitat la Centrul de Studii asupra Imaginii, Universitatea din București și Universitatea de Arhitectură, unde predă un curs de Filosofii ale modernității, la nivel de master.
În perioada 2006-2011, a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Marele Ducat de Luxemburg.
A beneficiat de o serie de burse de cercetare, fiind: doctorand la ”Centre de recherches sur les arts et le langage”, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris (1991-1995), bursier al Colegiului ”Noua Europă”, București (1995-1996); bursier ”Relink” al Colegiului ”Noua Europă”, București (1998-2001); Mellon fellowship, The Warburg Institute, Londra (2005).
A coordonat, în calitate de director sau de co-director, organizarea a numeroase seminarii internaționale. Din anul 2001, este director al Centrului de cercetare ”Fundamentele Modernității Europene” al Universității din București.
În perioada 1998-2000 și 2003-2005, a fost președinte al Asociației Române a Cercetătorilor Francofoni în Științe Umane, București. A fost director al unui grant de cercetare cu tema ”Constituirea conceptului modern de lege. O investigație interdisciplinară asupra aspectelor ontologice, științifice, morale și juridice cuprinse în programele de reformă a cunoașterii în secolul al XVII-lea”, aprobat și finanțat de Banca Mondială (2000-2002), director al unui grant de cercetare cu tema ”Ramificațiile conceptului modern de lege. Aspecte metafizice, politice, științifice, morale și juridice cuprinse în programele de reformă a cunoașterii în secolul al XVII-lea”, aprobat și finanțat de Guvernul României (2002-2004), director al unui grant de cercetare interdisciplinar cu tema ”Știință, politică și utopie în Republica Literelor: modele de producere și diseminare a cunoașterii în modernitatea timpurie” (2009-2011), director al unui grant de cercetare interdisciplinar cu tema ”Models of Producing and Disseminating Knowledge in Early Modern Europe: the Cartesian Framework” (2012-2015).
Din 2012, co-editor al Journal of Early Modern Studies, revista Centrului de cercetare ”Fundamentele Modernității Europene” al Universității din București.
Membru a numeroase societăți științifice, printre care Association des Amis et Correspondants du Centre International Blaise Pascal (1995); New Europe College, Bucarest (1995); Asociația cercetătorilor francofoni în științe umane, București (1997); Société d’étude du dix-septieme siecle, Paris (1998); Grupul de cercetare asupra gândirii secolului al XVII-lea, București (1998); Centrul de cercetare ”Fundamentele Modernității Europene” al Universității din București (2001); Asociația română de istorie a religiilor (2002); Centro Interdipartimentale di Studi su Descartes e il Seicento dell’Universita del Salento, Lecce (2005); The Warburg Institute, Londra (2005).
A fost distins cu Premiul ”Pierre-Georges Castex” al Academiei de Științe Morale și Politice, Paris (2013) și cu Premiul ”Nicolae Bălcescu” al Academiei Române, București (2014).
Cristina Guseth – Ministrul Justiției
Cristina Guseth a absolvit Facultatea de Electronică și Telecomunicații din cadrul Institutului Politehnic din București, în 1983.
A urmat apoi mai multe cursuri de specializare: un curs referitor la managementul de proiect și la managementul timpului (Project Management and Time Management), susținut, la București, de către o echipă de consultanți British Council (1993); un curs de ”Engleză pentru străini”, nivel avansat, la International House din Londra (1994) și un curs în domeniul comunicațiilor, de pregătire atât în tehnicile interviului și ale talkshow-ului, cât și în tehnicile multimedia, susținut de Colegiul Emerson din Boston, la Atena, în Grecia (1995).
În perioada decembrie 1991 — noiembrie 1997, a fost director de programe la Fundația Soros pentru o Societate Deschisă. Aici a deținut mai multe funcții, de la coordonator de programe la director de programe și membru al Consiliului Executiv (1995-1996). A coordonat o gamă largă de programe și de proiecte în diferite domenii, precum media, administrație publică, educație (studii sociale și politice), integrarea europeană și societatea civilă, însumând un buget de peste 4 milioane de dolari americani. Cristina Guseth a inițiat programe de training pentru jurnaliști și manageri de presă, coordonând programul școlii BBC în România, singura școală deschisă de BBC în afara granițelor.
În 1994, Cristina Guseth a organizat primele dezbateri despre integrarea europeană, împreună cu Center for European Policy Studies, Ministerul de Externe și Delegația Comisiei Europene la București.
Între 2005 și 2007, Cristina Guseth a condus departamentul pentru relația cu presa (media relations project manager) pentru Delegația Comisiei Europene la București, perioadă în care s-a ocupat de strategii de comunicare, relația cu presa, organizarea de evenimente media, training-uri, seminarii, organizarea de competiții jurnalistice, briefing-uri de presă, interviuri pentru comisarii europeni.
Din 1998, este director al organizației non-profit Freedom House România. Având în vedere că multe proiecte Freedom House au o componentă intrinsecă de PR, Cristina Guseth s-a specializat în media relations, managementul crizelor și marketing PR, desfășurând acțiuni specifice pentru companii precum Renault, Wyet Whitehall, Ambasada Canadei, Prietenii Muzeului Național de Artă și Fundația Parteneri pentru Dezvoltare Locală.
Violeta Alexandru – Ministrul pentru Dialog social
Din 2001 este director al Institutului pentru Politici Publice (IPP) şi mediator autorizat, membră a organizaţiei „Asociaţia Colegiul Mediatorilor”. Victoria-Violeta Alexandru, în vârstă de 40 de ani, a absolvit Facultatea de Științe Politice a Universității București.
De asemenea, Violeta Alexandru este mediator autorizat, având un birou în sectorul 1 din Bucureşti. Violeta Alexandru este căsătorită şi are un copil.
IPP desfăşoară activităţi de cercetare, de advocacy şi de promovare în domenii precum: reforma administraţiei publice, transparenţa instituţiilor şi integritatea aleşilor şi a funcţionarilor, potrivit site-ului organizaţiei nonguvernamentale.
Ciprian Bucur – Ministru pentru Relaţia cu Parlamentul
Ciprian Bucur, propus pentru funcţia de ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, este şef serviciu la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, preşedintele Institutului pentru Evaluare şi Cercetare Sociologică şi vicepreşedintele Asociaţiei Internaţionale de Drept Civil.
Ciprian Bucur este preşedintele Institutului pentru Evaluare şi Cercetare Sociologică şi vicepreşedintele Asociaţiei Internaţionale de Drept Civil.
Bucur este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti şi membru al Uniunii Naţionale a Juriştilor din România, al Asociaţiei Române de Ştiinţe Penale şi al Societăţii Cultural Patriotice „Avram Iancu”.
Potrivit declaraţiei sale de avere din iunie 2015, Ciprian Bucur are un teren intravilan în judeţul Bacău, de 3.600 de metri pătraţi, pe care l-a moştenit în 2006 şi nu deţine apartament sau casă.
Bucur are un autoturism Opel Astra fabricat în 2007. Conform declaraţiei de avere, Bucur nu are conturi şi depozite bancare sau fonduri de investiţii a căror valoare să depăşească 5.000 de euro şi nici plasamente sau investiţii directe, el menţionând doar un overdraft de 22.000 de lei la o bancă.
Ministrul propus pentru Relaţia cu Parlamentul are de restituit 11.900 de euro, dintr-un credit contractat în 2007 şi scadent în 2017.
Ciprian Bucur a obţinut, în 2014, peste 44.000 de lei din salariul de la Camera Deputaţilor şi 24.000 de lei din drepturi de autor.
Dan Stoenescu – Ministru delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare
Dan Stoenescu, propus pentru funcţia de ministru delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, a lucrat la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi şi la Organizaţia Internaţională pentru Migraţie de la Cairo. A fost şi preşedinte al European Union National Institutes for Culture din Liban.
Dan Stoenescu, în vârstă de 35 de ani, a absolvit, în 2003, Austin College din Texas, Statele Unite ale Americii, cu o diplomă de licenţă în Studii Internaţionale, iar în 2004 a obţinut o diplomă de master în Globalizare şi Dezvoltare la Universitatea Warwick, din Marea Britanie.
De asemenea, el a făcut cursuri de limba arabă la International Language Institute din Egipt şi la Universitatea Warwick (2003) şi studii post-universitare cu specializarea Migraţie Forţată şi Studii asupra Refugiaţilor la Universitatea Americană din Cairo (2006) şi are şi un doctorat în Ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti (2009), tema dizertaţiei fiind ”Naţionalismul arab modern şi identitate islamică după 1987”.
El a lucrat la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi şi la Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, de la Cairo, Egipt. Totodată, a predat la Universitatea Bucureşti şi la Institutul Diplomatic Român, scriind mai multe cărţi, eseuri şi articole despre Lumea Arabă şi Orientul Mijlociu.
Ulterior, a lucrat ca diplomat la Madrid şi Beirut şi a fost preşedinte al European Union National Institutes for Culture din Liban, pentru două mandate consecutive, şi reprezentant al Institutului Cultural Român.
În anul 2000, Stoenescu s-a numărat printre fondatorii Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni şi apoi a înfiinţat Centrul pentru Educaţie Democratică.
Pe de altă parte, Stoenescu a lucrat pentru publicaţii şi ziare din România, Marea Britanie şi Egipt.
Dan Stoenescu vorbeşte fluent spaniolă, franceză, italiană, engleză, şi arabă.
