Grecia a preluat, oficial, preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, ambasadorul elen la Bucureşti prezentând priorităţile ţării sale în prezenţa ministrului român de Externe, dar şi a mai multor ambasadori ai statelor membre ale Uniunii. Pentru România, tot liberalizarea pieţei muncii şi aderarea la Spaţiul Schengen rămân obiective de bază.
“Cu toate că principala provocare pentru Uniunea Europeană rămâne gestionarea crizei economice şi relansarea creşterii, alegerile europarlamentare din acest an reclamă nevoia restabilirii încrederii cetăţenilor europeni în instituţiile şi valorile Uniunii Europene”, a declarat ambasadorul Greciei în România, Grigorios Vassiloconstandakis, la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene din România.
Principalele puncte înscrise pe agenda priorităţilor preşedinţiei greceşti a UE sunt, potrivit ambasadorului Grigorios Vassiloconstandakis, “promovarea creşterii, coeziunii şi stabilităţii; consolidarea Uniunii Europene în ansamblu; o redefinire a politicilor ce ţin de afacerile maritime, precum şi o atenţie deosebită acordată problemelor legate de migraţie şi libera circulaţie”.
Xenofobia din UE
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că sprijină obiectivele preşedinţiei elene a Consiliului Uniunii Europene. El a atras atenţia că problema din ultimii ani o reprezintă dezvoltarea unor mişcări xenofobe şi antieuropene, a unor partide care promovează un discurs politic emoţional bazat pe stereotipuri. “Dacă Europa nu se ridică la nivelul aşteptărilor cetăţenilor săi, aceste partide pot să îşi lase amprenta asupra deciziilor de la nivel politic în perioada următoare”, a spus demnitarul român.
“Nefericirea” lui Brok
Corlăţean a punctat problema liberei circulaţii a forţei de muncă şi a taxat ultimele declaraţii îndreptate împotriva muncitorilor români şi bulgari, catalogându-le, în limbaj diplomatic, “nefericite” şi “inacceptabilă”. Reacţia vine după declaraţia europarlamentarului german Elmar Brok, care a cerut amprentarea cetăţenilor români şi bulgari. “Acea parte a declaraţiei care făcea referire la necesitatea amprentării cetăţenilor români şi bulgari reprezintă o declaraţie profund nefericită, pentru că ea nu doar că introduce un element de discriminare în tratamentul cetăţenilor europeni, dar contravine unor principii sau unor valori fundamentale ale UE”, a spus ministrul. “Cred că este necesar un apel la responsabilitate şi la reţinere în retorica publică a politicienilor europeni”, a completat Corlăţean.
Cât priveşte aderarea la Schengen, ministrul de Externe consideră că o decizie favorabilă pentru România va fi luată atunci când vor fi îndeplinite pentru consens “condiţiile politice”, însă a punctat că ţara noastră nu va sta cu “mâinile încrucişate” pentru a se reuni aceste condiţii. Demnitarul a ţinut să precizeze că ţara noatră îndeplineşte condiţiile împuse de legislaţia în domeniu, “obiective”, încă din 2011.
