Europa este prinsă în recesiune. Experţii sunt, însă, de părere că este foarte probabil ca această criză să fi atins punctul critic în toamna anului care a trecut. Consumatorii par şi ei să creadă că este posibil acum să se înregistreze un salt economic la finele lui 2013, în unele ţări poate chiar mai repede. În consecinţă, aşteptările privind starea economiei şi veniturile au crescut din nou, uşor, în majoritatea Europei, rămânând, însă, la un nivel extrem de coborât. În schimb, dorinţa de cumpărare a scăzut la sfârşitul anului în majoritatea ţărilor, mulţi consumatori suferind efectele scăderii veniturilor, măririi impozitelor şi şomajului ridicat. Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa şi SUA, care oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economiei şi veniturile şi a dorinţei de cumpărare în rândul consumatorilor din 12 ţări europene şi din SUA.
2012 nu a fost un an bun pentru Europa, se arată în studiu. Zona euro a alunecat din nou în recesiune, pentru prima oară în trei ani, rezultatul fiind apariţia unei importante scindări în Europa. În timp ce Europa de Sud şi de Est s-a confruntat cu o rată extrem de ridicată a şomajului şi o creştere a nivelului sărăciei, cetăţenii din ţările nordice au continuat să se afle, în ciuda crizei, într-o situaţie relativ bună. Această scindare este reflectată, de asemenea, şi de ultimele cifre de pe piaţa muncii. Rata şomajului, măsurată conform standardului internaţional al OIM, este relativ coborâtă în Austria, Luxemburg, Germania şi Olanda, situându-se între 4,5 procente şi 5,6 procente. În Spania şi în Grecia, însă, un sfert din populaţie nu are un loc de muncă. În total, în cele 17 ţări din zona euro, numărul şomerilor se ridică la 18,8 milioane. În noiembrie 2012, rata şomajului a crescut pentru a patra oară consecutiv, ajungând la 11,8 procente. Consecinţele sunt şocante. Ca rezultat al pierderii de locuri de muncă, veniturile disponibile în ţările de la periferie scad cu repeziciune. Grecii dispun, în prezent, de cu aproape o cincime mai puţini bani decât în 2009. Scăderea a fost de 8 procente în Spania şi 7 procente în Cipru. Experţii preconizează că criza de pe piaţa muncii se va intensifica şi mai mult în acest an, urmând ca rata şomajului să urce la circa 20 milioane în a doua jumătate a anului. Acesta ar trebuie să fie, însă, apogeul. Datele de pe noiembrie 2012 sugerează, deja, că se va înregistra, de fapt, o încetinire a tendinţei descendente. Creşterea şomajului în zona euro a fost mai lentă decât în cele două luni anterioare, experţii anticipând o uşoară scădere, la 19,6 milioane de şomeri, în 2014.
Economia euro trebuie să ia avânt
Este, însă, esenţial ca economia din uniunea monetară să ia din nou avânt. Există deja semne iniţiale pozitive în acest sens. Indexul sentimentului economic (ESI) arată că percepţia privind starea economiei s-a îmbunătăţit a doua oară consecutiv. Din noiembrie până în decembrie, barometrul a înregistrat o creştere puternică, de 1,3 puncte, ajungând la 87 puncte – cel mai ridicat nivel în aproape jumătate de an. În opinia economiştilor, reformele din ţările aflate în centrul crizei încep să îşi facă efectul. Puterea economică a acestor regiuni a scăzut în mod accentuat în ultimii cinci ani. În Grecia, de exemplu, PIB a scăzut cu 21 procente comparativ cu 2008, investiţiile s-au înjumătăţit, iar importurile s-au redus cu o treime. Este cea mai severă depresiune economică suferită de o ţară UE după cel de-al Doilea Război Mondial. Măsurile dure luate fac ca ţările să îşi îmbunătăţească competitivitatea, să reducă costurile aferente forţei de muncă şi să îşi îmbunătăţească prognoza de export. Ca rezultat, se reduc dezechilibrele economice. O revenire a competitivităţii este evidentă în primul rând în Grecia şi Irlanda, unde costurile aferente forţei de muncă au scăzut în mod semnificativ. În ultimii patru ani, diferenţa dintre balanţa naţională a activităţilor a Germaniei, ţara cu cel mai mare surplus, şi cea a Greciei, ţara cu cel mai mare deficit, aproape s-a înjumătăţit. Aceste prime indicii nesigure, care arată că criza ar putea fi depăşită în următorii câţiva ani, sunt toate condiţionate de un singur lucru: criza nu trebuie lăsată să escaladeze din nou. Ţările aflate în centrul crizei nu se pot culca pe laurii succesului lor iniţial; ele trebuie să continue să implementeze reforme. Bugetele naţionale trebuie să continue să fie consolidate în toate ţările Uniunii Europene (UE), se mai arată în studiu.
Discuţii în SUA
În SUA, principalele subiecte de discuţie în al patrulea trimestru al anului trecut au fost alegerile prezidenţiale şi dezvoltarea economică ulterioară a ţării, precum şi conflictul bugetar care a mocnit până la sfârşitul anului. Democraţii şi republicanii au ajuns la un compromis de abia în al unsprezecelea ceas. Partidele vor trebui să se gândească din nou la ceva, în februarie. Până atunci, este necesar şi un compromis pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale.
Dacă Congresul nu ajunge la un acord, mult temuta sechestrare ar putea avea loc, ceea ce ar însemna reduceri automate ale cheltuielilor de 1,2 miliarde dolari în următorii zece ani. Până în prezent, rezultatul negocierilor a fost că, începând de la data de 1 ianuarie 2013, cei mai bogaţi americani, în jur de 2 procente din populaţie, s-au văzut obligaţi să plătească impozite mai mari. În plus, ajutoarele financiare asigurate de Guvern celor circa două milioane de şomeri pe termen lung vor continua timp de încă un an.
Compromisul împiedică creşterea automată a impozitelor, care ar fi afectat majoritatea cetăţenilor SUA. El nu va elimina problemele bugetare, însă, deocamdată, oferă o oarecare garanţie împotriva realunecării în recesiune a celei mai mari economii din lume. Va fi însă extrem de dificil ca până în martie să se ajungă la o înţelegere privind problemele de rezolvat. La aceasta se adaugă şi nivelul ridicat al datoriilor guvernamentale din SUA.
Guvernul trebuie să îşi reducă de urgenţă cheltuielile, şi să îşi mărească veniturile pentru a rămâne solvabil. Dacă limita împrumuturilor nu creşte ca urmare a unei înţelegeri între partide, solvenţa SUA va fi ameninţată. Această nesiguranţă este, de asemenea, reflectată destul de clar de valorile actuale ale indicatorilor pentru aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi pentru dorinţa de cumpărare.
În România, noul Guvern face planuri pentru amendarea Constituţiei
În România, cel de-al patrulea trimestru al lui 2012 a fost dominat de alegerile parlamentare din decembrie. În cadrul campaniei electorale, primul ministru Victor Ponta a dus o luptă dură împotriva rivalului său, preşedintele Traian Băsescu. Aşa cum anticipaseră sondajele, Victor Ponta a câştigat alegerile. Cel mai important proiect al Guvernului său din acest an este amendarea Constituţiei. Numai astfel va fi posibilă o reformă a administraţiei din România. Mai sunt multe de făcut şi în privinţa economiei. Ca şi multe alte ţări europene, România este în plină recesiune. În trimestrul al treilea, PIB a scăzut cu 0,5 procente, comparativ cu anul precedent. Economiştii preconizează, însă, o uşoară creştere, de 0,8 procente, pentru întregul an 2012, şi de 2,2 procente pentru anul în curs.
Punctul critic al crizei financiare pare să fi fost depăşit. Consumatorii din majoritatea ţărilor europene par să împărtăşească această opinie a experţilor. Cu toate că există încă multe incertitudini şi riscuri, speranţa într-o redresare nu prea îndepărtată pare să se răspândească treptat în toată Europa. În multe ţări ale sondajului, aşteptările privind starea economiei au rămas, în general, stabile sau au înregistrat o uşoară ameliorare în ultimul trimestru al lui 2012, continuând, însă, să se situeze la un nivel coborât. Un studiu comparativ a arătat că cea mai bună prognoză privind starea economiei se înregistrează în România (-8,7 puncte), urmată de Germania (-17,6 puncte) şi Bulgaria (-20,8 puncte). Cea mai mică probabilitate de redresare economică în cursul următoarelor luni se înregistrează în Spania (-52,6 puncte). Consumatorii portughezi sunt şi ei destul de negativi în evaluarea stării economiei (-50,7 puncte), urmaţi de greci (-50,0 puncte). Valorile indicatorului s-au îmbunătăţit, însă, uşor în ambele ţări.
GfK este una dintre cele mai mari firme de cercetare a pieţei din lume, cu peste 12.000 de experţi, care se străduiesc să dobândească o înţelegere şi mai aprofundată a modului în care, pe peste 100 de pieţe, oamenii trăiesc, gândesc, şi fac cumpărături zi de zi. În anul 2011, vânzările GfK se ridicau la 1,37 miliarde de euro.
