Suprareglementarea afectează funcționarea sectorului forestier, este concluzia la care au ajuns participanții la Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi. De altfel, aceeași situație se manifestă în mai toate țările membre din fost bloc socialist, fapt ce a permis catalogarea acestora ca state corupte. În plus, noile modificări aduse Codului Silvic, cu scopul de a asigura lemn de foc pentru populație, vor adânci criza lemnului.
Preţul lemnului de foc a crescut, în ultimii şase ani, cu circa 250%, de la 120 lei/mc, în 2011, la 300 lei/mc, în 2017, dar există maxime de până la 600 de lei/mc, în sudul ţării, potrivit datelor incluse în ediţia actualizată a Raportului privind starea pădurilor şi industriei lemnului, prezentat miercuri de Fordaq România în cadrul Forumului. Documentul elaborat şi asumat de Fordaq România relevă, totodată, că, în acelaşi interval de comparaţie, variaţiile preţurilor cherestelei pe pieţele internaţionale au fost de plus/minus 10%. În România, pentru masa lemnoasă, preţul mediu a pornit, în 2011, de la valoarea de 71 lei/mc, şi a continuat în 2012 cu 85 lei/mc, apoi cu 115 lei/mc în 2014, un an mai târziu cu 155 lei/mc, în 2016 la 173,78 lei/mc, iar în 2017 la 181,29 lei/mc.
În viziunea realizatorilor raportului menţionat, industria lemnului din România a ajuns să plătească cel mai mare preţ pe resursa de lemn din Europa, respectiv la fag, buştean de gater, preţuri de 85-90 euro/mc. Comparativ, pe acelaşi segment de lemn, dar şi pe răşinoase, în alte ţări europene tarifele practicate sunt următoarele: în Serbia – preţ de 45 euro/mc, în Slovacia şi Polonia (60-65 euro/mc), în Franţa (65 euro/mc) şi în Germania (80 euro/mc).
În aceste condiții, s-a ajuns la un paradox; prețul lemnului de foc a ajuns să fie mai mare decât cel pentru industrie, astfel că lemn de calitate superioară a ajuns să fie ars.
Potrivit lui Cătălin Tobescu de la Fordaq România, platformă care administrează o piață online pentru profesioniștii lemnului, una dintre principalele cauze ale acestei situații este reprezentată de legislație, care împiedică micii proprietari să exploateze masa lemnoasă din propriile păduri. Procedurile sunt atât de complicate, încât aceștia renunță. „Pentru tăierea unui arbore, este nevoie de patru drumuri în păduri”, a spus Tobescu. În aceste condiții, au rămas neexploatate aproape 5 milioane de metri de cubi de lemn pe an.
Fordaq a făcut și o analiză a sectorului, ce arată declinul industriei lemnului, după cum susține Cătălin Tobescu. În sectorul exploatării lemnului activează 3514 agenți economici, dintre care aproape 2.000 exploatează sub 1.000 mc. Tocmai aceștia sunt amenințati cu falimentul din cauza legislației, susține Tobescu. În domeniul prelucării primare a lemnului, cu 3699 agenți economici, dintre care unul singur, Holzindustrie Schweighofer cu o cifră de afaceri de peste 250 milioane de lei.
Concluziile studiului arată că blocajul licitațiilor din iarna 2015-2016 și apariția legislației care au dus la sancțiuni extreme au generat o „criză artificală” a lemnului, pentru că, de fapt, România nu a reușit să pună în valoare fondul forestier la întregul potențial.
De aceea, „este nevoie de o schimbare totală de optică, trecerea de la suprareglementare, supracontrol și subfinanțare la o viziune de dezvoltare durabilă”, conchide studiul. Iar „urgența zero” este reprezentată de necesitatea modificării Codului Silvic și a Regulamentului de vânzare a masei lemnoase din pădurile proprietate de stat, pentru că, astfel, piața lemnului va fi „complet bulversată”.
„Legea nr. 175/2017 (n.r. – prin care s-a modificat Codul Silvic) este contraproductivă”, a spus Tobescu. Prin această lege, seintroduc măsuri care au ca scop disponibilizarea de lemn de foc pentru populație. „Legea a condus la creșterea prețurilor de achiziție pentru că a scăzut oferta de lemn cu 30”, a spus Tobescu.
Legislația trebuie ajustată
Pentru anul 2018, Regia Națională a Pădurilor (RNP) Romsilva va exploata aproape 10 milioane mc de lemn, a anunțat Ciprian Pahonțu, directorul general al RNP. Potrivit noilor prevederi ale Codului Silvic, Romsilva va fi principalul furnizor de lemn de foc pentru populație. Tot prin Codul Silvic, Romsilva va exploata masa lemnoasă din pădurile de stat în anumite condiții. „Realistic, Romsilva, cu personalul propriu, va putea exploata 1,3-1,5 milioane mc. Pentru restul trebuie să apeleze la firme de exploatare. Nu va fi ușor. Am setat niște tarife maximale foarte bune pentru lucrări de prestații. Agenții ecoomici vor avea posibilitatea să liciteze în jos. Vă promit că și cei mai mici agenți economici vor avea profit din lucrări de exploatare”, a spus Pahonțu.
Potrivit acestuia, „2018 va fi un an foarte greu pentru RNP în actualul sistem legislativ. Trebuie mici ajustări ca să găsim echilibrul între resursa de lemn pentru populație, industrie, biomasă”.
Din vară și până acum, de la apariția modificărilor la Codul Silvic, Romsilva a încheiat 1151 de parteneriate cu UAT-uri, cantitatea de lemn de foc pentru populație solicitată de acestea totalizând 7,5 milioane mc.
Politici divergente
România trebuie să-i sprijine pe investitorii care vor să dezvolte culturi energetice sau să producă pelete din lemn pentru a evita ca sistemul energetic „să sară în aer”, este de părere Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).
„Avem nişte politici total divergente, în România. De exemplu, Ministerul Agriculturii a dat un ordin că nu se pot face culturi energetice decât pe terenuri de gradul 3 şi 4. Nu pot fi de acord cu această decizie niciodată… Chiar dacă sunt proprietar de teren, chiar dacă nu am ce face cu producţia agricolă, n-am voie să fac cultură energetică pe care aş putea să o valorific mai bine, pentru că are o valoare economică mai mare. Noi vom lucra cu Universitatea Agricolă şi cu ASE-ul ca să demonstrăm în ce condiţii trebuie lăsat proprietarul, la un moment dat, să facă ce vrea cu terenul pe care îl are. De asemenea, Ministerul Energiei, deşi are un plan de acţiune pe resurse regenerabile încă din 2010, de şapte ani nu face nimic pe biomasă, în afară de solare şi eoliene”, a spus Pârvan, miercuri, la Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi.
Reprezentantul PIAROM a susţinut ideea că transformarea unei cantităţi de lemn în pelete ar fi o soluţie viabilă, pentru că randamentul este mult mai mare în comparație cu arderea clasică a lemnului. ”Este foarte bine să facem o acţiune coordonată, pentru că aţi văzut ce s-a întâmplat iarna trecută şi o să vedeţi că se întâmplă şi în iarna aceasta, şi anume restricţionarea lemnului de foc. Toată lumea bagă în priză tot ce găseşte, cât e frig, şi atunci aşa cum în iarna trecută a fost pericolul de <a sări în aer> sistemul energetic, datorită restricţionării normale a cantităţilor de lemn de foc, vom avea nişte efecte în alte domenii. Prin urmare, apelul nostru, al patronatelor, este să-i sprijinim pe toţi investitorii, fie pe culturi energetice, fie în producerea de pelete şi să integrăm acest lanţ. Lemnul de foc, care în alte ţări a dispărut şi a fost interzisă în utilizarea chiar şi în şemineele luxoase, trebuie să-l gestionăm mult mai bine. Eu susţin şi apăr valoarea adăugată care se poate face în acest sector”, a menţionat preşedintele PIAROM.
Proprietari şi administratori de păduri din toată ţara, producători de mobilă, organizaţii de mediu şi asociaţii ale forestierilor îşi dau întâlnire, miercuri, la Bucureşti, la Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi.
Potrivit organizatorilor, Fordaq România – Comunitatea Forestierilor, în parteneriat cu Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, scopul evenimentului este de a analiza starea actuală a sectorului forestier din România, dar mai ales de a găsi soluţii care să salveze o întreagă industrie, aflată în pragul falimentului.
