Responsabilitatea omului în favorizarea încălzirii climatice este mai evidentă ca oricând, iar temperatura medie a Pământului va creşte cu 0,3 până la 4,8 grade Celsius până în 2100, estimează experţii din cadrul GIEC, în ultimul lor raport, adoptat la Stockholm. Grupul interguvernamental de experţi privind evoluţia climatului (GIEC) şi-a revizuit în creştere estimările privind creşterea nivelului mării, care ar urma să fie între 26 şi 82 de centimetri până în 2100, potrivit noului raport, tranmite Mediafax. Pe de altă parte, nu trebuie neglijat nici efectul benefic încălzirii global: apariţia de noi rute de transport!
Potrivit GIEC, de-acum este „extrem de probabil” ca influenţa umană să fie principala cauză a încălzirii observate începând cu jumătatea secolului XX, ceea ce echivalează cu o certitudine de 95% în terminologia foarte precisă a raportului de aproximativ treizeci de pagini, sinteza a mii de studii ştiinţifice. În ultimul său raport, în 2007, această certitudine era de 90%.
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, într-o declaraţie video difuzată în timpul unei conferinţe de presă, a salutat activitatea GIEC pentru „evaluarea sa frecventă şi imparţială” privind schimbările climatice.
„Acest nou raport va fi esenţial pentru guvernele care lucrează la realizarea unui acord ambiţios şi constrângător din punct de vedere legal asupra schimbărilor climatice în 2015”, a declarat el.
Referitor la amploarea posibilă a încălzirii globale până la sfârşitul secolului, GIEC a reţinut patru scenarii posibile, însă nu s-a pronunţat cu privire la probabilitatea fiecăruia dintre ele.
Astfel, GIEC estimează că Terra se va încălzi, probabil, cu 0,3 grade Celsius, în cel mai optimist caz, şi 4,8 grade Celsius până la sfârşitul acestui secol, în raport cu temperatura medie din perioada 1986-2005.
Incertitudinile puternice depend, evident, mai ales de cantităţile de gaze cu efect de seră ce vor fi emise în atmosferă în următorii ani. Pământul s-a încălzit, déjà, cu aproximativ 0,8 grade Celsius faţă de epoca preindustrială.
Numai scenariul bazat pe 0,3 grade ar permite menţinerea creşterii temperaturilor la 2 grade Celsius în raport cu epoca preindustrială, obiectiv pe care comunitatea internaţională şi l-a asumat.
„Limitarea schimbării climatice va necesita reduceri substanţiale şi durabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră”, a insistat, citat într-un comunicat, Thomas Stocker, vicepreşedintele grupului GIEC.
În privinţa creşterii nivelului mării, una dintre consecinţele majore ale încălzirii globale, GIEC a revizuit în creştere estimările, oamenii de ştiinţă considerând, de-acum, că poate urca între 26 şi 82 de centimetri până în 2100, faţă de 18-59 de centimetri în raportul din 2007, astfel încât climatologii iau în calcul accelerarea topirii gheţarilor în Groenlanda şi în Antarctica, un fenomen mai puţin cercetat în urmă cu şase ani.
Efecte benefice ale schimbărilor climatice
Pe de altă parte, încălzirea globală şi topirea gheţarilor face posibile noi rute de transport naval. Un vas comercial de mare tonaj e pe cale că încheie prima călătorie a unei nave de acest tip prin pasajul de nord-vest, demonstrând potenţialul oferit de această rută, care reduce durata şi costurile unei călătorii între Asia şi Europa. Nava livrează cărbune siderurgic de la grupul minier canadian Teck Resources pentru producătorul finlandez de oţel Ruukki Metals. „Prin utilizarea acestei rute, durata unei călătorii este cu aproape o săptămână mai scurtă decât prin utilizarea Canalului Panama, astfel încât costurile sunt mai mici”, a declarat vice-preşedintele Ruukki Metals, Sakari Kallo.
Compania daneză Nordic Bulk Carriers, care deţine vasul Nordic Orion, estimează că noua rută i-a permis să facă economii de aproape 80.000 de dolari cu combustibilul. „Pasajul de nord-vest este cu aproape 1.000 de mile maritime mai mic decât ruta tradiţională prin Canalul Panama, ceea ce conduce la economii de timp, combustibil şi emisii de dioxid de carbon”, a informat Nordic Bulk Carriers. În plus, graţie acestei rute, Nordic Orion a putut fi încărcat la capacitate maximă, adăugând un plus de 15.000 de tone de cărbune, care nu putea fi transportat dacă nava ar fi trecut prin Canalul Panama, unde adâncimea apelor limitează mărimea încărcăturii, a adăugat transportatorul.
Pe măsură ce calota glaciară continuă să se topească, unii experţi au estimat că, în 2030, transportul maritim via Oceanul Arctic ar putea fi responsabil pentru un sfert din traficul naval de marfă între Europa şi Asia. Totuşi, va exista, în continuare, riscul îngheţurilor şi necesitatea utilizării spătgătoarelor de gheaţă. De remarcat, cele mai mari nave spărgător de gheaţă le au ruşii şi chinezii, în această materie americanii fiind rămaşi în urmă.
