Plenul European a adoptat poziția cu privire la propunerea Comisiei de regulament privind produsele fără defrișare. Intenția eurodeputaților este de a limita tăierile pădurilor prin introducerea unor condiții impuse companiilor ce pun pe piață produse din lemn. Numai că regulamentul are lacune serioase, ce au făcut ca cele mai mari organizații forestiere din Europa să reacționeze; au făcut recomandări de modificare a regulamentului, astfel încât el chiar să producă efecte și să nu încurce funcționarea companiilor, prin măsuri birocratice excesive.
Pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice globale și a pierderii biodiversității, Parlamentul cere companiilor să se asigure că produsele vândute în UE nu provin din terenuri defrișate sau degradate, se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului European. Totul a plecat de la faptul că, la nivel global, o suprafață mai mare decât UE a fost pierdută din cauza defrișărilor din 1990 până în 2020, consumul UE reprezentând aproximativ 10% din pierderi, susține comunicatul.
„Parlamentul dorește, de asemenea, produse din carne de porc, oaie și capră, păsări, porumb, cauciuc, cărbune și hârtie tipărită acoperite de noile reguli”, susține documentul.
„Noua lege ar face obligatoriu pentru companii să verifice (așa-numita „due diligence”) că bunurile vândute în UE nu au fost produse pe terenuri defrișate sau degradate nicăieri în lume. Acest lucru ar garanta consumatorilor că produsele pe care le cumpără nu contribuie la distrugerea pădurilor, inclusiv a pădurilor tropicale de neînlocuit, reducând, prin urmare, contribuția UE la schimbările climatice și la pierderea biodiversității”, arată comunicatul. Deputații europeni doresc, de asemenea, ca companiile să verifice dacă bunurile sunt produse în conformitate cu prevederile drepturilor omului din dreptul internațional și să respecte drepturile populației indigene.
De remarcat este faptul că se vrea extinderea domeniului de aplicare a regulamentului și la vite, cacao, cafea, ulei de palmier, soia și lemn, inclusiv produsele care conțin, au fost hrănite cu sau au fost fabricate folosind aceste mărfuri (cum ar fi pielea, ciocolata și mobilierul). „Parlamentul dorește să includă și carnea de porc, oaie și capră, păsări de curte, porumb și cauciuc, precum și cărbune și produse din hârtie imprimată. Deputații insistă, de asemenea, că produsele nu trebuie să fi fost produse pe terenuri defrișate după 31 decembrie 2019 – cu un an mai devreme decât a propus Comisia”, arată comunicatul.
Parlamentul dorește, de asemenea, ca instituțiile financiare să fie supuse unor cerințe suplimentare pentru a se asigura că activitățile lor nu contribuie la defrișare.
Due diligence
„Deși nicio țară sau marfă nu va fi interzisă, companiile care introduc produse pe piața UE ar fi obligate să exercite măsurile de due diligence necesare pentru a evalua riscurile din lanțul lor de aprovizionare. Pot fi folosite, de exemplu, instrumente de monitorizare prin satelit, audituri pe teren, consolidarea capacității furnizorilor sau testarea izotopilor pentru a verifica de unde provin produsele. Autoritățile UE ar avea acces la informații relevante, cum ar fi coordonatele geografice. Datele anonimizate ar fi disponibile publicului”, susține documentul.
Pe baza unei evaluări transparente, Comisia ar trebui să clasifice țările, sau o parte din acestea, în risc scăzut, standard sau ridicat în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Produsele din țările cu risc scăzut vor fi supuse unor obligații mai reduse.
Urmează ca Parlamentul să înceapă negocierile privind legea finală cu statele membre UE, completează comunicatul.
Regulament cu probleme
Cele mai mari organizații profesionale la nivel comunitar din domeniul forestier au ținut să atragă atenția asupra unor erori din regulamentul privind lanțurile valorice fără defrișări. În aceste condiții, organizațiile au semnat și au dat publicității un document prin care fac o serie de recomandări parlamentarilor europeni, se arată într-un comunicat de presă al Asfor, Asociația Forestierilor din România.
Potrivit documentului, organizațiile semnatare arată că sectorul forestier european – care include prelucrarea lemnului, producția de celuloză și hârtie, industria mobilei și a tipăriturilor – este alimentat în principal din pădurile europene.
„Pentru a avea un regulament eficient, care să poată fi implementat, organizațiile din sector au făcut o serie de recomandări”, susține comunicatul. Acestea consideră că este necesară definirea clară a degradării pădurilor. „Acest lucru este necesar pentru a evita orice incertitudine juridică. Definiția propusă este prea deschisă interpretării și poate chiar împiedica practici de management durabil și/sau activități de refacere a pădurilor”, arată documentul.
Pe de altă parte, asociațiile susțin eliminarea termenului de „conversie forestieră”. Conversia pădurilor în alte utilizări a terenului este acoperită prin definiția defrișării și, prin urmare, nu este nevoie de duplicare. „Introducerea acestui nou termen, de „conversie a pădurii” în sensul de schimbării compoziției, structurii și funcției ecosistemului forestier vor împiedica practicile necesare de gestionare a pădurilor, inclusiv cele pentru adaptarea la schimbările climatice. Prin urmare, regulamentul va deveni un instrument de reglementare și limitare a managementului pădurii, subminând prevederile legale ale statelor membre și mergând împotriva principiilor subsidiarității și proporționalității”, consideră Ciprian Muscă, președintele Asfor și membru în board-ul Organizației Europene a Operatorilor Economici din Domeniul Industrializării Lemnului (EOS).
„Cerința de a furniza coordonatele de geolocalizare reprezintă o provocare pentru sectorul forestier din motive tehnice. Delimitarea terenurilor prin poligoane nu este o practică obișnuită în rândul proprietarilor de păduri. Mai mult, pentru produsele din lemn nu este posibil întotdeauna să se precizeze locația specifică de origine. Operatorii ar putea oferi informații despre zonele de origine. Cerințele de informare ar trebui să permită operatorilor flexibilitatea de a enumera sursele potențiale de origine, cu condiția ca fiecare dintre acele locații să poată să fie dovedită a fi <fără defrișări>”, arată Muscă. De asemenea, nu ar trebui să se aplice obligația operatorilor de a furniza date de geolocalizare la nivel de parcelă/zonă de producție mărfuri care provin din țări clasificate cu risc scăzut, consideră șeful Asfor.
„Sectorul forestier european mai solicită recunoașterea certificărilor făcute de terți, care sunt o sursă credibilă suplimentară a sistemului de due-diligence. De asemenea, atrage atenția că mai multe articole împuternicesc Comisia să adopte acte delegate pentru modificare unor părți cruciale ale regulamentului, cum ar fi domeniul de aplicare al regulamentului sau scadența cerințele de due-diligence pe care operatorii ar trebui să le îndeplinească. Impactul pe care acestea modificările pe care le-ar putea avea este prea mare, pentru a fi pur și simplu extinse printr-un act delegat. Noile cerințe pentru operatori ar trebui să fie decise numai prin legislație, și anume împreună cu Parlamentul European și Consiliul”, susține documentul.
„În același registru de idei, semnatarii documentului sesizează că obligația firmelor de a pune la dispoziția autorităților competente o declarație de due-diligence prin intermediul unui nou sistem informațional implică o sarcină administrativă suplimentară și poate forța operatorii și marii comercianți să dezvăluie informații confidențiale de-a lungul lanțului valoric”, arată Ciprian Muscă, șeful Asfor.
