Persoanele fizice nu pot produce momentan energie electrică, întrucât Ministerul Finanţelor nu ştie cum să impoziteze această activitate, a declarat ministrul Energiei, Anton Anton, într-o conferinţă pe tema contorizării inteligente a electricităţii, organizată de Banca Mondială (BM).
În deschiderea conferinţei, ministrul a relatat cum, în urmă cu 13-14 ani, un prieten al său, dezvoltator imobiliar, dorea să instaleze contoare inteligente în locuinţele pe care le construia, însă nu doar la electricitate, ci şi la căldură şi apă caldă. Anton a vrut, astfel, să arate că existau soluţii pentru citirea de la distanţă a consumului încă de atunci, însă nici acum, în România, consumatorii nu beneficiază de aceste tehnologii.
„Între timp, am ajuns la energie electrică produsă individual şi nu numai că putem să discutăm, dar există presiuni care se exercită asupra colegilor mei din minister de a autoriza aşa ceva. Există presiuni care se exercită asupra ANRE de a rezolva problema legislativă. Stând de vorbă şi analizând situaţia, am ajuns la concluzia că noi, din punct de vedere legislativ, ne-am încadra, adică există lege, lucrurile nu se împiedică din punct de vedere legislativ. Unde ne împiedicăm este ridicol: ne împiedicăm în TVA. Adică nu ştim cum să încasăm sau cum să plătim. Adică ne împiedicăm într-o chestie de finanţe, birocratică”, a explicat Anton, transmite Agerpres.
Potrivit acestuia, Ministerul Energiei şi ANRE se află în discuţii cu Finanţele pentru a debloca situaţia.
„Situaţia este efectiv ridicolă. Şi de ce spun că este ridicolă? Pentru că toată lumea vine şi spune că este nevoie de smart grid (reţea inteligentă – n.r.). Ce înseamnă smart grid? Înseamnă că utilizatorul este conştient fie să consume mai puţin, fie să introducă în sistem o energie pe care o produce el în mod suplimentar, să-şi compenseze, de exemplu vara, printr-o producţie mai mare de energie, consumul de iarnă. Acestea sunt elemente de smart grid. Toate acestea trebuie făcute şi se pot face numai cu contoare inteligente. Deci, dacă nu avem contoare inteligente, vorbim degeaba. Nu putem vorbi de o modernizare, de o echilibrare a producţiei şi consumului de energie fără ca această contorizare inteligentă să existe”, a adăugat ministrul.
Anton a mai spus că există foarte multe state europene care au implementat astfel de soluţii, iar România ar trebui să urmeze aceste modele şi să nu repete greşelile lor.
„Ministerul de Finanţe nu este aici, aşa-i?”, a întrebat el, uitându-se în sală. „Nu. E, nu-i bine! Eu mi-aş fi dorit să fie aici, măcar cineva de la Ministerul de Finanţe, ca să audă şi povestea asta, pentru că eu cred că trebuie să facem eforturi în comun, pentru ca end-user-ul, utilizatorul, adică cetăţeanul, să beneficieze, să o ducă mai bine, să poată să-şi controleze, să ştie exact cât a consumat, de ce a consumat. Aşa, acum, cu contoarele de astăzi, citim aşa… aproximativ. Adică am consumat pe lună X kilowaţi, atâta. Însă există contoare care spun care este momentul zilei în care am consumat mai mult şi ce s-a întâmplat”, a mai spus ministrul.
ANRE a iniţiat un proiect de ordin potrivit căruia persoanele fizice care vor să producă energie regenerabilă în capacităţi de până la 100 kW vor putea vinde electricitatea în reţeaua de distribuţie, urmând ca factura lor să fie compensată cu valoarea energiei pe care o livrează. Însă, în nota de fundamentare a proiectului, se arată că, până Ministerul Finanţelor va identifica metoda de a impozita persoanele fizice pentru această activitate, ordinul va fi aplicat doar pentru persoanele fizice autorizate (PFA) şi persoanele fizice titulare ale unei întreprinderi individuale.
În urmă cu o săptămână, vicepreşedintele Autorităţii, Zoltan Nagy-Bege, declara că ANRE nu poate ajunge la un numitor comun cu Finanţele privind taxarea persoanelor care produc energie.
Legislaţia trebuie modificată
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) solicită modificarea Legii energiei, dar şi a altor acte normative pe această temă, întrucât instalarea de contoare inteligente la 80% dintre consumatorii de energie din România nu este fezabilă până în anul 2020, a declarat Henorel Soreaţă, vicepreşedinte al ANRE, în cadrul conferinţei organizată de Banca Mondială.
„Încă din 2012, prin Legea energiei electrice şi a gazelor naturale, România s-a angajat în implementarea contorizării inteligente. Consultant pentru realizarea unei analize cost-beneficiu a fost compania A.T Kearney, iar studiul a relevat faptul că implementarea poate fi profitabilă numai în anumite scenarii de evaluare”, a arătat Soreaţă.
Potrivit acestuia, implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a fost abordată în mod prudenţial în România, având în vedere starea tehnică a reţelelor şi de topologia acestora, special în cazul reţelelor de joasă tensiune. A urmat apoi, în perioada 2013-2014, realizarea unor proiecte-pilot împreună cu operatorii de distribuţie.
„Derularea fazelor proiectelor-pilot a condus la modificarea calendarului de implementare pe care l-a luat în considerare analiza cost-beneficiu întocmită de consultantul AT Kearney, care prevedea instalarea contoarelor inteligente la 80% dintre consumatori până în 2020, termen prevăzut şi în articolul 66 din Legea energiei electrice. În acest moment, termenul de 2020 nu este fezabil. Continuarea procesului de implementare are nevoie de o actualizare a cadrului legislativ primar. ANRE a făcut şi o propunere în acest sens, de modificare a Legii energiei electrice şi a gazelor naturale, ţinând seama de complexitatea problemelor ridicate la implementarea sistemelor de măsurare inteligente”, a susţinut vicepreşedintele Autorităţii de Reglementare.
Soreaţă a subliniat că tranziţia către o digitalizare în domeniul energiei necesită o implicare instituţională mai largă.
„ANRE va solicita sprijinul altor autorităţi şi instituţii de specialitate pentru completarea şi actualizarea prevederilor unor acte normative şi reglementări care vizează specificaţiile tehnice, standardizarea, protecţia datelor aplicabile sistemelor inteligente, fie că sunt sisteme de măsurare sau reţele de smart grid sau servicii furnizate în domeniul energiei”, a adăugat oficialul ANRE.
Sub 5% dintre români au contoare inteligente
Aproximativ 4,8% dintre consumatorii din România, adică un număr de 443.000, deţin în acest moment contoare inteligente de măsurare a energiei, iar companiile şi-au propus în acest an extinderea acestor tehnologii pentru încă 270.000 de clienţi, a declara Maria Ispas, director al Direcţiei de Analiză-Investiţii din cadrul ANRE.
„În perioada 2015 – 2016, au fost integraţi 443.000 de clienţi, ceea ce reprezintă 4,8% din numărul total de 9,3 milioane de consumatori alimentaţi la joasă tensiune. Costul total a fost de 164,8 milioane de lei, iar costul unitar a fost de 370 de lei pe client”, a spus Ispas.
Beneficiile acestor proiecte-pilot au inclus reducerea costurilor, cum ar fi cel de citire a contoarelor. Operatorii au raportat că, faţă de costul iniţial, de 2 – 15 lei pe client, s-a obţinut o reducere între 20% şi 95%, conform datelor ANRE.
În ceea ce priveşte reducerea consumului comercial în reţea, acesta s-a redus cu 1 – 15%, iar cel tehnic – cu până la 5 procente. Costurile cu deconectarea şi reconectarea, între 4 şi 40 de lei pe client, au fost reduse cu până la o medie de 15 lei pe client, respectiv 80% din costul iniţial.
„Toate aceste date arată, pe de o parte, că sunt foarte diferite şi ne aşteptam să fie diferite aceste rezultate, iar această dispersie se datorează lipsei unei metode unitare şi reglementate privind monitorizarea acestor beneficii şi, de aici, ne-am propus să rezolvăm această problemă”, a precizat Ispas.
În ceea ce priveşte dorinţa operatorilor de a implementa aceste sisteme, datele ANRE arată că trei dintre distribuitori au în plan, în perioada 2017 – 2018, integrarea a 70-80% dintre clienţi, doi dintre ei – a 40-50% dintre clienţi, iar alţi trei operatori vor integrarea a 10-30% dintre consumatorii racordaţi.
„Autoritatea a emis Ordinul 25 din 2018 care permite continuarea realizării unor astfel de proiecte, iar, în urma emiterii acestui ordin, cinci operatori au programat pentru 2018 să integreze 270.000 de clienţi în valoare totală de 78,6 milioane de lei, cu un cost mediu de 290 de lei pe client”, a mai spus Maria Ispas.
