Acasă Analize Continuă ciclul ”Cap avem, minte ce ne mai trebuie!?” Azi, despre suprataxarea hidrocarburilor. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, ar trebui să plece acasă!

Continuă ciclul ”Cap avem, minte ce ne mai trebuie!?” Azi, despre suprataxarea hidrocarburilor. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, ar trebui să plece acasă!

de M G

La sfârșitul anului trecut, guvernanții s-au hotărât să taxeze suplimentar veniturile enorme ale companiilor de petrol și gaze. Cel mai probabil, ca ”să nu bată la ochi”, au inclus în OUG 186/2022 toate hidrocarburile: cărbune, petrol, gaze naturale. Reamintim, combustibilii fosili sau hidrocarburile sunt compuși organici în ale căror molecule se regăsesc doar atomi de carbon și de hidrogen. De altfel, cele mai importante surse de energie primară sunt cele pe bază de carbon: petrolul, cărbunele și gazul natural. Și s-au gândit europenii că, având în vedere prețurile uriașe la energie și la sursele de energie primară, n-ar fi rău să supra-taxeze companiile din domeniu. Așa a apărut Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie. Românii au transpus Regulamentul prin OUG 186/2022, dar ca-n Caragiale, în ”Conu’ Leonida față cu reacțiunea”: potrivit principiului ”Cap ai, minte ce-ți mai trebuie?” Având în vedere că transpunerea Regulamentului european s-a făcut ”cu picioarele”, cerem să-și dea demisia ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, secretarul de stat Mihai Diaconu (care semnează OUG 186/2022), precum și angajații Ministerului Finanțelor care au elaborat acest act normativ! Și aceasta pentru că, deși unele dintre cele mai mari venituri le-au avut companiile ce activează în domeniul petrolului și gazelor naturale, nimeni nu trebuie să plătească nimic! Pentru că așa au fost scrise prevederile OUG 186/2022!

În ultimul an, toate actele normative legate de domeniul energetic parcă au fost scrise de ”preșcolari”! Nu a existat act normativ care să nu fie modificat în câteva zile sau să nu se elaboreze o nouă Ordonanță de Urgență, care să modifice o altă Ordonanță de Urgență emisă cu doar câteva zile înainte! Numai facturile la energie au fost modificate, în ultimele 14 luni, de 15 ori! Pentru că așa cereau diversele acte normative! Nimeni pe lumea asta nu este atotștiutor! De aceea este preferabil ca, în momentul în care se elaborează un act normativ, să fie consultați specialiștii din domeniu! Inclusiv din mediul privat!

Reamintim doar câteva dintre ”bâlbele” guvernanților: primul act normativ referitor la plafonarea/compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale a fost OUG 118 din 4 octombrie 2021, aprobată, cu modificări, prin legea 259 din 29 octombrie 2021. Deși modificată în Parlament, legislația a avut nevoie de noi clarificări! Așa a fost emisă OUG 130 din 17 decembrie 2021, la numai 6 săptămâni de la intrarea în vigoare a legii 259/2022. De altfel, în preambulul noii ordonanțe se motivează emiterea acesteia: ”având în vedere necesitatea clarificării urgente, din perspectiva regimului TVA aplicabil, a unor prevederi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2021” (…), ”având în vedere faptul că impozitul prevăzut la art. II din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2021 (…) se datorează în perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022, (…) ”în vederea evitării unui blocaj la nivelul producătorilor de energie, în contextul în care este necesară clarificarea de urgență a intenției de legiferare, cu privire la termenele de declarare și plată a acestui impozit, cât și la bugetul la care se face venit”.

N-a fost de ajuns! Pe 26 ianuarie 2022, la o lună de la OUG 130/2022, a fost modificată, din nou, OUG 118/2021, prin OUG 3/2022! După 3 săptămâni, pe 15 februarie 2022, apare Ordinul comun 183/112/173 din 2022 al miniștrilor Muncii, Finanțelor și Energiei pentru aprobarea procedurii și termenelor de decontare a sumelor aferente schemei de compensare, a documentelor în baza cărora se realizează decontarea, precum și a altor măsuri necesare aplicării prevederilor OUG 118/2021!

Până la urmă, după o altă lună, pe 18 martie, guvernanții ”renunță” la OUG 118/2021 și emit o nouă ordonanță, 27/2022, care ar fi trebuit să fie mai ”atotcuprinzătoare” și pe un termen mai lung! Noua OUG 27/2022 a avut o viață ceva mai lungă! A fost modificată abia după patru luni! Pe 8 iulie apare legea 206/2022 care aprobă, cu modificări (!), OUG 27/2022.

După numai două luni, se modifică și noua lege! Pe 1 septembrie apare OUG 119/2022, care modifică și completează OUG 27/2022 și Legea 206/2022. Care rezistă fix două luni: pe 11 noiembrie apare OUG 153/2022 ” pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei”.

În fine, pe 13 decembrie 2022 se adoptă legea 357, care aprobă, cu numeroase modificări, OUG 119/2022.

Ei bine, nu s-a terminat! Pentru că, pe 28 decembrie, apare o nouă modificare a legislației privind plafonarea/compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale: OUG 192/2022!

Iar aceste exemple reprezintă ”doar” modificările legislației primare! Pentru că, fiecare ordonanță sau lege trebuie ”transpusă” și prin legislația secundară. Adică ANRE trebuie să emită ordine, reglementări, ”norme de aplicare” ale legislației primare!

Autoritățile par hotărâte să ne demonstreze că ”iadul e pavat cu intenții bune”! Pentru că, plecând de la un deziderat absolut lăudabil – subvenționarea populației și companiilor în această perioadă de criză energetică acută – autoritățile ”au reușit”, într-un mod ”simplu și direct”, să zăpăcească total sectorul energetic!

Finanțele vor mai mulți bani la buget. Normal!

Invazia Rusiei în Ucraina, urmată de sancțiunile europene asupra Moscovei au dus prețul gazului natural la cote inimaginabile. Un preț ”normal” al gazelor naturale este de circa 150 – 200 – 250 dolari pentru 1.000 metri cubi (aproximativ 15 – 20 – 25 euro/MWh). Odată criza energetică declanșată și adâncită de agresiunea Rusiei, au fost momente în care gazele naturale s-au tranzacționat pe bursele internaționale și la prețuri de 250 euro/MWh, adică de cel puțin 10 ori mai mari decât un preț normal.

De asemenea, prețul petrolului a atins cote foarte înalte, astfel încât și prețul carburanților ”la pompă” a fost, în România, dintre cele mai mari, uneori depășind 9 lei/litru, chiar 10 lei/litru, la anumite sortimente!

Evident, în aceste condiții, companiile din domeniu au avut profituri uriașe! De exemplu, în primele 9 luni din 2022, profitul OMV Petrom a depășit 9 miliarde de lei. Petrom este și cea mai diversificată companie din sectorul energetic: are producție de petrol și producție de gaze naturale, dar le și valorifică superior, având și rafinărie (unde produce carburanți), și termocentrală (în care produce energie electrică din gaze naturale). Romgaz, cel mai mare producător intern de gaze naturale, are o termocentrală în care funcționează două grupuri energetice, dar este o companie mult mai mică față de Petrom, de aceea profitul la 9 luni din 2022 a fost de ”numai” 2 miliarde de lei.

Cert este că prețurile la petrol, gaze, curent electric nu par să dea semne că ar reveni prea curând la cote normale! Probabil de aceea Ministerul de Finanțe s-a gândit ”să captureze” profiturile uriașe ale companiilor din domeniul hidrocarburilor și a elaborat o ordonanță de urgență prin care se instituie o contribuție de solidaritate. Această contribuție reprezintă 60% din profiturile considerate excedentare.

De altfel, într-un comunicat de presă, se arată că ”Ministerul Finanțelor a transpus prin Ordonanța de Urgență aprobată în ședința de Guvern din 29 decembrie 2022 (n.r. – OUG 186/2022) prevederile Regulamentului UE 2022/1854 care vizează toate statele membre și are ca principal obiectiv protejarea categoriilor vulnerabile de populație împortiva efectelor creșterii prețurilor la energie și finanțarea investițiilor în proiecte energetice strategice”.

Finanțele precizează, în comunicatul de presă, că ”Conform art. 1, alin. (1) din ordonanța Guvernului, taxa de solidaritate se aplică firmelor care au cifra de afaceri de peste 75 % inclusiv, din activități desfășurate în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, cu codurile CAEN: 0610 – «Extracția țițeiului», 0620 – «Extracția gazelor naturale», 0510 – «Extracția huilei», 1910 – «Fabricarea produselor de cocserie» și 1920 – «Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului». Codurile CAEN și ponderea cifrei de afaceri au fost stabilite conform Articolul 2 (Definiții), punctul 17, din Regulamentul (UE) 2022/1854: „societăți din Uniune și sedii permanente care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor” înseamnă societăți din Uniune sau sedii permanente care generează cel puțin 75 % din cifra lor de afaceri din activități economice în domeniul extracției, mineritului, rafinării țițeiului sau fabricării produselor de cocserie, astfel cum se menționează în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (10)”.

De asemenea, în comunicat de precizează că ”contribuția de solidaritate se datorează și de către părțile afiliate, potrivit ordonanței Guvernului: “În aplicarea prevederilor alin. (2), persoana afiliată este cea definită potrivit prevederilor art. 7 pct. 26 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de obiectul de activitate și care nu desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1).”

La rândul lor, reprezentanții OMV Petrom arată că ”în baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 și a prevederilor acestei ordonanțe de urgență, ne aşteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului”.

Petrom precizează că, pentru primele 9 luni ale anului 2022, a achitat către bugetul de stat redevențe, impozite suplimentare (stabilite prin alte acte normative, încă din anul 2013) și alte contributii specifice industriei de aproximativ 5,2 miliarde lei, la care se adaugă aproximativ 1,6 miliarde lei impozit pe profit. ”În total, pentru primele 9 luni ale anului 2022, acestea reprezintă aproximativ 60% din profitul brut înainte de impozitare şi au crescut de peste 6 ori față de aceeași perioadă a anului precedent. OMV Petrom este unul dintre cei mai mari contribuabili la Bugetul de Stat al României; pentru primele 9 luni din 2022 contribuția companiei prin taxe directe, indirecte și dividende este de circa 15 miliarde lei (aproximativ 3 miliarde euro). Nivelul de taxare si reglementare a sectorului romanesc de petrol, gaze si electricitate este deja printre cele mai ridicate din Europa. Acesta afectează investițiile din Romania si ar putea avea un impact negativ asupra securității energetice si a competitivității sectorului energetic pe termen mediu si lung. Este important ca orice modificări ale regimului fiscal și de reglementare să aibă în vedere consultarea industriei și să ia în considerare efectele asupra pieței și investițiilor”, mai arată reprezentanții OMV Petrom.

”Cap avem, minte ce ne mai trebuie!?”

Din păcate, se dovedește, o dată în plus, că ”socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg”. Și asta exclusiv din vina celor ce au elaborat OUG 186/2022!

Și nouă ni se pare normal ca profiturile exagerate să fie impozitate! Pentru că niciuna dintre companiile energetice nu a făcut nimic, nu a depus mari eforturi pentru a le crește aceste profituri! Nu au inventat ceva nou, fulminant, nemaivăzut, nu au crescut productivitatea la cote de invidiat, nu au crescut nici măcar producția! Profiturile s-au majorat pur și simplu pentru că au crescut prețurile, stimulate de criza geopolitică și de sancțiunile UE asupra Rusiei (principalul exportator de petrol și gaze în Europa).

Pe de altă parte, dacă vrem să supra-taxăm profiturile uriașe, trebuie să o facem cu cap! Din păcate, la noi pare că se aplică principiul ”cap avem, minte ce ne mai trebuie?!”. Și aceasta pentru că OUG 186/2022 pare scrisă de oameni care ”n-au minte deloc”!

Și în textul ordonanței, și în comunicatul de presă al Finanțelor se arată că supra-taxarea se aplică companiilor ”cu codurile CAEN: 0610 – „Extracţia ţiţeiului”, 0620 – „Extracţia gazelor naturale”, 0510 – „Extracţia huilei”, 1910 – „Fabricarea produselor de cocserie” şi 1920 – „Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului” şi care au ponderea acestor activităţi în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv”.

Cifra de afaceri înseamnă venitul pe care o firmă îl generează prin tranzacționarea bunurilor și serviciilor sale. Astfel, contribuția de solidaritate instituită de OUG 186/2022 trebuie plătită de companiile care au venituri de peste 75% din extracția petrolului, extracția gazelor naturale, extracția huilei, fabricarea produselor de cocserie și a fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului.

Precizează exact codurile CAEN pentru cei ce trebuie să plătească supra-taxa! Din păcate, deși ar trebui să fie specialiști, cei din Ministerul de Finanțe nu fac diferență între producție și comerț!

La OMV Petrom, de exemplu, potrivit rapoartelor de activitate, costul de producție la țițeiului și gazelor naturale este de 14,1 dolari/baril echivalent petrol (circa 65 lei/bep). Deși nu publică aceste costuri, pentru că au numai producție de gaze naturale, la Romgaz, cel mai probabil, costurile de producție sunt ceva mai mici. Potrivit actului normativ elaborat de Finanțe, aceste costuri trebuie luate în calcul, pentru că se referă la codurile CAEN precizate în ordonanță și în comunicatul de presă!

Din păcate, având în vedere prețurile uriașe la care s-au vândut petrolul și gazele naturale, aceste costuri de producție ”nici nu contează”! Nu se apropie nici pe departe de pragul de 75% din cifra de afaceri cerută de OUG 186/2022!

Cu totul alta ar fi fost situația dacă Finanțele treceau alte coduri CAEN! De exemplu, codul CAEN 4671 se referă la comerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși al produselor derivate. Potrivit site-ului caen.ro, ”această clasă include: comerțul cu ridicata al combustibililor, uleiurilor, lubrifianților și produselor petroliere, cum ar fi mangal, cărbune, cocs, combustibil lemnos, naftalină; țiței, petrol brut, motorină, benzină, păcură, ulei pentru încălzire, petrol lampant; gaze de petrol lichefiate, butan și propan; ulei lubrifiant, produse petroliere rafinate”.

De asemenea, codul CAEN 3523 se referă la comercializarea combustibililor gazoși, prin conducte. ”Această clasă include: vânzarea către utilizatori a gazelor, prin conducte magistrale; activități ale broker-ilor sau agenților care intermediază vânzarea gazelor, prin sisteme de distribuție a gazelor administrate de alții”, potrivit aceluași site ”caen.ro”.

Pentru că, într-adevăr, și Petrom, și Romgaz au obținut cele mai mari profituri din vânzarea, comercializarea carburanților și gazelor naturale! Carburanții s-au vândut și cu 9-10-11 lei/litru, iar gazele naturale au ajuns, pe BRM, și la 950 lei/MWh!

Sigur, Finanțele precizează și că sunt obligate la plata contribuției de solidaritate și companiile care realizează cel puţin 50% din cifra de afaceri a anului 2022, respectiv a anului 2023 din relaţia cu persoanele afiliate (o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puțin aceasta deține, în mod direct sau indirect, inclusiv deținerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică; între persoane afiliate, prețul la care se transferă bunurile corporale sau necorporale ori se prestează servicii reprezintă preț de transfer).

Altminteri spus, OMV Petrom ar trebui să plătească supra-taxa dacă prețurile de transfer reprezintă 50% din cifra de afaceri!

OUG 186/2022 parcă ar fi scrisă de ”Gâgă”! Sau, poate, mai rău: pare că s-a scris această ordonanță în acest fel tocmai pentru ca marile companii, cu cele mai mari profituri, să nu plătească! Adică doar s-au ”prefăcut” că supra-taxează profiturile uriașe! Sau, poate, cineva s-a gândit că, dacă prevederile OUG s-ar referi și la comercializarea carburanților și gazelor naturale, ar urma să plătească acestă suprataxă și unii care ”n-ar fi bine să plătească”!

Indiferent care a fost cauza pentru care ordonanța a fost redactată atât de prost, angajații Ministerului Finanțelor care au elaborat acest act normativ, împreună cu șefii lor, secretarul de stat Mihai Diaconu și ministrul Adrian Câciu, trebuie să plece acasă!

din aceeasi categorie