Ministrul Economiei, Constantin Niţă (foto), a declarat, într-o conferinţă de presă la Alba Iulia, că autorităţile se aşteaptă la un proces din partea companiei Gabriel Resources. El a anunţat că se elaborează, practic, o nouă strategie minieră, precum şi că societatea Cupriu Min va fi privatzată pe bursă. Pe de altă parte, ministrul a declarat că şi industria de armament va trebui să lucreze pe profit.
”Există un contract valabil. Oricine se poate îndrepta în instanţă împotriva statului şi să câştige într-un asemenea tip de contract. Prin urmare, ne aşteptăm la un proces din partea Roşiei Montane. (…). Cu siguranţă ne va da în judecată”, a declarat Constantin Niţă, întrebat dacă există riscul ca statul român să plătească despăgubiri celor de la Gabriel Resources, în cazul în care nu va fi aprobată demararea proiectului minier.
Ministrul a menţionat că, în astfel de cazuri, se apelează la o casă de avocatură.
”Fiind un proces, probabil, internaţional, va trebui să apelăm la o casă de avocatură, evident”, a declarat Niţă, conform Agerpres.
Potrivit unui articol publicat în 1 mai de cotidianul canadian The Globe and Mail, compania canadiană Gabriel Resources nu se aşteaptă la progrese în dosarul privind proiectul minier Roşia Montană şi, în consecinţă, a început pregătirile pentru o procedură de arbitraj internaţional, care, cel mai probabil, va avea loc la Viena, în a doua jumătate a acestui an.
Compania canadiană a ameninţat, încă din luna septembrie a anului trecut, că va da în judecată Guvernul român şi că va cere despăgubiri de până la patru miliarde de dolari, din cauza ”multiplelor încălcări ale tratatelor de investiţii”.
Cupru Min pe bursă
În ceea ce priveşte cealaltă companie minieră ”cu probleme” din România, Cupru Min, Constantin Niţă a anunţat că intenţia autorităţilor este ca societatea, care este în prezent pe profit, să fie listată la Bursă.
”Ea este deja pe profit şi, cu siguranţă că anul acesta va încheia cu un profit mai mare. Tot profitul pe care-l va face, conform noii legi, de la 1 iulie, va fi folosit pentru retehnologizare. Deci, dorinţa noastră este să refacem această companie şi, dacă lucrurile vor evolua pozitiv, anul viitor doresc să o listez la bursă”, a declarat ministrul Economiei.
Acesta a menţionat că este adeptul vânzărilor transparente, pe bursă. ”Aşa am făcut şi anul trecut pentru domeniul energiei şi am avut succes şi sper ca şi în domeniul acesta să am succes’”, a spus demnitarul.
Ministrul a precizat că se are în vedere ca banii obţinuţi de pe bursă să fie investiţi în tehnologizare.
”Intenţia mea este să scot 15% pe bursă anul viitor şi banii pe care îi vom lua de acolo să-i ducem în tehnologizare. Nu putem să vindem numai minereuri sau numai cupru brut şi să luăm acolo nişte bani care să ne acopere doar cheltuielile salariale şi doar atât. Deci, gata, s-a închis cu şmecheriile, cu furturile”, a conchis ministrul Niţă.
Cupru Min a trecut în 2012 printr-o procedură de privatizare, care, însă, nu s-a finalizat. În 26 martie 2012, compania Roman Copper Corp. Canada a fost declarată câştigătoare a licitaţiei organizată pentru vânzarea acţiunilor deţinute de stat la societatea Cupru Min, la preţul de 200,772 milioane de euro. Ulterior, licitaţia a fost anulată, cele două părţi nereuşind să ajungă la o înţelegere.
La finele anului trecut, niciuna din companiile interesate de Cupru Min nu a depus oferte angajante pentru a cumpăra concentrat de cupru.
”Până la termenul stabilit (12 decembrie 2013, ora 10.00) niciuna dintre cele două companii, Trafigura PTE LTD Singapore şi Yldirim Holding Turcia, aflate în faza de negociere, nu a depus ofertă angajantă în etapa finală a procedurii”, se arăta într-un comunicat al ME.
Reprezentanţii ministerului au explicat faptul că, pe parcursul negocierilor, ambii participanţi au solicitat modificări ale unora dintre condiţiile iniţiale, stabilite prin caietul de sarcini, vizând, în principal, preţul minim sau garanţii suplimentare asupra activelor societăţii.
Câştigătorul licitaţiei ar fi trebuit să achite un avans de 40 de milioane de euro până la data de 13 ianuarie 2014.
Procesul de atragere de investiţii la Cupru Min era, de fapt, un contract de vânzare a minereului de cupru.
Cupru Min oferea la vânzare, prin metode combinate, constând în licitaţie cu ofertă în plic, precedată de negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, cu criterii de eligibilitate, o cantitate maximă de 331.890 tone de concentrat de cupru.
Contractul de vânzare a concentratului de cupru se încheia pe o perioadă de şapte ani.
Înfiinţată în 1977, sub denumirea de Sucursala Minieră Abrud, exploatarea are ca obiect principal de activitate extracţia şi prepararea minereurilor cuprifere sărace de la Roşia Poieni. Zăcământul era evaluat la peste un miliard de tone de minereu, cu un conţinut mediu de 0,353% cupru şi cu aproximativ 3,9 milioane de tone de metal.
Strategie pentru minerit
Pe de altă parte, Constantin Niţă a anunţat că, în maximum o lună, o să fie prezentat opiniei publice programul naţional privind revigorarea mineritului, oficialul menţionând că unele mine ar putea fi redeschise.
”Vreau să vă spun că lucrez la un program naţional de revigorare a mineritului, a industriei extractive româneşti. Sper ca în maximum o lună de zile să pot prezenta opiniei publice un program, care este conceput pe fiecare produs sau mineral pe care-l are ţara aceasta. Pentru că ne-am bătut joc de această industrie. Avem resurse suficiente în această ţară şi, după opinia mea, orice resursă trebuie pusă în slujba cetăţeanului român. Adică să câştige ţara până la urmă şi noi să avem un trai mai bun”, a mai spus ministrul Economiei.
Acesta a susţinut că au fost atâtea mine ”care au lucrat zeci de ani şi ne-am bătut joc de ele”, menţionând, printre altele, Remin Baia Mare şi Minvest Deva.
”Solul ăsta românesc are zinc, are plumb, are cupru, are aur, are argint, are de toate. Şi noi, în loc să exploatăm asta raţional, eficient, pe unele le-am închis, unele sunt în paragină”, a declarat ministrul.
Întrebat dacă unele dintre mine ar putea fi redeschise, Niţă a răspuns că se ia în calcul acest lucru.
”Da. Vom deschide de câţi bani vom avea. Sau companiile care sunt de stat, dacă vor avea bani şi vor investi, vor deschide. Dacă nu, în parteneriate public-privat. Dar să vedem că se mişcă lucrurile, că se creează locuri de muncă şi că exploatăm raţional şi eficient aceste resurse“, a mai spus ministrul Economiei.
Trebuie profit la armament
Constantin Niţă a mai declarat că cele două fabrici de armament din Cugir, ale căror datorii istorice, în valoare de 550 de milioane de lei, au fost şterse, recent, de Guvern, vor trebui să înregistreze profit la sfârşitul anului, în caz contrar conducerea urmând să fie schimbată.
Ministrul Economiei, care a vizitat Uzina Mecanică şi Fabrica de Arme Cugir, a afirmat că cele două unităţi trebuie să lucreze pe profit.
„Dacă cineva îşi imaginează că noi am anulat aceste datorii ca ele să fie înapoi repuse în bilanţuri începând de anul viitor se înşeală. Nu vor face pace bună cu mine, dacă nu vor obţine profit. Au această sarcină cele două conduceri, pentru că datoriile cele mai mari din cele 1,1 miliarde de lei anulate (n.r. – la nivel naţional), respectiv 550 de milioane de lei, sunt la cele două fabrici, deci jumătate. Ceea ce presupune măcar o minimă decenţă ca, după ce s-au anulat aceste datorii, să-şi ia toate măsurile pentru a putea să producă pe profit”, a declarat Constantin Niţă.
Acesta a afirmat că cele două fabrici de armament din Cugir au primit, astfel, ”o gură de oxigen” şi posibilitatea să lucreze pe profit.
”Nu vom putea ca la infinit să ştergem datoriile şi unii tot să le facă. Asta nu mai merge şi vreau să fiu foarte clar aici şi transmit un mesaj foarte clar şi managementului, şi opiniei publice. Nu mai putem accepta să mergem pe ineficienţă economică şi cu bilanţuri negative. Deci, la sfârşitul anului, managementul trebuie să prezinte că are un bilanţ pozitiv”, a declarat demnitarul.
El a subliniat că cele două conduceri au sarcină să-şi optimizeze costurile în aşa fel încât, la sfârşitul anului, să arate că au scos fabricile pe profit, fie şi de un leu.
Întrebat dacă ar putea să fie introdus management privat, Niţă a răspuns că e posibil şi acest lucru. ”De ce nu? Vom trece pe aplicarea OG 109 şi la industria de apărare, în cazul în care lucrurile nu evoluează mai bine după ştergerea datoriilor”, a declarat ministrul.
Constantin Niţă a menţionat că cele două unităţi sunt acoperite cu comenzi aproape 100% şi că, mai mult decât atât, este nevoie de forţă de muncă suplimentară, mai ales la Uzina Mecanică.
”Probabil că vom introduce în Guvern un memorandum pentru aprobarea a încă o sută de locuri de muncă la UM Cugir”, a declarat ministrul Niţă.
Export mai mare
El a subliniat că este posibil ca fabricile să mai primească ceva contracte externe, plus ceea ce va comanda Ministerul Apărării după operaţiunea de rectificare a bugetului.
Ministrul a declarat că valoarea exporturilor acestor companii, care anul trecut a fost de aproape 70 de milioane de euro, trebuie să crească.
”Vedeţi conjunctura internaţională în care ne mişcăm (…). Trebuie să ne revigorăm industria noastră de apărare. Trebuie să avem mijloacele necesare de a ne apăra ţara. În al doilea rând, o creştere substanţială a exportului de asemenea produse. Anul trecut am avut aproape 70 de milioane de euro export. Anul acesta trebuie să facem export mult mai mare. Deci trebuie să creştem exporturile şi nu să scădem”, a declarat ministrul Economiei.
Acest lucru presupune, a subliniat Constantin Niţă, o creştere a producţiei şi a numărului locurilor de muncă.
”Sigur că avem o problemă cu tehnologia”, a afirmat ministrul. El a spus că şi cele două societăţi din Cugir, şi alte fabrici din România din acest domeniu au tehnologii învechite.
”Şi de 50 de ani sunt utilaje, ceea ce înseamnă că productivitatea muncii este foarte mică. Faptul că am dat posibilitatea ca fabricile să facă profit şi acela să rămână pentru dezvoltare este iarăşi un lucru pozitiv, pe care noi l-am făcut. Sunt convins că, în doi-trei ani, industria de apărare va fi sau va arăta altfel”, a declarat Niţă.
Ministrul a afirmat că modul în care arată fabricile de armament din România este inacceptabil.
”La Uzina Mecanică Cugir am văzut că lucrurile încep să se mişte, în sensul că se mai vopseşte, se mai văruieşte, se mai aranjează lucrurile. Pentru că nu putem, (…), chiar nu putem să arătăm ca, ce ştiu eu, acum 50 de ani. Trebuie cumva să schimbăm şi mentalitatea managementului, şi modul de a ne prezenta”, a declarat Constantin Niţă.
Întrebat dacă se ia în calcul unificarea celor două fabrici de armament, separate în 2004, Constantin Niţă a răspuns afirmativ. ”Şi eu cred că trebuie unificate. Am avut o discuţie cu directorul general de la Romarm pe această chestiune şi va trebui să studiem lucrurile acestea cât de curând”, a conchis ministrul Economiei.
La UM Cugir, care are peste o mie de angajaţi, se fabrică muniţie, mitraliere, armament de infanterie (pistol semiautomat şi pistol mitralieră), accesorii, piese de schimb şi consumabile. Fabrica de Arme produce o gamă diversificată de calibre, armament de infanterie destinat înzestrării trupelor armate, a celor de pază şi ordine, trupelor cu destinaţii speciale, cât şi arme de vânătoare. De la această fabrică se exportă mai mult pe piaţa americană (produse civile), dar şi pe piaţa europeană, atât pentru armată, cât şi pentru zona civilă. Numărul angajaţilor este în prezent de circa 700.
Uzina din Cugir a fost înfiinţată în 1799, în timpul Imperiului Habsburgic, sub denumirea de Fabrica de Fier şi Oţel.
Înainte de 1989, la fabrica din Cugir lucrau peste 20.000 de oameni, iar comenzile externe de armament au adus miliarde de dolari la bugetul de stat. De altfel, Cugirul era înainte de 1989 localitatea din România cu cel mai mare număr de autoturisme pe cap de locuitor, nivelul de viaţă fiind aici foarte ridicat.
