Adunarea Generală a Acționarilor Hidroelectrica a numit vineri un Consiliu de supraveghere provizoriu, din care fac parte trei reprezentanţi ai Ministerului Energiei (Crăiţa Bucheru, Romeo Susanu şi Elena Voicu) şi patru membri independenţi: Mihai Aniţei (directorul general al combinatului Azomureş), Robert Pană (vicepreşedinte al Bursei de Valori Bucureşti) şi Ionuţ Purica (absolvent al Facultăţii de Energetică şi bun un foarte specialist în sectorul energetic). Reprezentantul Fondului Proprietatea în Consiliul de supraveghere este Oana Truţă.
Acest Consiliu provizoiu va numi un Directorat provizoriu, iar directoratul va numi un director general provizoriu, în perioada următoare.
„În această dimineață, la ora 10,00, a avut loc Adunarea Generală a Acționarilor, iar Hidroelectrica are astăzi un Consiliu de Supraveghere pe o perioadă limitată, până la recrutarea unui Consiliu în baza OUG 109 (privind guvernanța corporativă în cadrul companiilor de stat, n.r.). Majoritatea membrilor din Consiliul de Supraveghere sunt independenți”, a spus ministrul.
Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a dat, totodată, asigurări că, pe timpul mandatului său, Hidroelectrica nu se va întoarce la „năravurile de acum patru ani”, de dinainte de a intra prima dată în reorganizare judiciară, referindu-se la încheierea de contracte păguboase, un management defectuos, care au generat pierderi companiei şi ulterior insolvenţa.
„Hidroelectrica este azi o companie-exemplu. Are un sistem de achiziţii publice centralizat, model, şi un control al costurilor eficient, care şi-a dovedit deja buna funcţionare. De fiecare dată e loc de mai bine, dar avem o bază solidă şi aceste schimbări în bine trebuie să continue. Cine îşi închipuie că Hidroelectrica s-ar putea întoarce la năravurile de acum patru ani se înşeală (n.r. – înainte de prima intrare în insolvenţă). Cel puţin nu sub mandatul meu”, a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu, într-o conferinţă de presă.
El a arătat că, după ieşirea companiei din insolvenţă, Hidroelectrica are trei obiective imediate: continuarea modernizării, a investiţiilor şi a pregătirii pentru listarea la bursă. Reamintim, de-a lungul timpului, s-a spus că, după ieşirea din insolvenţă, Ministerul Energiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, are în vedere listarea la bursă a unui pachet de 15% din acţiunile companiei.
„Continuăm pregătirile de privatizare ale Hidroelectrica. Eu nu cred că România mai este în postura în care să vândă active sau să vândă participaţii pentru a acoperi deficite bugetare sau pentru a soluţiona probleme de alcătuire a bugetului de stat. Cred că primul criteriu pe care trebuie să îl avem în vedere când ne gândim la privatizarea unei companii de stat este dacă acea companie are un viitor, care este acela şi cum anume această companie poate să-şi dezvolte pe termen mediu şi lung capacităţile de producţie şi poate să joace un rol important în sistemul energetic naţional”, a afirmat ministrul Energiei, care a precizat că el crede că Hidroelectrica are această vocaţie. “Deci nu privatizare de dragul privatizării, ci pentru că Hidroelectrica are în faţă un plan de dezvoltare solid, pe care îl susţine cu mijloace financiare obţinute dintr-un aport la capitalul social”, a agăugat Grigorescu.
Privatizare când condiţiile din piaţă vor permite obţinerea celui mai bun preţ
Pe de altă parte, ministrul Energiei a precizat că Hidroelectrica va fi listată la bursă atunci când condiţiile din piaţă vor permite obţinerea celui mai bun preţ, astfel încât aceasta să fie cea mai mare privatizare făcută vreodată de România.
„Sigur că privatizarea trebuie să aibă ca scop şi maximizarea fondurilor pe care compania le va obţine din majorarea de capital social. Trebuie să avem în vedere recomandarea făcută de consultant cu privire la preţul optim şi trebuie să ne uităm la condiţiile din piaţă, când anume acestea vor fi întrunite, astfel încât această privatizare să fie, poate, cea mai mare privatizare pe care România a făcut-o vreodată. Deci România trebuie să-şi aleagă momentul optim, pentru a-şi maximiza poziţia în piaţă şi poziţia companiei în sistemul energetic şi în contextul regional”, a punctat Grigorescu.
Întrebat dacă în acest an crede că se vor întruni condiţiile de piaţă, el a răspuns: „Eu cred că Hidroelectrica este bine să se listeze. Când anume, când se vor întruni toate aceste condiţii în ceea ce priveşte piaţa, aş specula să spun în momentul de faţă că în ziua X sau Y se vor întruni acele condiţii pe care le urmărim, adică cele care ne permit să ne maximizăm beneficiul. Aceasta ţine de evaluarea tehnică făcută de consorţiul de listare”.
Totuşi el a admis faptul că, de principiu, Hidroelectrica va fi listată doar după ce vor fi externalizate activele care nu au legătură cu activitatea de bază a companiei (n.r. – de exemplu unele lacuri de acumulare, hoteluri, ecluza de pe Dunăre etc.).
Dacă ministrul Energiei nu a dorit să precizeze o dată la care compania va fi listată la bursă, avocatul Remus Borza, cel care a fost administratorul judiciar al societăţii, preciza, într-o conferinţă de presă organizată după ieşirea compamiei din insolvenţă că producătorul de energie ar putea fi privatizat în luna noiembrie a acestui an. Totuşi, este greu de crezut că restructurarea companiei şi păstrarea doar a activelor de bază vor avea timpul necesar pentru pregătirea listării în luna noiembrie, iar Brexitul va asigura cele mai bune condiţii de piaţă pentru listarea în următoarele 4-5 luni.
De altfel, ministrul Grigorescu a fost întrebat şi dacă se mai ia în calcul listarea pe bursa de la Londra. „Sunt un adept de principiu al ideii că Hidroelectrica este o companie extrem de importantă, care poate reprezenta, pentru statul român şi pentru economia românească, un fanion pe pieţele externe. Există o decizie tehnică. Rămâne de văzut care sunt beneficiile acestei listări. Cred că nu numai evenimentele sau conjunctura de astăzi ar trebui luate în calcul, este o discuţie mai veche, iar, în momentul în care analiza va fi completă, vom decide dacă şi unde această companie ar putea fi listată în afară de listarea de la Bursa de Valori Bucureşti”, a răspuns ministrul.
Hidroelectrica a fost în insolvenţă în perioada iunie 2012 – iunie 2013, însă a reintrat în procedură de reorganizare judiciară în februarie 2014 şi a ieşit în iunie 2016.
În anii 2011 și 2012, pierderile cumulate ale Hidroelectrica se ridicau la 170 milioane euro. În anul 2015, Hidroelectrica a realizat un profit de 1,11 miliarde lei. Totodată, în 2012, trezoreria netă negativă a producătorului de energie era de minus 763 milioane lei, iar în prezent vorbim de o trezorerie netă pozitivă de 1,6 miliarde lei.
De asemenea, în anul 2012, când Hidroelectrica a intrat prima dată în insolvență, era cea mai îndatorată companie, valoarea creanțelor revendicate la masa credală se ridica atunci la 5,3 miliarde lei, iar după patru ani Hidroelectrica a reușit să plătească din fonduri proprii 4,3 miliarde lei (aproape un miliard de euro), recunoscuți la masa credală.
În 2012, Hidroelectrica avea o cifră de afaceri de 2,4 miliarde lei, care a ajuns la 3,11 miliarde lei în anul 2015. Hidroelectrica a produs anul trecut 15,9 TWh, față de 11,8 TWh în anul 2012.
De asemenea, Hidroelectrica a avut o contribuție la bugetul de stat de 2 miliarde euro, în cei patru ani de insolvență.
În cei 12 ani de la înființare, adică între 2000 și 2012, Hidroelectrica a distribuit acțonarilor dividende de numai 32 milioane lei, față de dividende de 1,6 miliarde lei în perioada insolvenței.
Compania a obţinut anul trecut o cifră de afaceri de 3,1 miliarde de lei şi un profit de 1,1 miliarde de lei. Pentru acest an se aşteaptă obţinerea unui profit-record de 1,3 miliarde de lei.
