Consens pe Pachetul 2030 privind energia şi clima

Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la un consens privind Pachetul 2030 privind energia şi clima după negocieri maraton. Dacă oficialii guvernamentali s-au declarat mulţumiţi de rezultatul consensului, ecologiştii îl consideră un pas înapoi. Rezultatele detaliate ale negocierilor vor arăta facă România va fi supusă unor noi presiuni economice.

Liderii europeni s-au angajat vineri să reducă cu cel puţin 40% emisiile de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană (UE) până în 2030, un obiectiv “ambiţios”, care va plasa Europa în poziţia de lider mondial, informează Mediafax. “Acord al Consiliului European asupra celei mai ambiţioase politici energetice şi de mediu din lume”, a scris preşedintele în exerciţiu al Consiliului European Herman Van Rompuy într-un mesaj postat pe contul de Twitter.

Consiliul European a aprobat un obiectiv obligatoriu de o reducere internă de cel puţin 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu 1990. Pentru atingerea acestei ţinte, vor trebui reduse emisiile din sectoarele ETS cu 43% (n.r. – emisii de intră în sistemul de comercializare a certificatelor) şi cu 30% emisiile din sectoarele non-ETS, faţă de anul 2005. “Toate statele membre vor participa la acest efort, în mod solidar şi echitabil”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului European.

Sectorul energetic românesc ar putea beneficia de cote de emisie gratuite până în 2030. Măsura este valabilă pentru economiile statelor cu PIB pe cap de locuitor sub 60% din media UE.

Cei 28 de şefi de state şi de guverne au ajuns la înţelegeri şi asupra altor două obiective, şi anume creşterea nivelului energiei regenerabile la 27% din consum şi economii de energie de 27% faţă de nivelul din 1990, a precizat Van Rompuy. Primul obiectiv are caracter constrângător la nivelul UE, dar nu şi al doilea.

Europenii, îndemnaţi de Spania şi Portugalia, au decis totodată să crească obiectivul “interconectării” reţelelor electrice din cadrul UE la 15%.

“Este o veste bună pentru mediu, cetăţeni, sănătate şi negocierile internaţionale în domeniul modificărilor climatice din 2015 de la Paris”, a spus Van Rompuy, dând asigurări că deciziile va crea “locuri de muncă durabile” şi “competitivitate”. “Odată cu criza din Ucraina şi tulburările din Orientul Mijlociu, a devenit foarte clar cât de urgent şi de vital este să fie redusă dependenţa energetică a Europei” faţă de Rusia, a subliniat el.

Însă apărătorii mediului sunt dezamăgiţi. “Liderii UE aplică o lovitură care va frâna energia curată”, a denunţat Greenpeace. Obiectivele “sunt inferioare faţă de ceea ce ar putea să facă Europa pentru a combate modificările climatic””, au apreciat Prietenii Pământului. În opinia Oxfam, “o acţiune insuficientă din partea ţărilor celor mai bogate face şi mai grea povara populaţiilor celor mai sărace, cel mai afectate de modificarea climatică şi cel mai puţin responsabile de această criză”.

Dorinţele României

Poziţia României a fost stabilită, în luna mai, la cea de-a 20-a reuniune a miniştrilor de resort din formatul extins al Grupului de la Visegrád, incluzând Statele Membre ale Grupului (Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia), alături de România, Bulgaria şi Croaţia. Potrivit ministrului Mediului Attila Korodi, România poate suporta stabilirea de plafoane de emisii pentru anul 2030, dar acestea ar trebui să fie mai puţin restrictive şi să reflecte posibilităţile economice ale fiecărui Stat Membru. În viziunea Visegrád 4+3, nu sunt necesare ţinte obligatorii pentru energiile regenerabile şi eficienţa energetică, care să fie incluse în Pachetul 2030 privind energia şi clima. Ţinta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie să rămână reperul esenţial, iar aceasta trebuie stabilită la un nivel realist. În acelaşi timp, mecanismele din pachet vor trebui să faciliteze atingerea acestei ţinte într-o manieră care să asigure neutralitatea tehnologică şi eficienţa costurilor, să permită gestionarea provocărilor de competitivitate şi a aspectelor privind ajutorul de stat. În plus, mecanismul EU-ETS, de tranzacţionare a emisiilor de gaze cu efect de seră, ar trebui să includă măsuri adecvate, care să prevină riscul de relocare a instalaţiilor industriale din statele membre UE. Ministrul Korodi a declarat, la acea vreme, că este necesară îmbunătăţirea coordonării politicilor, astfel încât pe termen mediu şi lung, preţul carbonului să constituie un stimulent suficient de solid pentru a încuraja investiţiile în tehnologii cu un conţinut scăzut de carbon la nivelul UE.