Pe 29 mai 2014, la hotelul Athenee Palace Hilton s-a desfăşurat, sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prima ediţie a Conferinţelor FOCUS AGRICOL şi cea de-a XXI-a ediţie a Conferinţelor FOCUS, cu tema “Securitatea alimentară a României”. În cadrul conferinţei au fost abordate subiecte legate de măsurile ce au implicaţii directe în asigurarea securităţii alimentare, de la producţia agricolă şi până la finanţarea inclusiv a industrie alimentare. La eveniment au participat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, secretarul de stat George Turtoi, alături de unii dintre cei mai importanţi şefi de organizaţii patronale şi profesionale din acest domeniu, directori ai unor companii de stat şi private, fermieri, analişti, specialişti şi presă.
“Şi într-un an rău, România poate satisface necesarul de consum de hrană”, a declarat Daniel Constantin, vicepremier şi ministru al Agriculturii, în cadrul conferinţei. Ministrul susţine că România trebuie să se concentreze pe creşterea competitivităţii, care, potrivit acestuia, s-ar putea realiza prin integrarea producţiei pe verticală. De altfel, noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 se va derula prin susţinerea proiectelor care vizează tocmai integrarea producţiei.
Un alt element pe care ministrul a pus accent a fost reprezentat de irigaţii, considerate cele mai importante pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice, responsabile de cele mai pregnante consecinţe asupra securităţii alimentare.
“România are resurse de apă, dar şi un consum foarte mare. La noi nu există aceeaşi grijă ca în alte state faţă de consumul de apă. De aceea, trebuie aplicat un management durabil al resurselor de apă”, a spus demnitarul.
Ministrul Agriculturii a declarat că, pe termen scurt şi mediu, sunt vizate măsuri de reabilitare şi modernizare a sistemului de irigaţii. “Până acum, pentru 128 de contracte, au fost alocate 140 milioane de euro, pentru ca, prin viitorul PNDR, să se acorde alte 370 milioane de euro. Se caută şi alte surse de finanţare. Vreau ca infrastructura primară de irigaţii să fie reabilitată din fonduri europene, dar nu din cele alocate agriculturii”, a adăugat Daniel Constantin.
Potrivit demnitarului, ministerul va face o strategie pe termen mediu şi lung pentru irigaţii, “durabilă şi viabilă din punct de vedere economic”. Strategia este necesară în contextual în care sistemul de irigaţii a fost făcut după metode din anii ’60-’70, când altele erau formele de proprietate asupra terenurilor. “Trebuie să abordăm şi alte metode pentru că analiza ar putea să ne arate că şi alte sisteme de irigaţii ar putea fi fezabile, precum bazinele de retenţie”, a spus demnitarul.
“Nu fondurile sunt problema irigaţiilor. Problema este lipsa de stabilitate, a proiectelor la cheie. Sunt investitori care ar vrea s investească în România dacă le punem pe masă proiecte viabile”, a completat ministrul Agriculturii.
Privilegii meteo
România a fost, în acest an, privilegiată din punct de vedere al producţiei şi al condiţiilor meteo, dar nu ştiu cum se va resfrânge acest lucru în preţuri pentru că acestea sunt date de cerere şi ofertă într-o economie funcţională, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
“Trebuie să vă spun, însă, că în Statele Unite, anul acesta a fost secetă, acolo producţia este mai mică. Acest lucru poate avea o anumită influenţă. Citeam în această dimineaţă, dar nu am o certitudine, că şi în Rusia producţia este mai mică pentru că a fost şi acolo secetă. Din punctul de vedere al producţiei şi al condiţiilor meteo, România a fost privilegiată. Nu ştiu cum se va răsfrânge asta în preţuri, pentru că totul depinde de cerere şi de ofertă. Sper ca România, dincolo de situaţiile neplăcute din alte zone, să câştige această competiţie (…) Există o atenţie sporită în această perioadă, deşi aşa cum ştiţi, preţul este dat de piaţă, de cerere şi ofertă, într-o economie de piaţă funcţională”, a afirmat Constantin.
Potrivit ministrului, România este foarte atentă la situaţia din Ucraina şi, momentan, nu există niciun fel de influenţă atât din punct de vedere al secetei, cât şi al conflictului.
“Până în acest moment, nu există niciun fel de influenţă vizavi de situaţia din Ucraina, fie că ne referim la situaţia de conflict, fie că ne referim la secetă. Noi suntem foarte atenţi (n.r. – la situaţia din Ucraina) şi n-aş vrea să ne bucurăm de răul altora din cauza conflictului care este acolo, dar, într-adevăr, competitorii noştri la Marea Neagră sunt reprezentaţi de Rusia şi Ucraina, în raport cu ţările arabe, acolo unde marea parte a produselor româneşti, în principal cereale, a mers în anul 2013 şi va merge şi în perioada următoare’, a spus ministrul Agriculturii.
Analiză la taxa pe stâlp în agricultură
Agricultura românească a cunoscut o pantă foarte bună şi nu cred că este bine, acum, când suntem în creştere, că venim cu taxe care împiedică dezvoltarea, a precizat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
“Trebuie specificat un lucru: că taxa pe stâlp nu se adresează persoanelor fizice, ci companiilor. Eu, ca ministru al Agriculturii, sunt preocupat ca acele lucruri pe care le consideraţi şi dumneavoastră nejustificat a fi taxate să nu se mai regăsească în forma finală. Ministerul de Finanţe este mai mult decât deschis, iar primul ministru a spus acest lucru. Prin taxa pe stâlp nu s-a vizat sectorul agricol, ci alte sectoare ale economiei. Sunt convins că, în câteva săptămâni, vom găsi soluţia corectă, astfel încât fermierii să nu fie afectaţi, mai ales că agricultura a cunoscut o pantă foarte bună, şi poate să fie, în acest moment, ceea ce ne dorim, respectiv un motor de creştere economică. Nu cred că este bine ca acum, când suntem în creştere, să venim cu taxe care împiedică dezvoltarea’, a explicat Constantin.
Ministrul Agriculturii a menţionat că s-au purtat discuţii cu Ministerul Finanţelor referitoare la taxa pe stâlp, iar lucrurile vor fi corectate în urma unei analize realizate într-un timp foarte scurt.
Taxa pe construcţiile speciale (“taxa pe stâlp”) reprezintă 1,5% din valoarea activului. Impozitul pe construcţii speciale vizează numai persoanele juridice şi se va aplica pentru reţelele de transport, stâlpi, depozite sau magazii. Măsura vizează companii care deţin astfel de construcţii, precum E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz sau Romgaz.
Sunt exceptate de la plata impozitului terasele pe arabil, plantaţiile pomicole şi viticole, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, instituţiile publice, asociaţiile, fundaţiile şi celelalte persoane juridice fără scop patrimonial, precum şi clădirile pentru care Consiliul Local a acordat scutire de la plata impozitului pe clădiri conform titlului IX din Codul fiscal.
Hipermaketurile produc nemulţumiri
Ponderea produselor româneşti din magazinele mari deschise în România nu este una mulţumitoare, dar producătorii trebuie să înţeleagă că pot schimba lucrurile în bine numai prin asociere, susţine Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
“Nu sunt mulţumit de ponderea legumelor şi fructelor româneşti din magazinele din România. De aceea, prin fondurile europene pe care le avem la dispoziţie – PNDR 2014-2020, facem tot posibilul să creştem capacitatea de producţie din România. Vom mări, cel puţin la sere, fondul de investiţii, de la un milion de euro la 3 milioane de euro pentru fiecare beneficiar ce vrea să intre într-o astfel de afacere. Pe de altă parte, mi-aş dori să văd şi micii producători în hypermarketuri, dar cu toţii trebuie să înţeleagă că pot fi şi pot ajunge acolo numai dacă sunt asociaţi. Şi nu numai să producă în comun, ci şi să comercializeze în comun. Astfel, pot accesa fonduri pentru a face depozite de colectare la nivelul mai multor commune”, a menţionat Constantin.
Oficialul a precizat, totodată, că o alocare de 635 milioane de euro stabilită pentru perioada 2014-2020 va ajuta comunităţile locale să dezvolte capacităţi de producţie prin intermediul asocierilor.
Turtoi: „Agricultura a început să fie o industrie”
„Agricultura a ajuns pe locul 2 în dezvoltarea României, după infrastructură, dar înaintea energiei. Agricultura a devenit importantă pentru că a început să fie o industrie”, a declarat George Turtoi, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Ca aportul la dezvoltarea economică să fie cât mai pronunţat, Turtoi consideră că „trebuie asigurată predictibilitatea pentru cei care produc, procesează şi vând”. „Cea mai mare provocare pentru Ministerul Agriculturii este să creeze premizele pentru lanţuri scurte de aprovizionare, cu produse din România, procesate şi comercializate tot aici. În acest fel se asigură piaţa românească cu produse din România”, a spus Turtoi.
Pentru a crea aceste lanţuri scurte de aprovizionare, ministerul vrea să facă analize prin care să fie stabilite zonele cu potenţial de producţie şi cele cu potenţial de procesare. „Unde se înregistrează un deficit, acolo se vor concentra finanţările pentru înlăturarea acestuia, fie de producţie, fie de procesare, pentru a se obţine un echilibru al pieţelor. Până acum, banii de la UE s-au dat dezechilibrat”, a completat George Turtoi.
Benu: „Datoria noastră este să dăm banii la timp”
Dorel Benu, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, a declarat că „datoria noastră ca agenţie este să plătim subvenţiile la timp”. Potrivit acestuia, viitoarea politică agricolă comună pune accent pe agricultura verde, având în vedere că, pentru exploataţiile care respectă aceste principii, subvenţiile cresc cu 30%.
Benu a atras atenţia importanţei formării fondurilor mutuale, ce au menirea de a asigura despăgubiri pentru pagubele produse în agricultură. „Trebuie încurajată constituirea acestor fonduri. La societăţile de asigurare, agricultorii plătesc prima de asigurare şi gata. La fondurile mutuale, primele plătite de agricultori se capitalizează”, a spus Dorel Benu.
Ministerul Agriculturii a promovat o lege prin care se înfiinţează fondurile mutuale la care agricultorii să adere. Prin plata unor contribuţii plătite de membrii, se constituie fonduri din care aceştia vor fi despăgubiţi în caz de calamitate. În acest fel, au fost create condiţiile legale pentru acoperirea celor mai dese calamităţi în agricultură, de exemplu seceta, şi care nu intrau pe lista calamităţilor asigurate de către firmele de asigurare.
Irigaţii: oferta mai mare decât cererea
„Oferta de irigaţii depăşeşte cererea”, a declarat Valentin Apostol, director în cadrul MADR. La ora actuală, sunt funcţionale sistemele de irigaţii de pe 800.000 ha. „În România s-au constituit 507 organizaţii de udători, care exploatează un milion de hectare de teren. Dar sunt încheiate contracte pe numai 350.000 ha. De aici tragem concluzia că oferta este mai mare decât cererea pentru irigaţii”, a precizat Apostol. Potrivit acestuia, au fost întreprinse măsuri care să ducă la tarife pentru apa de udat cât mai mici. „În 2013, preţul curentului electric a fost de 523 de lei/MWh, ceea ce a dus la un tarif de 194 de lei/1000 mc de apă. În 2014, preţul energiei a scăzut la 409 lei/MWh, cu un tarif de 164 lei/1000 mc. Aşa am reuşit să scădem tariful la apa pentru irigaţii cu 15%”, a spus Apostol.
„Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare are şi o altă componentă, în afara irigaţiilor, foarte importantă în această perioadă – eliminarea excesului de umiditate. ANIF are amenajate lucrări de desecare pe 3 milioane de hectare, care funcţionează la capacitatea normală. De altfel, ANIF desfăşoară lucrările de apărare împotriva inundaţiilor chiar în această perioadă”, a completat Valentin Apostol.
Rompan: “Legea contractelor este proastă”
Lipsa fondurilor financiare şi Legea contractelor reprezintă două mari probleme care îngreunează sistemul de contractare a producţiei agricole de către procesatori, a declarat, joi, în cadrul Conferinţei “Focus agricol”, Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – Rompan.
“De ce nu se încheie contracte? Din două motive clare. Lipsa fondurilor financiare. Şi ştim că toată industria alimentară lucrează cu o marjă de profit foarte mică şi de multe ori în pierdere. Trebuie ştiut faptul că banii se împart oriunde vreţi, dar numai la procesatori nu. Nu cred că există sector sau sub-ramuri ale industriei în care să se lucreze cu profit. De asemenea, foarte importantă este problema legii contractelor. Avem o lege a contractelor care este proastă şi care permite multe celui care nu respectă contractul, iar sistemul judiciar te face să nu mai închei niciun contract. Te judeci patru ani şi după aceea te mulţumeşti că îţi dă banii înapoi, dar tu deja eşti afectat. Aceste două chestiuni – lipsa fondurilor şi Legea contractelor, coroborat cu justiţia, îngreunează foarte mult sistemul de contractare a producţie agricole de către procesatori”, a afirmat Popescu.
Acesta a adăugat că oscilaţiile de preţuri atât la achiziţia de materii prime, cât şi la consumatori sunt cauzate de faptul că procesatorii nu încheie contracte pentru un an întreg.
“Agricultura, în ultimii ani, s-a dezvoltat foarte, foarte mult. Sectorul agricol a devenit un exportator important în economia României, iar producătorii agricoli sunt angrenaţi mai bine în tehnologii şi mecanizare cât se poate de puternic. Totuşi, există probleme din punct de vedere al contractării producţiei de către procesatori. Faptul că procesatorii nu fac contracte la începutul anului pentru tot anul, în aşa fel încât să aibă un exerciţiu financiar liniar, creează oscilaţii destul de mari în ceea ce priveşte preţurile de achiziţie la materiile prime şi, bineînţeles, de aici se creează influenţe în preţuri şi în buzunarul populaţiei”, a explicat preşedintele Rompan.
Romalimenta: TVA scăzut pentru toate alimentele
Reducerea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) trebuie să se realizeze pe tot sectorul alimentar, iar din punctul meu de vedere este o greşeală să reduci TVA la legume şi fructe, înainte de a scădea TVA la carne, a declarat Sorin Minea, preşedintele Romalimenta.
“La ora actuală, am intrat într-o discuţie sterilă cu statul pe tema reducerii TVA. Din punctul meu de vedere, este o greşeală să reduci TVA la fructe şi legume, înainte de a o reduce la carne. Din punctul meu de vedere, cel mai corect este ca reducerea să se facă la tot sectorul alimentar, pentru că dacă nu vom vorbi, luni întregi vom face experimente şi există o regulă: totdeauna când închizi un punct din care se scot banii, se deschid altele. Dacă vrei să închizi toate punctele, deschizi tot. Deci, un TVA pe industria alimentară se face pe tot. S-a făcut o reducere pe pâine, care aduce foarte mulţi bani, dar nu-mi pot permite spun că aia e mai importantă decât cealaltă. Decizia de reducere a TVA este una politică. Noi, industria, facem, nu luăm decizii”, a spus Minea.
Săptămâna trecută, premierul Victor Ponta anunţa că Executivul are în vedere, ca un pas următor după reducerea TVA la grâu, pâine şi produse de panificaţie, să fie scăderea TVA la legume-fructe şi produsele bio, iar la carne şi la produsele din carne o astfel de măsură ar putea fi luată în calcul în 2015.
Pe de altă parte, Sorin Minea susţine că „după o dezvoltare accelerată, industria alimentară a devenit haotică”, precizând că „potenţialul României este în procesarea autohtonă, dar unde nu există o piaţă”. „Pentru România, trebuie o legislaţie mai specială, pentru că acum nu mai vorbim de profit, ci de pierderi. Din acest motiv, procesarea autohtonă va dispărea, fapt ce are impact asupra securităţii şi siguranţei alimentare”, a spus Minea.
Prşedintele Romalimenta a atras atenţia asupra calităţii proaste a produselor alimentare, determinată de politica de preţuri a hipermarketurilor. „Dacă populaţia nu mănâncă bine, vom avea probleme de sănătate”, a spus Minea.
20 de ani de FGCR
Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) împlineşte 20 de ani de existenţă în 2014, a declarat Ileana Bratu, director în cadrul Fondului. „În tot acest timp ne-am implicat în toate formele de proiecte, dar Fondul are o dedicaţie exclusivă pentru proiectele din agricultură şi industria de procesare”, a precizat Bratu.
Fondul de Garantare a Creditului Rural s-a constituit în februarie 1994, potrivit Legii nr. 31/1990, ca o societate comercială pe acţiuni, în urma negocierilor Comisiei Comunităţii Europene şi Guvernul României, concretizând programul Comunităţii Europene de sprijinire a procesului de privatizare a agriculturii în România.
FGCR a contribuit foarte mult la absorbţia fondurilor europene în agricultură, asigurând garanţia pentru partea de cofinanţare ce trebuie asigurată de către beneficiari.
Indexul Securităţii Alimentare Globale de la DuPont
Cristina Cionga, director în cadrul Pioneer DuPont, a prezentat Indexul Securităţii Alimentare Globale, un studiu efectuat de companie împreună cu Economist Intelligence Unit. Indexul a plecat de a ideea că „securitatea alimentară este atunci când toţi oamenii, în orice moment, au acces (din punct de vedere fizic, social şi economic) la hrană suficientă şi nutritivă, care să răspundă nevoilor şi preferinţelor lor, pentru o viaţă sănătoasă şi activă”, a spus Cionga. Potrivit acesteia, securitatea alimentară cuprinde cinci mari categorii: disponibilitatea hranei, accesul la hrană, calitatea hranei, siguranţa hranei şi accesibilitatea hranei (cererea solvabilă).
Indexul Securităţii Alimentare Globale plasează România pe locul 44 din 109 ţări incluse în clasament. Pe primul loc se află Statele Unite, cu un punctaj de 89,3, din 100 posibile; România a întrunit 61,3 puncte, în urma Rusiei, Serbiei şi a tuturor ţărilor din vestul şi nordul Europei. Vestea bună este că România se află în intervalul indexului ce indică o securitate alimentară bună.
Cristina Cionga a declarat că „UE se află într-un deficit de inovaţie. Se poate remarca faptul că UE se adaptează foarte greu la noile tehnici, iar noile tehnologii reuşesc cu greu să penetreze în agricultură şi industria alimentară”.
Agrostar: Măsurile de austeritate afectează securitatea alimentară
„Creşterea preţurilor reprezintă principala problemă a ultimilor ani. Este o situaţie fără soluţii, atât în România, cât şi în restul Uniunii Europene”, a declarat Nicolae Ştefan, preşedintele Federaţiei Agrostar. El a atras atenţia că, pe lângă aceste probleme, mai apare una: „Se duc bani importanţi din agricultură şi industria alimentară”. Pe de altă parte, se manifestă un „deficit în zona socială – criza economică a scăzut nivelul veniturilor, ceea ce a avut un puternic impact în piaţă. Măsurile care au fost luate de către guvernanţi nu au avut menirea de a încuraja creşterea consumului, creşterea numărului de locuri de muncă. Măsurile de austeritate au afectat şi afectează securitatea alimentară”, a concluzionat Ştefan.
Preşedintele Agrostar a ţinut să atrag atenţia că subvenţiile care se dau în agricultură nu ajung la fermieri. „Nu se vede că agricultorii beneficiară de subvenţii pentru că ei sunt decapitalizaţi. Probabil, banii ajung în zona comercială. E cineva acolo care adună banii”, a spus Ştefan. Oficialul Agrostar a spus că „sunt anumite interese care destabilizează piaţa şi pune agricultura în dificultate”. El a dat exemplul celor 4-5 companii multinaţioale ce se ocupă cu comerţul cu cereale, „care adună tot”.
