Autorităţile de stat şi mediul privat din sectorul energetic, prezente la cea de-a XXI-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, „Provocările iernii asupra sectorului energetic românesc”, au dat asigurări că sistemul este pregătit să trecem această iarnă fără probleme. Pentru anul viitor, analizele arată că impactul legislaţiei asupra preţurilor la energie nu va fi unul semnificativ, încadrându-se în parametrii prognozaţi.
„Iarna 2013-2014 ne găseşte într-o situaţie de excepţie, cu 95% din gazele din depozite provenite din producţia internă, ceea ce asigură un preţ mai bun la coşul de gaze”, a declarat Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). România trebuie să importe gaze naturale ca să asigure consumul naţional.
În aceste condiţii, ponderea importurilor s-a redus semnificativ, ajungând la jumătate faţă de anii anteriori, Potrivit lui Havrileţ, importurile în consumul de gaze al românilor a ajuns la aproximativ 20%, faţă de 35-40% cât a fost anii trecuţi în această perioadă. “Acest lucru va conduce la un preţ final mai mic decât cel estimat până acum”, a declarat preşedintele ANRE. „Nici pentru următoarele luni nu ne aşteptăm la o creştere mare a importurilor, ci acestea vor rămâne sub 30% din consum, faţă de 45-60%, cât a fost în iernile din 2011-2012. Astfel că preţul final se stabilizează, chiar dacă avem un calendar de liberalizare a preţului”, a spus Havrileţ.
Majorare sub prognoze
Preşedintele ANRE a precizat că, pentru consumatorii casnici, preţul gazelor va creşte de la 1 ianuarie cu 1%, faţă de 2% cât era estimat în calendarul de liberalizare. Pentru consumatorii industriali, majorarea va fi între 1% şi 2%, deşi în calendar era prevăzută o creştere a preţului cu 3%. Şeful ANRE a explicat faptul că aceste majorări mai mici au fost posibile datorită unei strategii de import, prin care Autoritatea a impus importuri de gaze mai mari vara, când preţul este mult mai mic decât iarna.
Cât priveşte anul 2014, el va fi marcat de respectarea calendarului de liberalizare a preţurilor. “Anul viitor nu văd o creştere mai mare de 10% pentru casnici, procentul venind din calendarul de liberalizare. Dar trebuie să vedem şi care va fi evoluţia importului de gaze. În 2013, pe total an, a fost o creştere de 9%, în loc de 10%”, a afirmat Havrileţ.
Variaţii mici de preţ la căldură
În ceea ce priveşte preţul energiei termice, pentru bucureşteni nu va fi majorat în această iarnă, iar, la nivelul ţării, variaţiile de preţ vor fi de maximum 5%, a anunţat Emil Calotă vicepreşedintele ANRE. În România există 37 de centrale în cogenerare de înaltă eficienţă, ce produc simultan curent electric şi agent termic. Acest tip de unităţi beneficiază pentru energia livrată de bonusuri cu o valoare anuală de 250-300 milioane euro, bani plătiţi de consumatori şi care ajung la producătorii de energie termică pentru a fi investiţi în eficientizare. Preţul pentru celelalte centrale termice din ţară este reglementat de către o altă instituţie, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare (ANRSC). “Am analizat care va fi preţul în 2014 pentru cele 37 de centrale în cogenerare şi vestea bună este că nu vor exista variaţii semnificative. Ele vor fi de maximum 5%. Pentru Bucureşti, variaţia este chiar mai mică, astfel că bucureştenii nu vor simţi niciun fel de influenţă negativă în preţ în această iarnă”, a explicat Calotă.
“Din bonusul de cogenerare de înaltă eficienţă, centralele termice au făcut investiţii, unele sunt încă în derulare, cum ar fi centrala de la Piteşti”, a adăugat Calotă, care a precizat că sunt şi oraşe mari, precum Galaţi şi Brăila, care nu au făcut nimic pentru creşterea eficienţei în domeniul termiei. „Am trimis semnale şi la Guvern, şi la Parlament. Chiar dacă trecem iarna 2013-2014, anul viitor vom avea probleme”, a spus Calotă.
De altfel, analiza ANRE a relevat însă că aceste bonusuri sunt prea mari, astfel că ANRE a propus Guvernului reducerea cu 10% a bonusului de cogenerare de înaltă eficienţă de la 1 ianuarie şi cu 35% de la 1 iunie 2014.
Înfrăţire Elcen-Radet
În opinia vicepreşedintelui ANRE, integrarea Electrocentrale Bucureşti şi RADET este singura soluţie viabilă pentru sistemul de încălzire al Capitalei, care deţine 40% din înclzirea centralizată din ţară. Emil Calotă consideră că această măsură trebuia luată cu 10-15 ani în urmă, dar este bine şi acum, iar fuziunea celor două entităţi, Elcen şi RADET, va mai dura câţiva ani. “Bucureştiul are peste 1000 km de conducte îngropate, iar sistemul de transport şi distribuţie este principala problemă, care ar putea fi rezolvată cu ajutorul unui proiect derulat cu fonduri europene”, a completat vicepreşedintele ANRE.
Analize stricte la curent
Preşedintele ANRE spune că, cel mai probabil, în primele trei trimestre ale anului viitor, nu vor exista scumpiri la energia electrică. Preţul mediu pe piaţă este acum de 175 de lei/MWh, în timp ce preţul mediu reglementat pentru furnizorii casnici este în acest an de 155 lei. „În urmă cu două săptămâni, ANRE a emis un ordin care ne permite să nu recunoaştem unui furnizor doar costuri cu 10% mai mari decât media preţului de piaţă. Aşadar, dacă un furnizor vrea să cumpere doar energie de la Complexul Energetic Hunedoara, cel mai scump producător, ca să transfere costurile în facturile, e treaba lui, noi îi recunoaştem doar 10% pentru media pieţei, şi-atât. Acest fapt, coroborat cu scăderea, pe medie, a preţului energiei de la bursă, ne face să credem că nu vom avea măriri de preţ la energie, cel puţin primele trei trimestre de anul viitor”, a spus Havrileţ.
România a început, din acest an să deschidă gradual piaţa energiei pentru consumatorii casnici. Primul pas s-a făcut la 1 iulie, când piaţa s-a deschis cu 10%, iar preţul energiei a crescut cu circa 2%. De la 1 ianaurie, piaţa se va deschide cu încă 10%, iar de la 1 iulie 2014, cu încă 10%. Liberalizarea pieţei se va încheia de 31 decembrie 2017.
În opinia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, România este de mai multă vreme exportator net de energie electrică. “În ultima lună, aproape în fiecare zi am exportat în medie între 700 şi 900 MWh. Preţul mediu de export este undeva pe la 185 de lei”, a precizat Havrileţ.
Angajamente îndeplinite înainte de termen
România va atinge la 1 ianuarie ţinta de energie regenerabilă în consum, mult mai devreme decât este obligată de directivele europene, respectiv 2020, a anunţat Emil Calotă, vicepreşedintele ANRE. De aceea, Autoritatea a informat Guvernul şi Parlamentul că trebuie reconsiderate cotele din Planul Naţional de Acţiune în Energia Regenerabilă (PNAER). PNAER este un document care stabileşte, printre altele, câtă energie verde este obligată România să aibă în consumul anual total.
“Am constatat că schema de sprijin nu mai răspunde realităţilor. La 1 ianuarie 2014, România îşi atinge cotele asumate de 24% de energie regenerabilă din totalul consumului. Astfel că vă anunţăm că am informat comisiile de specialitate din Parlament şi Guvernul că trebuie reconsiderate cotele obligatorii. Spre exemplu, în 2014 cota maximă să fie de 13%, faţă de 15% cât este prevăzut în legea 220 (Legea 220/2008 privind sprijinul energiei verzi – n.r.)”, a spus Calotă.
Rentabilitatea regenerabilelor calculată individual
Vicepreşedintele ANRE a mai spus că Autoritatea a propus ca textul legii de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă 57/2013 (care modifică Legea 220/2008) să conţină prevederi prin care preţul certificatelor verzi să scadă. Prin intermediul acestor certificate se realizează schema suport pentru producătorii de energie regenerabilă. “Evoluţia acestei pieţe trebuie să ducă la o evoluţie normală a preţului certificatelor verzi, nu ca până acum, când valoarea certificatelor se duce doar către nivelul maximal”, a explicat oficialul ANRE.
Potrivit acestuia, la stabilirea ratei interne de rentabilitate (IRR) pentru proiectele de energie regenerabilă, ANRE va lua în calcul de acum înainte costurile reale şi efective ale producătorilor de energie verde, şi nu estimările Agenţiei Internaţionale pentru Energie, ca până acum. Concret, AIE furnizează o cifră care este o medie, un cost general de instalare a unui MW din surse regenerabile (eolian, solar etc), însă oficialii ANRE vor calcula IRR-ul pentru fiecare proiect în parte, în funcţie de particularităţile sale. În funcţie de acest IRR, reglementatorul va decide dacă există o supracompensare a producătorilor de energie regenerabilă.
Din cauza numărului mare de proiecte de energie regenerabilă care au intrat în sistem, facturile tuturor consumatorilor, în special ale industriei energofage, a crescut foarte mult.
Problemă europeană
Rodin Traicu, membru în Comisia de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, a precizat că toate statele din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu această problemă. “Zilele trecute, la forumul economic China-Europa Centrală şi de Est, am stat de vorbă cu autorităţi din ţările din regiune şi au aceeaşi problemă. Spre exemplu, cehii au spus că au de gând să diminueze schema anul viitor, iar din 2015 aceste investiţii să fie pe propriile picioare. Noi aşteptăm poziţia Bruxelles-ului”, a spus Traicu.
Chinezii la RAAN
Compania China National Electric Engineering este interesată să construiască, în parteneriat cu Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN), un grup de 270-290 MW la termocentrala Halânga, din judeţul Mehedinţi. Investiţia este evaluată la 350 milioane de dolari, a anunţat Rodin Traicu, membru în Comisia de Servicii şi Industrii din Camera Deputaţilor, în cadrul conferinţei Focus Energetic.
“S-a elaborat studiul de fezabilitate, suntem în faza elaborării caietului de sarcini, care va fi şi în limba chineză. La proiect s-a precalificat China National Electric Engineering”, a spus Traicu. Potrivit acestuia, la sfârşitul lunii ianuarie-începutul lunii februarie va avea loc licitaţia, apoi, în 30 de zile, va fi semnat contractul. Proiectul de la RAAN prevede şi modernizarea minei de cărbune de la Husnicioara, care, împreună cu minele din Bazinul Olteniei, vor purea asigura material primă pentru nul grup energetic.
Gazul schimbat cu energia verde
Ovidiu Pop, preşedintele Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor Energetice (IRE), a atras atenţia asupra importanţei asigurării unui mixt energetic la nivel naţional, care să asigure securitatea energetică necesară. El a dat exemplu evoluţia din Europa din ultimul deceniu. Astfel, în 2000, doar 2% din consumul de curent era furnizat de energia regenerabilă; în 2011, ponderea a crescut la 378 TWh, adică de 5 ori mai mult ca în 2000. “Acest lucru a dus la scăderea necesarului de import de gaze naturale”, a declarat Ovidiu Pop. Potrivit acestuia, pentru 2020 se preconizează o mişcare a mixului de energie către producţia din surse regenerabile. “UE vrea ca în 2050 să se ajungă la zero emisii”, a adăugat Pop.
Cât priveşte România, producţia de enegie din surse regenerabile a crescut semnificativ, de la 14 MW în 2010, la 2431 MW numai în ceea ce priveşte centralele eoliene. Potrivit preşedintelui IRE, ţara noastră are disponibil de export de energie, taxele ce trebuie plătite, şi pe care alte state nu le au, fiind un impediment important.
“Cert este că, din 1977 încoace, sistemul energetic naţional nu a mai avut probleme majore”, a completat Ovidiu Pop.
Necunoscuta numită impozitul pe construcţiile speciale
Stâlpii şi conductele din reţeaua de distribuţie şi transport de electricitate şi gaze naturale ar putea să nu fie taxaţi cu impozitul de 1,5% pe construcţiile speciale, întrucât serviciile de distribuţie şi transport de energie electrică şi gaze sunt servicii de utilitate publică, a declarat joi preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ. “În ceea ce priveşte gazele, această taxă va intra în preţul gazului la producător, va fi o creştere a preţului gazelor pe mia de metri cubi care însă nu se va reflecta în piaţă, ci la Petrom şi Romgaz (cei doi producători interni de gaze – n.r.). În ceea ce priveşte distribuţia şi transportul de gaz, conductele din domeniul public nu se taxează. Dacă totuşi transportul şi distribuţia vor fi taxate, ele vor fi incluse în tarifele de transport şi distribuţie, pentru că aceste costuri sunt obligatoriu de recunoscut. Nu avem încă vreo solicitare de la operatori din sector pentru a le recunoaşte aceste costuri în tarife”, a precizat Havrileţ.
El a menţionat că momentan nu a fost clarificată încă situaţia acestei taxe şi ce construcţii vor intra sub incidenţa ei. “Deci, în cazul producătorilor de energie şi gaze, ei vor suporta această taxă, iar, în ceea ce priveşte distribuţia şi transportul de energie şi gaze, trebuie să vedem cum se aplică această taxă, pentru că distribuţia şi transportul sunt servicii de utilitate publică”, a explicat şeful ANRE.
Havrileţ a mai spus că, în cazul în care operatorii de distribuţie şi transport vor plăti această taxă şi vor solicita recunoaşterea ei în tarifele finale, ANRE va analiza detaliat acest lucru, întrucât operatorii au şi alte venituri din aceşti stâlpi, precum reclame sau închirierea lor către operatorii de telefonie şi cablu.
Facilităţi la ajutor social
Pe perioada sezonului rece, consumatorii car beneficiază de ajutor social şi tarif social pot trece la facturare la tarif normal, tariful monom reglementat, a declarat Claudiu Dumbrăveanu, vicepreşedinte ANRE. “Am făcut calcule şi am constatat că pentru persoanele care primesc ajutor social de pâmă la 240 de lei/lună este mai avantajos ca, la consum mare de energie, să beneficiere de tariful monom reglementat, şi nu să aplice tariful social. Acest caz este valabil pentru cei care se încălzesc cu curent electric. De aceea, am decis ca aceste persoane, pe perioada sezonului rece, să poată face schimbarea sistemului de tarifare, de la cel social, la cel normal”, a spus Dumbrăveanu.
Şeful de la ANRE se încălzeşte şi cu lemne
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ, a declarat că este preocupat de factura pe care o plăteşte la încălzire, astfel că şi-a instalat acasă un sistem dual, pe gaze şi lemne, şi plăteşte doar 2.000 de lei pe an.
Întrebat, în cadrul conferinţei, cu ce se încălzeşte acasă în timpul iernii şi cât plăteşte, Havrileţ a răspuns: “M-a preocupat acest lucru, pentru că locuiesc în centrul ţării, lângă Odorheiul Secuiesc (zonă extrem de friguroasă – n.r.). Am instalat un sistem dual, pe gaze şi lemne, şi verific mereu costurile, fac calcule. Am următoarele costuri: 1.000 de lei pentru gaze şi încă 1.000 de lei pentru lemne pe toată perioada iernii”. El a precizat că, atunci când utiliza doar gaz, primea o factură de 1.000 de lei pe lună, astfel că încălzirea pe toată iarna ajungea la 6.000 de lei.
“Este o casă de 125 de metri pătraţi pe fiecare nivel, şi sunt trei, deci este o casă mare. Sigur, locuim într-o zonă forestieră unde costurile cu lemnul sunt mici. Am instalat un termo-şemineu care poate încălzi 300 de litri de apă, iarna pe lemne şi vara pe energie electrică”, a completat Havrileţ. El a mai spus că, pentru consumul de electricitate, va instala şi panouri fotovoltaice.
