Tarifele de distribuție a energiei electrice ar putea scădea în viitor, după ce consumatorii au fost efectați de faptul că mai multe firme din sector s-au înțeles în decursul anilor și ”au umflat” prețurile și au trucat licitațiile, spune președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Decizia va fi luată de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care va stabili și prejudiciul creeat.
În anul 2017 valoarea totală a amenzilor impuse de Consiliul Concurenței a fost de 123,1 milioane de lei (aproximativ 27 milioane de euro). Cea mai mare amendă dată anul trecut, de circa 15,8 milioane de euro, a fost aplicată cartelului de pe piaţa contoarelor de măsurare a energiei electrice. În acest caz, una dintre companiile implicate a aplicat pentru politica de clemenţă şi a adus dovezi privind existenţa faptelor anticoncurenţiale, obţinând astfel imunitate la amendă.
”Aceste înțelegeri au condus la costuri suplimentare pentru consumatorii finali care plăteau facturi mai mari pentru energia electrică, iar noi vom colabora cu Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru recuperarea prejudiciului”, a declarat joi Chirițoiu.
Tot în acest caz, a fost sancționată pentru prima dată o companie organizatoare de licitații publice, Electrica SA, pentru că angajați ai săi au facilitat realizarea cartelului.
”Am sancționat mai multe firme care în decursul anilor s-au înțeles și `au umflat` prețurile, au trucat licitațiile la mai mulți distribuitori de electricitate, printre care și Electrica, dar nu numai la Electrica. Investigația aceasta a beneficiat și de informații date de una din companii, care, în consecință, nu a fost amendată. Mai multe companii au fost păgubite, la Electrica însă au participat și oameni din interiorul companiei. Ei, dacă vreți, au furat singuri. Și, pentru acest fapt, am sancționat și compania Electrica”, a spus Bogdan Chirițoiu.
El afirmă că, prin această acțiune a companiei, au fost păgubiți și clienții Electrica.
”Tarifele acestea `umflate` s-au dus spre clienți. De aceea am sancționat compania, care răspunde pentru acțiunea angajaților ei. În al doilea rând, în premieră, vrem ca împreună cu Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) să recuperăm prejudiciul creeat clienților acestor companii, nu numai Electrica, ci toate companiile care au fost păgubite și care au transferat această pagubă către clienții lor”, punctează președintele autorității de concurență.
Chirițoiu spune că nu există o estimare privind prejudiciul creeat, pentru că e vorba de licitații ce au avut loc de-a lungul mai multor ani, de la înființarea companiilor.
”Practic, de când s-au privatizat distribuțiile, deci vorbim de ani buni în care prețurile au fost exagerate. Aici, rolul cheie îl va avea ANRE, pentru că aceasta este menirea lor. Ei pot calcula prețul corect, nu putem noi să o facem, dar îi putem sprijini cu datele pe care noi le-am obținut în cursul investigațiilor”, a adăugat el.
De asemenea, nu există o estimare în ceea ce privește procentul de creștere a facturilor.
”Cum se pot recupera? Scăzând tariful de distribuție în viitor. E greu să dai compensații pentru trecut, dar cred că, așa cum ANRE poate spune companiei: ai voie să crești tariful cu X lei anul viitor, poate să îi spună: nu mai crești cu X lei, crești cu X pe 2, pentru că e de recuperat un prejudiciu din trecut”, subliniază Chirițoiu.
Tariful de distribuție e aprobat de ANRE.
”Asta am recomandat ANRE și ANRE ne-a cerut sprijinul, ca să poată să estimeze exact prejudiciul”, a punctat Chirițoiu.
Concurența despre vânzarea ArcelorMittal Galați
Comisia Europeană este cea care va decide în privința vânzării activelor ArcelorMittal, inclusiv a combinatului din Galaţi, însă ulterior statul român are pârghii de intervenție și va putea să spună dacă îl acceptă sau nu pe cumpărător, mai ales dacă din motive legate de securitatea României, cumpărătorul nu este în regulă, afirmă președintele Consiliului Concurenței.
Grupul ArcelorMittal a anunţat săptămâna, într-un comunicat, că a înaintat către Comisia Europeană o propunere de a vinde mai multe unităţi de producţie din Europa, între care şi combinatul de la Galaţi, în vederea finalizării achiziţiei Combinatului Ilva din Italia, o decizie finală a Comisiei urmând să fie luată până pe 23 mai 2018.
”Este un caz care e gestionat de Comisia Europeană. ArcelorMittal vrea să cumpere un combinat mare din Italia. Comisia Eurpeană spune că, în felul acesta, ArcelorMittal ar deveni prea mare în Europa și atunci ArcelorMittal se oferă să renunțe la anumite active în unele țări din Europa, printre care și Sidex de la noi. Decizia nu e încă luată, dar nici nu mai durează mult. E un caz, pentru că afectează multe state din UE, e un caz pe care îl gestionează UE, nu statele membre, cum e România. Ce implicare putem să avem noi, Consiliul Concurenței, suntem consultați de Comisie”, a declarat Chirițoiu.
Înainte de a lua această decizie, Comisia Europeană solicită opinia tuturor autorităților de concurență din UE.
”În momentul în care vom avea o opinie formată, o vom comunica Comisiei Europene. Dar, repet, e numai o consultare. Legal, decizia o ia Comisia. E în analiză la noi acum, avem ședință săptămâna viitoare a Comitetului consultativ la Bruxelles și atunci o să ne exprimăm opinia față de Comisie. Sunt importante două lucruri: indiferent ce decizie va lua Comisia, chiar dacă va accepta angajamentele ArcelorMittal, Comisia va insista ca Sidexul să funcționeze bine în continuare”, a afirmat președintele autorității de concurență.
Sensul analizei Comisiei este să nu fie distorsionată concurența în UE prin această tranzacție, subliniază Chirițoiu.
”Ei, dacă spun că ArcelorMittal e prea mare pe piață și trebuie să vândă un activ, ei se vor asigura că acel activ e vândut, în speță Sidex, e vândut unui operator care are capacitate. Și aici interesul Comisiei concordă cu interesul României. Și Comisia Europeană și România își doresc ca acest combinat să funcționeze bine în continuare”, a punctat Chirițoiu.
De asemenea, Comisia Europeană va aproba cumpărătorul combinatului din Galați, dacă se ajunge până acolo, însă statul român are pârghii de intervenție, dacă din motive legate de securitatea României, operatorul nu este în regulă.
”Până săptămâna viitoare vom avea o opinie dacă ni se pare că vânzarea Sidex este necesară pentru aprobarea tranzacției. Asta se va decide săptămâna viitoare. Presupunând că se vor accepta angajamentele, și statul român va putea să spună dacă îl acceptă sau nu pe cumpărător”, a subliniat președintele autorității de concurență.
Compania ArcelorMittal a anunţat că în cadrul analizei curente a Comisiei Europene privind achiziţia unităţii Ilva (Italia) a înaintat o propunere de pachet de separare care să răspundă preocupărilor pe care Comisia le-a ridicat în timpul verificărilor.
Potrivit comunicatului transmis de companie, pachetul de separare propus include următoarele active: ArcelorMittal Piombino, singura linie de zincare din Italia; ArcelorMittal Galaţi, România; ArcelorMittal Skopje, Macedonia; ArcelorMittal Ostrava, Republica Cehă; ArcelorMittal Dudelange, Luxemburg; Liniile de zincare nr. 4 şi 5 de la Flemalle; decaparea, linile de laminare la rece şi ambalaje metalice acoperite din Tilleur, toate acestea din Liège, Belgia.
„Propunerea de a vinde aceste active rămâne ca subiect al analizei finale şi aprobării Comisiei Europene dar şi al concluziilor Informărilor şi proceselor de consultare cu Comitetele de Întreprindere locale şi cel la nivel european. Orice vânzare va fi condiţionată de finalizarea achiziţiei Ilva de către ArcelorMittal. Se aşteaptă ca, în acest caz, o decizie finală a Comisiei Europene să fie luată până pe 23 mai 2018”, se mai spune în comunicatul ArcelorMittal.
Grupul ArcelorMittal încearcă să cumpere cel mai mare combinat din Europa, dar dacă se va stabili că astfel va avea o poziţie dominantă în UE , ar putea fi obligat să vândă unele unităţi deţinute în prezent, motiv pentru care a întocmit această listă trimisă Comisiei Europene.
În ultimii ani Combinatul ArcelorMittal Galaţi a înregistrat o producţie medie de circa 2 milioane de tone de oţel pe an. Pe platforma siderurgică a combinatului lucrează circa 7.000 de persoane, dintre care aproximativ 5.500 sunt angajaţi proprii ai ArcelorMittal, iar 1.500 ai unor firme contractoare.
O nouă anchetă
Consiliul Concurenței va demara o anchetă sectorială axată pe medicamentele eliberate fără reţetă, a anunțat președintele autorității.
”În ceea ce privește prioritățile, în 2018, ne propunem să finalizăm cazuri de încălcare a legislaţiei de concurenţă din domenii importante – asigurări, comerţ alimentar, transport de gaze naturale – şi anchetele sectoriale privind sectorul bancar, comerţul cu amănuntul al combustibililor şi domeniul gazelor naturale. În domeniul farmaceutic, vom iniţia o anchetă sectorială axată pe medicamentele eliberate fără reţetă”, a anunțat președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, la prezentarea raportului pentru 2017.
El spune că în acest an, Consiliul Concurenei va demara două proiecte noi: Monitorul Carburanţilor şi Big Data.
”Similar Monitorului preţurilor alimentelor, lansat în 2016 şi care va fi extins în 2018, Monitorul carburanţilor va permite crearea unei platforme de monitorizare și comparare a preţurilor combustibililor auto. Acest lucru va accentua concurența între companiile de pe această piață, ceea ce va avea efecte benefice asupra prețului carburanților, dar și asupra calității acestora, serviciilor oferite în stațiile de distribuție a carburanților etc”, a explicat Chirițoiu.
Proiectul Big Data va facilita identificarea cartelurilor în domeniul achiziţiilor publice, pe de o parte, şi va permite definitivarea informatizării interne a Consiliului Concurenţei, pe de altă parte.
De asemenea, începând din acest an, în cadrul Consiliului Concurenţei va funcţiona Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval, organism înfiinţat la sfârşitul anului 2017 ca urmare a recomandărilor OCDE din cadrul Raportului privind analiza legislaţiei în vigoare în trei sectoare cheie ale economiei şi impactul acesteia asupra mediului concurenţial.
Acest organism va asigura condiţii nediscriminatorii de acces a agenţilor economici în cadrul porturilor şi va combate posibilele abuzuri în acest domeniu, revitalizând industria de transport naval.
”În 2018, ne vom continua eforturile atât pentru a interveni acolo unde există tendinţe de manifestare a unor practici anticoncurenţiale, cu efecte nocive asupra economiei, cât şi pentru sprijinirea mediului de afaceri în scopul satisfacerii intereselor consumatorilor”, a subliniat Chirițoiu.
Acesta consideră că o economie puternică este guvernată de principiile liberei concurenţe, care reprezintă un element esenţial pentru bunăstarea consumatorilor.
”Acolo unde există o economie bazată pe competiţia între agenţii economici, consumatorii beneficiază de o gamă variată de produse şi servicii, la preţul corect şi de o calitate superioară. Consiliul Concurenţei are, astfel, rolul important de gardian al intereselor consumatorilor. Pentru Consiliul Concurenţei, 2017 a fost un an deosebit, marcat pe de-o parte de o activitate intensă, iar pe de altă parte de aniversarea a 20 de ani de aplicare a Legii concurenţei în ţara noastră. În anul 2017 am iniţiat investigaţii în domenii importante cum sunt cel al energiei – potenţiale abuzuri de poziţie dominantă privind racordări la rețele – sau cel al serviciilor financiare. Pentru prima dată, investigațiile noastre au trecut graniţele ţării şi am beneficiat de sprijinul colegilor din Marea Britanie pentru a obţine informaţii inclusiv de la sediile din Londra ale companiilor investigate”, a adăugat Chirițoiu.
În 2017 autoritatea de concurență a iniţiat cele mai multe investigaţii privind posibile carteluri şi abuzuri de poziţie dominantă din istoria instituției, reprezentând 89% din totalul procedurilor declanşate.
De exemplu, Consiliul Concurenței are în curs de derulare o investigaţie pe piaţa comercializării echipamentelor agricole, în care sunt implicate şi fonduri europene. Posibila excludere abuzivă de pe piaţă a medicamentelor generice face obiectul unei alte investigaţii derulate în prezent. În plus, autoritatea investighează practic toată piaţa lemnului, licitaţiile prin care se achiziţionează lemn, în special de la Romsilva.
”Aceste investigaţii sunt de foarte mare amploare, iar ceea ce există acum în desfăşurare este comparabil sau depăşeşte dimensiunea cazurilor mari din trecut, cum sunt cele de pe piaţa cimentului, în urmă cu mai mulţi ani, sau, mai recent, cele în care am aplicat sancţiuni companiilor petroliere, companiilor care comercializează alimente sau medicamente, precum şi celor care furnizează servicii de telefonie mobilă”, punctează Chirițoiu.
În anul 2017 valoarea totală a amenzilor impuse de Consiliul Concurenței a fost de 123,1 milioane de lei (aproximativ 27 milioane de euro). Comparativ, bugetul pe care instituția l-a primit din fonduri publice în 2017 a fost de 47,1 milioane de lei (aproximativ 10,3 milioane de euro).
Cea mai mare amendă din 2017, de circa 15,8 milioane de euro, a fost aplicată cartelului de pe piaţa contoarelor de măsurare a energiei electrice. În acest caz, una dintre companiile implicate a aplicat pentru politica de clemenţă şi a adus dovezi privind existenţa faptelor anticoncurenţiale, obţinând astfel imunitate la amendă.
Tot în acest caz, a fost sancționată pentru prima dată o companie organizatoare de licitații publice, Electrica SA, pentru că angajați ai săi au facilitat realizarea cartelului. Aceste înțelegeri au condus la costuri suplimentare pentru consumatorii finali care plăteau facturi mai mari pentru energia electrică, iar noi vom colabora cu Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru recuperarea prejudiciului.
”Aproape un sfert din numărul total de companii au recunoscut faptele anticoncurenţiale, ceea ce arată că firmele încep să realizeze riscurile la care se expun încălcând legea și vor fi mult mai atente înainte de a recidiva. Și în 2017 numărul concentrărilor economice autorizate s-a menținut la nivel destul de ridicat, 60”, mai spun oficialii Consiliului Concurenței.
În ceea ce priveşte rezultatele în instanţă, pentru al treilea an consecutiv, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat irevocabil în favoarea Consiliului Concurenţei, toate dosarele privind amenzile aplicate.
În plus, cele mai importante intervenţii ale Consiliului Concurenței finalizate în anul 2017 conduc la economii pentru consumatori cuprinse între 284 și 509 milioane de lei (aproximativ între 63 și 113 milioane de euro) generate din activitatea în domeniului controlului concentrărilor economice și al înțelegerilor anticoncurențiale. Aceste cifre au fost obţinute folosind o metodologie dezvoltată de Comisia Europeană.
