Consiliul Concurenței a declanșat o investigație sectorială pe piața carburanților, după ce prețurile fără taxe la carburanți au depășit ușor media Uniunii Europene, pentru a vedea cum s-au format prețurile, dar și cum s-a transpus directiva europeană privind stocurile obligatorii de carburanți, a declarat președintele Bogdan Chirițoiu. Investigația ar putea dura un an de zile.
”Mai ales în prima parte a anului trecut, prețurile în România fără taxe la benzină și la motorină sunt mai mari decât în marea majoritate a țărilor din UE, sunt peste media UE, ceea ce e un fenomen nou. Pentru că, tradițional, în România, prețurile fără taxe erau puțin sub media Uniunii Europene”, a declarat Chirițoiu.
Faptul că din prima parte a anului trecut lucurile s-au schimbat necesită niște explicații, spune Chirițoiu.
“Este semi-adevărat că în România preţul carburanţilor este mai mare decât în Austria. Întrebarea este de ce de un an de zile este mai mare decât media Uniunii Europene. Căutăm răspunsul”, a menționat Chirițoiu.
Acesta a explicat că autoritatea de concurență caută o explicație să vadă de ce prețurile fără taxe la carburanți au urcat în ultimele luni, depășind media Uniunii Europene.
”Pentru noi este o evoluție surprinzătoare, o să vedem de ce, de la sfârșitul anului 2016 au crescut prețurile fără taxe, care acum sunt ușor peste media europeană”, a declarat Chirițoiu.
Consiliul Concurenței are astfel pârghia legală în care să ceară companiilor să-i furnizeze date care să explice acest comportament pe care oficialul îl numește ”straniu”.
”Vârful a fost în primul trimestru al anului 2016. Acum suntem la un procent peste media UE, deci foarte aproape de media UE. Problema e în curs de rezolvare. Undeva ceva s-a întâmplat la începutul anului trecut. Pot să existe explicații pentru aceste comportamente, pentru aceste evoluții, pot fi schimbări în legislație sau pot fi alte explicații. Dar ne vom uita cu siguranță și la modificări de legislație care ar putea să explice această evoluție și dacă sunt cumva erori pe care le-am făcut noi sau alte autorități ale statului, dar acestea pot fi corectate”, a punctat Chirițoiu.
De asemenea, în acest an Consiliul Concurenței va finaliza multe investigații importante, spune Chirițoiu.
”Va fi un an cu decizii semnificative. Mai multe investigații se vor finaliza în acest an decât anul trecut și unele din ele vizează cazuri foarte mari”, a adăugat președintele autorității de concurență.
Benzinăriile viitorului
Legat de piaţa carburanţilor, benzinăriile viitorului le vor oferi clienţilor mai multe servicii specializate decât în prezent, de exemplu servicii bancare sau servicii de masaj pentru şoferi, măsuri ce vor depinde de cum va evolua legislaţia dar şi de interesele clienţilor, spune Ileana Bălţatu, director general adjunct al NIS Petrol, filiala locală a grupului petrolier sârbesc NIS, controlat de gigantul rusesc Gazprom.
„Cred că benzinăria viitorului va arăta diferit în sensul ca nu vom avea un sigur tip de benzinarie, ci foarte multe specializate pe mai multe servicii. Există de pe acum în Vestul Europei tendinţa de a avea staţii specializate doar pentru livrare de combustibil, fără persoanal. În viitor vom vedem benzinării care vor oferii servicii bancare, restuarnate, masaj pentru şoferi pe autostrăzi, în pauze, dar şi alte servcii. Toate depind de cum va evolua legislaţia şi de interesele clienţilor”, a declarat oficialul NIS Petrol.
La rândul său, directorul general al SOCAR România, Hamza Karimov, prezent la eveniment, a afirmat că, în viitor, o benzinărie trebuie să fie de două tipuri, cele localizate pe autostrăzi și cele aflate în oraşe.
„În viitor, o benzinarie trebuie separată în două: una care este localizată pe autostradă care necesită servicii de odihnă pentru şoferi, mâncare şi o parte în oraşe. Opinia mea este că viitorul este o benzinărie fără serviciu, pentru că în oraş ar trebui să fie dimensiune mare, trebuie să ai spaţiu. Luând în considerare preţurile ternurilor şi comparând cu caştigurile, nu se justifică investiţia mai mare”, spune Hamza Karimov.
În opinia oficialului SOCAR România, procesul de obţinere a unei autorizaţii de construcţie pentru o benzinărie în România poate dura până la doi ani.
“În momentul deciziei, după ce am identificat terenul, dacă într-un an jumătate obţinem autorizaţia de construcţie, este foarte bine. Am făcut însă o staţie şi în doi ani şi jumătate. Sunt bugete alocate, dar pentru dezvoltare în continuare în România avem buget alocat”, a spus Hamza Karimov.
Liberalizare prematură
Eric Stab, director general al Engie Romania, unul din cei doi mari furnizori de gaze din România, a declarat că piața gazelor naturale nu este pregătită pentru liberalizare începând cu 1 aprilie, iar ulterior vor exista scumpiri.
”Decizia a fost luată în octombrie anul trecut, privind liberalizarea de la 1 aprilie 2017. Îngrijorarea noastră este că, dacă ne uităm la situația curentă a pieței, prețurile sunt într-un trend ascendent, iar prețurile gazelor din producția internă vor tinde să se alinieze cu cele din import. Dacă se va întâmpla așa, costurile companiilor cu achiziția vor crește”, a declarat Eric Stab, director general al Engie Romania.
Acesta a subliniat că piața nu este pregătită ca această liberalizare să aibă loc din aprilie.
”Costurile companiilor cu achizitiile de gaze vor crește, deci cred că și prețurile la populație vor crește implicit”, a adăugat Stab.
El spune că este suficient să ne uităm la evoluția preturilor din ultimele nouă luni, când prețul de import era mai mare, iar leul s-a depreciat față de dolar. De pecizat, achizițiile de gaze din plan extern se fac în dolari.
ANRE a anunțat săptămâna trecută că gazele s-ar putea scumpi din aprilie cu 5-6%.
Preţul la producătorii interni se va liberaliza începând cu 1 aprilie 2017.
Astfel, de la 1 aprilie, Guvernul nu mai poate impune producătorilor preţuri de vânzare pentru gazele naturale. În schimb, ANRE va continua să verifice preţurile cu care furnizorii vând gazele către populaţie.
Reguli stricte pentru poluatori
2017 va fi un an greu din perspectiva negocierilor pe care România le va purta la nivelul Comisiei Europene pe marginea pachetului de iarnă, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Corina Popescu, care a menționat că pe marii poluatori îi așteaptă reguli mai stricte.
”Cred că o să fie un an greu din perspectiva ministerului, cu negocieri, cu cu analize, cu încercarea de a face alianțe cu celelalte state. Va fi un an încărcat în care trebuie să se analizeze impactul și să ne pregătim negocierea pe care România o să o aibă la nivelul Comisiei Europene, negociere pe pachetul de iarnă”, a declarat Corina Popescu.
Practic, se vor stabili noile reguli și direcții în care se vor dezvolta piețele, dar și cum se va dezvolta și se va implementa conceptul de solidaritate la nivel european, spune secretarul de stat.
”Pe partea de EU ETS (European Union Emissions Trading System, n.r.) apar noi constrângeri pentru cei care sunt poluatori, partea de producție, de cărbune. Trebuie să vedem cum luăm ce-i mai bine pentru noi, ați văzut că fără cărbune nu putem să mergem mai departe. Marii poluatori riscă reguli mai stricte, de exemplu să nu mai poată participa la piața de capacitate”, a precizat oficialul, care subliniază că România a spus ”clar nu” acestei măsuri.
”În pachetul de iarnă trebuie să respecte principiul suveranității fiecărui stat. Trebuie să se respecte principiul în care fiecare stat trebuie să facă propria opțiune pentru mixul energetic pe care și-l dezvoltă și trebuie să dezvolte ce-i mai bine pentru el”, a adăugat Corina Popescu.
Aceasta a spus că România are un mix echilibrat în care se regăsesc toate resursele de energie.
Strategia Energetică a României 2017-2035 ar putea fi aprobată în cea de-a doua jumătate a acestui an, după primirea avizului de mediu, a mai spus secretarul de stat în Ministerul Energiei Corina Popescu. Strategia Energetică a României 2016-2030 a fost lansată de Ministerul Energiei în dezbatere publică la finalul anului trecut.
„Strategia energetică este în etapa obținerii avizului de mediu, deci ea o să mai fie în continuare supusă dezbaterilor publice. Această dezbatere publică pentru obținerea avizului de mediu durează. Estimările noastre arată că, în a doua parte a anului, ar putea să fie aprobată. Este foarte important ca anul acesta România să aibă o strategie, pentru că, la începutul anului viitor, trebuie să transmită către Comisia Europeană planurile integrate energie-mediu, care vor conține ținte, obligații, programe, pe care România trebuie să le monitorizeze. Ordinea firească aceasta este: să ai o strategie cu direcții, să arăți care este direcția, după care vii cu planul de măsuri concrete. Așa este bine să aibă și România”, a explicat ea.
Corina Popescu a adăugat că, potrivit draftului de strategie, România are nevoie de investiții de 20 de miliarde de euro în sectorul energetic.
„20 de miliarde de euro era o estimare cumva macro. În strategie au fost trasate niște direcții, s-au dat niște key-points pentru viitor. Aici intervine pasul al doilea, cu planurile naționale integrate de energie-mediu, unde trebuie detaliate proiectele și trebuie făcută o evaluare mult mai exactă. Pare cumva îngrijorător când auzi că trebuie să investești 20 de miliarde de euro ca să ai aceeași stabilitate. Este clar că statul nu va avea puterea să investească toată această sumă, deci cumva se vor atrage fonduri să se investească. Sper să învățăm din lecțiile din trecut și să nu mai pățim ce am pățit cu cei care au crezut în România și au investit în regenerabile”, a precizat reprezentantul ministerului.
Potrivit acesteia, există și alte mecanisme de atragere a investițiilor.
„Este Planul Național de Investiții unde producătorii își pot păstra o sumă de bani și, în loc să o plătească, să investească să își retehnologizeze propriile unități de producție. Sunt mai multe modalități în care se pot atrage fonduri”, a mai spus secretarul de stat.
