Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, susţine că mai multe companii au făcut lobby la Bruxelles pentru majorarea preţului la gazele destinate populaţiei, vizând creşterea propriilor venituri prezente şi viitoare, dar le sfătuieşte să cheltuiască banii mai bine, pentru salariile angajaţilor şi investiţii.
„Nu o să le dau numele acum, însă ele ştiu foarte bine la ce mă refer. Nici această plângere făcută la DG Enterprise nu a venit aşa, de undeva, nu a picat din cer, dar eu le spun, vă repet, mesajul meu este să-şi folosească banii mai bine, pentru creşterea salariilor propriilor angajaţi, pentru a face investiţii, pentru a face lucruri sustenabile decât să facă acţiuni de lobby la Bruxelles, pentru că nu vor reuşi. Ştiu legislaţia, avem argumente sociale, avem argumente economice, şi am suficientă credibilitate şi dorinţă de a mă bate pentru interesele României acolo”, a explicat ministrul pentru Energie, Răzvan Nicolescu.
Departamentul pentru Energie a propus Comisiei Europene să accepte amânarea cu doi ani şi jumătate a calendarului de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie, precum şi menţinerea, până cel puţin la 1 iulie 2016, a preţului actual al gazelor produse intern. Nicolescu a arătat că ultima discuţie de la Comisia Europeană a avut un rezultat bun, chiar dacă nu s-a ajuns încă la o concluzie, adăugând că în cele din urmă România ar putea ajunge la Curtea Europeană de Justiţie pentru a-şi apăra poziţia.
„O direcţie generală a Comisiei Europene a luat o decizie, care spune că acest calendar, agreat de domnul Boc cu cei de la FMI şi CE, este ilegal. Deci eu nu pot să aplic în România ceva ce o parte din Comisie, care a fost la masa de discuţii şi a negociat acest calendar, îmi spune că este ilegal”, a precizat Nicolescu, citat de Mediafax.
El a explicat că în procedura de infringement declanşată împotriva României se vorbeşte că liberalizarea nu se face în mod corect, în sensul că se dă prioritate consumatorului casnic din România la gazul din intern.
„Sunt două lucruri separate, în primul rând trebuie să finalizăm această procedură de infrigement şi să ne fie recunoscut acest drept, de a da prioriate populaţiei la gazul din intern, şi în al doilea rând trebuie să stabilm noi, intern, ce facem cu preţul la gaz pentru populaţie şi cât de sustenabile sunt”, a continuat Nicolescu.
Potrivit ministrului Energiei, pentru a amâna aplicarea majorării preţului la gaze de la 1 octombrie, Guvernul va trebui să emită o hotărâre de guvern, iar mai apoi o amânare de câţiva ani va necesita modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012.
Calendarului de liberalizare a preţului gazelor, convenit de Guvern cu Comisia Europeană în 2012, prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018.
În cazul în care CE va fi de acord cu propunerea Departamentului pentru Energie, liberalizarea va fi operată până la 1 iulie 2021. Calendarul de liberalizare presupune mai multe creşteri trimestriale ale preţului gazelor din producţia internă.
Departamentul pentru Energie arată, într-un comunicat transmis la începutul lunii septembrie, că, din cauza unor neînţelegeri cu DG Întreprinderi, structură din cadrul CE, în privinţa dreptului consumatorilor casnici de a primi cu prioritate doar gaze din producţia internă, mai ieftine faţă de cele importate din Rusia, aplicarea calendarului agreat în 2012 de Guvern este momentan suspendată.
Astfel, prin suspendarea calendarului de liberalizare, creşterea de preţ programată pentru 1 octombrie este anulată.
Nicolescu declara în luna august că legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie, dar DG Întreprinderi din cadrul CE doreşte liminarea acestei prevedere.
România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.
Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.
Sectorul energetic are nevoie de investiţii de 4-5 miliarde de euro anual
Ministrul delegat pentru Energie apreciază totodată că sectorul energetic din România are nevoie de investiţii de 4-5 miliarde euro pe an, în următorii zece ani, în total cu 5-15 miliarde euro mai mult decât estima în urmă cu şase luni, precizând că statul va continua listarea companiilor.
„Când m-am referit la 4-5 miliarde euro, nu m-am referit la foarte multe proiecte noi, m-am referit la tot sistemul, la modernizarea reţelelor de transport, energe electrică, gaz şi ţiţei, explorările şi exploatările de gaz şi petrom, la producţia de energie electrică. Cele 4-5 miliarde de euro anual acoperă o sferă mult mai largă decât a noilor proiecte”, a explicat Nicolescu.
La începutul acestui an, ministrul delegat pentru Energie susţinea că necesarul de investiţii în domeniui este de 3,5 miliarde de euro pe an, în fiecare an.
Nicolescu a afirmat că pentru companiile controlate de stat există fonduri disponibile pentru investiţii în acest an în sumă de 1,3 miliarde de euro, din care 450 de milioane de euro din listarea Electrica.
Ministrul a arătat că sunt şi proiecte noi, menţionând în primul rând unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, unde statul a investit deja aproape un miliard de euro, din care 500 de milioane euro stocul de apă grea.
„Trebuie să găsim resurse pentru a finanţa acest proiect (reactoarele 3 şi 4 – n.r.). Nu ştiu când, dacă va fi 2019, sau 2022, sau 2023, dar trebuie finalizat”, a explicat Nicolescu.
El a arătat că CE Oltenia ar putea fi listată în prima jumătate a anului viitor, iar Hidroelectrica în cea de-a doua jumătate a anului 2015. El a precizat că la Oltenia se lucrează în continuare la evaluarea rezervelor de cărbune, iar Hidroelectrica trebuie să iasă din nou din insolvenţă.
„Vom continua aceste listări şi vom continua să transmitem un mesaj de seriozitate (…) Aţi văzut, inclusiv la Electrica, ce înseamnă depolitizare şi numirea unor manageri performanţi (…) Oltenia şi Hidroelectrica sunt două companii care au potenţial mare şi vor genera emulaţie pe piaţa de capital”, a mai spus Nicolescu.
Listarea celor două companii a fost programată iniţial în cadrul acordului cu FMI şi CE pentru 2013, dar apoi amânată de mai multe ori.
