O solicitare privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă referitoare la piaţa românească a băuturilor fermentate liniştit, precum şi noi propuneri legislative privind susţinerea producătorilor viticoli au fost formulate de către membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, în cadrul unei şedinţe extraordinare desfăşurate în localitatea Jariştea din judeţul Vrancea.
În cursul dezbaterilor, la care au fost invitaţi fermieri vrânceni, în atenţia parlamentarilor, ai oficialilor din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ai autorităţilor locale a fost adusă problema băuturilor fermentate liniştit (BFL) altele decât berea şi vinul, produse cu un potenţial mare de risc pentru sănătatea consumatorilor şi care fac concurenţă neloială vinurilor româneşti.
“Aceste licori lasă impresia falsă că ar fi vinuri româneşti, purtând pe etichetă imagini cu butoaie tradiţionale, struguri şi alte elemente, care să convingă consumatorii. Producătorii de vinuri se plâng de o concurenţă neloială din partea acestor produse suspecte. În consecinţă, Comisia pentru agricultură va solicita Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor înfiinţarea unei comisii de anchetă privind piaţa BFL-urilor din România“, a declarat deputatul liberal Nini Săpunaru, preşedintele Comsiei pentru Agricultură, transmite Agerpres.
Deputaţii au mai aprobat o propunere legislativă privind “acordarea unui sprijin direct al statului asociaţiilor de producători viticoli care deţin şi exploatează plantaţii viticole cu soiuri nobile“, dar şi pentru “încurajarea valorificării producţiei de vin“, se menţionează într-un comunicat al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor.
De asemenea, a fost discutată o nouă Lege a viei şi vinului, aflată în prezent în procesul legislativ. Referitor la această lege, apreciată de participanţi drept “esenţială pentru industria vinului românesc“, producătorii locali au venit cu o serie de propuneri menite să îmbunătăţească actualul cadru legislativ care reglementează piaţa vinului din România.
Una dintre problemele ridicate de viticultorii vrânceni se referă la actualul regim fiscal, care, deşi îi monitorizează foarte strâns pe cei ce produc vinuri, nu le dă voie să vândă vinul din crame decât dacă sunt autorizaţi fiscal ca mici producători. În această situaţie, majoritatea micilor producători preferă să îşi vândă vinul “la negru“, ocolind sistemul de taxe şi impozite.
Noua lege ar putea oferi mai multă importanţă producătorilor de vinuri, prin reprezentarea în Consiliul Regiunilor Viticole de la Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV).
“Dezbaterile pe marginea noii Legi a viei şi vinului vor continua cu alte vizite în teritoriu“, se precizează în comunicatul Comisiei.
Reuniunea de lucru de la Jariştea are loc într-o perioadă în care podgorenii vrânceni sunt aproape de faliment, ca urmare a vânzărilor unor “aşa-zise vinuri“, care “au inundat piaţa românească“. Aceştia au susţinut în faţa deputaţilor că una dintre metodele de falsificare a vinului este adăugarea de îndulcitori şi apă la o cantitate de struguri. O altă metodă ar fi folosirea de apă, zahăr şi alcool, la care se adaugă coloranţi, care formează o băutură ce seamănă la gust şi la culoare cu vinul, dar mult mai ieftină ca preţ faţă de vin.
În Vrancea, judeţ în care există peste 18.000 de mici proprietari de vie, care deţin 14.000 hectare de teren, s-a ajuns, din acest motiv, ca producătorii să vândă un litru de vin şi cu 1,3 lei, adică sub costurile de producţie.
Viticultorii au mai susţinut faptul că proliferarea băuturilor de tip vin va determina ca preţul strugurilor să scadă foarte mult la toamnă, comparativ cu anii trecuţi, ca urmare a faptului că va scădea numărul cumpărătorilor de struguri.
Podgorenii au identificat drept cauză a scăderii preţurilor la vin, pe lângă liberalizarea producţiei de buturi fermentate liniştit, şi lipsa de reglementare pe piaţă.
Vinul “este singurul produs la care nu se ştie trasabilitatea“, s-a mai spus în cadrul dezbaterii, iar o nouă lege “ar trebui să facă ordine, nu să scoată falsificarea vinurilor din categoria infracţiunilor“.
Viticultorii vrânceni mai cer ca “persoanele prinse cu vin falsificat să nu mai aibă dreptul de a produce ori comercializa vin, acestea şi rudele de gradul întâi“, iar “amenda să fie mult mai mare“. Podgorenii cred că “numai prin sancţiuni drastice se poate face curăţenie în acest domeniu în care fiecare face cam ce doreşte“.
Alături de membrii Comisiei pentru agricultură, la şedinţa extraordinară de la Jariştea au participat reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Consiliului Judeţean şi Prefecturii Vrancea, precum şi directori ai Direcţiei de Agricultură, Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.
