Acasă MediuDezvoltare Durabila Comisia pentru industrii pasează OUG 64 la CSAT

Comisia pentru industrii pasează OUG 64 la CSAT

de L M

Iulian Iancu

Comisia pentru industrii din Camera Deputaților va trimite Ordonanța de Urgență 64/2016 privind vânzarea gazelor naturale în CSAT, ca să fie analizată dacă nu cumva cererile investitorilor în domeniu afectează securitatea energetică a țării. Decizia Comisiei s-a bazat pe solicitările investitorilor de a încheia numai contacte bilaterale directe, ceea ce, potrivit președintelui comisiei, Iulian Iancu, ar deschide drumul exporturilor de gaze, în detrimentul stabilității alimentării cu gaze a consumului intern. Drumul ordonanței a fost destul de sinuos, presărat cu reclamații de la Comisia Europeană și solicitări de reexaminare din partea plenului Parlamentului.

Investitorii în dezvoltarea de noi zăcăminte de gaze vor 100% contracte bilaterale. Acest lucru impactează direct securitatea națională. Acesta este motivul pentru care noi trimitem la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) ca să facă analiza solicitărilor lor și a tuturor aspectelor prevăzute de ordonanță”, a declarat, marți, în cadrul ședinței Comisiei pentru industrii din Camera Deputaților, Iulian Iancu, președintele comisiei. „Eu personal fac o adresă solicitând să se analizeze aceste implicații de către CSAT”, a precizat demnitarul.

Prin OUG nr. 64/2016 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, s-a stabilit ca 30% din producția de gaze din România, inclusiv din ceea ce va urma să se extragă din Marea Neagră, să fie vândută pe bursă. Când actul normativ a ajuns în Parlament, pentru adoptare, Comisia pentru industrii a decis, inițial, ca întreaga producție să fie vândută pe bursă , iar la reexaminare a diminuat la 70%, pentru asigurarea „transparenței și nedistriminării”, după cum a susținut Iulian Iancu.

În urma sesizărilor, comisarul european pentru Energie și Schimbări Climatice, Miguel Canete, a transmis o scrisoare autorităților române în care își exprimă dezacordul cu privire la tranzacționarea angro a 70% din producția internă de gaze exclusiv pe OPCOM. Oficialul european a propus ca soluție obligația transferilor de titluri de gaze doar printr-un punct virtual de tranzacționare (PVT).

„Investitorii vor contracte bilaterale și vor să le încheie de pe acum, ca să fie asigurate investițiile. (…) Nouă ni s-a reproșat că, dacă nu modificăm ordonanța, împiedicăm investitorii din Marea Neagră și încurajăm Rusia, mai ales eu. Cu contracte bilaterale, vreo 50% din gazele României pot să plece la export. Impact este asupra securității pentru că, în această situație, alte gaze de unde luăm? De la prietenii mei de la Gazprom. Gazprom-ul o să ne aibă în totalitate în mână și o să ne mărească prețul după bunul plac. Mai ales că UE nu ne-a creat nicio alternativă”, a spus președintele Comisiei pentru industrii.

Istoric la ordonanță

Ca să se facă bine înțeles, președintele Comisiei pentru industrii a făcut o scurtă analiză a situației ordonanței.

„Atunci când a fost promovată, ordonanța a vrut să elimine barierele fizice la export, pe care le-a invocat OMV în fața Comisiei Europene; a invocat Tratatul (n.r. – de aderare a României la UE), care spunea foarte clar despre libera circulație a persoanelor, capitalurilor și serviciilor. A fost invocat Tratatul pentru că noi, în lege (n.r. – Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012) am spus că gazele din producția internă vor asigura cu prioritate consumul populației României. A fost doar fața și fațeta pentru export. Nu a interesat pe nimeni: dacă dai la export, de unde ai import? Orice element adus de noi în discuție nu a fost analizat, nu conta. A contat doar fațeta de încălcare a Tratatului și că trebuie să dăm acest produs la export”, a susținut Iulian Iancu.

„După care s-a spus că avem alternativă în zona Mării Caspice, pentru că se construiesc conductele TAP, TANAP și vom face interconectare. De la data la care s-a discutat și până astăzi a ajuns în aer toată zona respectivă. Cu alte cuvinte, garanția că vom avea securitate în continuitatea alimentării cu gaze nu poate nimeni să o dea astăzi. Este vorba că acele cantități de gaze pe care le-am putea obține din Marea Caspică nu există în niciun contract. Contractele actuale sunt încheiate de beneficiarii și investitorii în conductele TAP, TANAP, care au definite contractual ce cantitate cumpără, iar în funcție de acea cantitate s-a stabilit diametrul conductei. Și acelea sunt cantitățile. Nu încape niciun alt beneficiar”, a atras atenția președintele Comisie pentru industrii.

Iulian Iancu a ținut să precizeze că România a fost încurajată să participe la proiectul BRUA, de interconectare regională, dar, în cele din urmă, Ungaria a declarat că nu mai face partea sa de conductă, iar „gazele rămân acolo (n.r. -în Ungaria), nu merg mai departe. Un stat al UE care vorbește exact pe dos decât își propune UE în ansamblul ei. Nu-i dă nimeni nicio replică, în schimb noi vom construi conducta pe teritoriul nostru. OK. Să spunem că dezvoltarea infrastructurii nu este o problemă”, a mai spus Iancu.

Obligații fără drepturi

„Problema este că nouă ni se spune imperativ să exportăm, în aceste condiții, când se știe că importul nostru, astăzi, nu există decât prin două puncte: Medieșul Aurit, de la Gazprom prin Ucraina, și Isaccea, de la Gazprom prin Ucraina. Ori, Ucraina este într-o situație conflictuală, știm bine, cu Rusia, și rușii, dacă se supără că nu au fost plătiți, că nu au fost ascultați, că nu au fost încântați, diminuează sau sistează (n.r. – livrările de gaze naturale)”, a punctat președintele Comisiei pentru industrii, care a precizat că alte importuri nu sunt posibile; din Ungaria nu există posibilitate tehnică, iar din Bulgaria nu există posibilitate materială.

„Și atunci este limpede pentru noi că suntem vulnerabilizați și suntem aruncați într-o zonă de insecuritate și lăsați la mâna exclusivă a Gazprom-ului. (…) Consumatorul român trebuie să aibă garanția că are în locul cantităților exportate alte cantăți. Nimeni nu ne spune acest lucru; în schimb, ni se spune să fim de acord neapărat cu contractele bilaterale, pentru că numai așa putem face investiții”, a spus Iulian Iancu.

Pe de altă parte, președintele Comisiei pentru industrii a atras atenția asupra importanței gazului natural, care va fi elementul principal în procesul de tranziție de la energia pe bază de cărbune și petrol, la energia din surse regenerabile. Iancu și-a arătat nemulțumirea cu privire la faptul că gazele naturale exportate nu vor putea fi folosite pentru „a produce apă caldă și căldură și stau amărâții noștri și folosesc lemne, care s-au scumpit de nu le pot cumpăra”. Nu s-ar putea face cogenerare de înaltă eficiență, nu ar putea fi dezvoltat transportul în comun mai puțin poluant „și folosim la un preț atât de mare benzina și motorina de la pompă, și ne omoară economia”.

„Eu m-am săturat să tot fiu făcut KGB-ist pentru că spun lucrurilor pe față. Nu mai contează poziția unuia dintre noi, contează acum impactul asupra țării”, a completat Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaților.

din aceeasi categorie

1 comentariu

vlad229 noiembrie 3, 2017 - 6:49 am

Mare dreptate are domnul Iancu, chiar spune lucrurilor pe nume, m-au uns pe suflet aceste declaratii. Pe europeni nu ii intereseaza ca noi nu avem gaze si importam de la rusi, ei vor sa exportam. Ca de ce sa avem noi si sa nu le dam lor? Pentru ca nu ne ajung nici noua. Incredibil. Sper ca alesii sa aiba suficienta tarie si sa refuze cererile europenilor si sa exportam doar atunci cand intr-adevar vom avea un mare surplus. Respectul domnule Iancu!

Comments are closed.