Grupul energetic ceh CEZ a realizat anul trecut în România un profit înainte de deducerea dobânzilor, impozitelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 429,87 milioane lei (95,5 milioane euro), cu aproximativ 10% mai mic față de cel din anul anterior, în principal din cauza provizioanelor făcute pentru plata retroactivă a unor taxe, a anunțat joi Martin Zmelik, directorul general și președinte al directoratului CEZ România, în cadrul unei întâlniri cu presa.
”Aceste scăderi din 2015 vin din două direcții. Una ar fi faptul că am plătit retroactiv taxa pe stâlp pentru o perioadă de patru ani. De asemenea, am înregistrat și o scădere a vânzărilor. Însă, în ceea ce privește producția de energie, aceasta a fost în creștere față de anul anterior”, a precizat Martin Zmelik.
Practic, CEZ a trebuit să facă provizioane de 40 milioane de lei pentru că stâlpii eolienele au fost ”recalificaţi” de Comisia Fiscală Centrală în categoria ”clădire”. Reamintim, prin OUG 102/2013 a fost introdus un impozit suplimentar pe construcţiile speciale, iniţial în valoare de 1,5% din valoarea contabilă, apoi, din 2015, diminuat la 1%.
Dacă, în anul 2010, răspunzând unei întrebări oficiale formulate de către CEZ, Finanţele considerau că ”stâlpul era stâlp”, în septembrie 2014, aceştia au fost recalificaţi, de către Comisia Fiscală Centrală, înfiinţată în cadrul Ministerului de Finanţe, în categoria ”clădiri”. Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 5/2014 arată că ”turnul de susţinere al turbinelor eoliene (n.r. – stâlpul) se încadrează în categoria clădirilor aşa cum sunt acestea definite la art. 249 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (…)”.
Astfel, în prezent, e un adevărat “iureş”: pe de o parte, fundaţia de beton a unei eoliene este considerată “construcţie specială” şi taxată cu 1%, bani care merg la bugetul de stat. Stâlpul, în schimb, este considerat “clădire” şi, în consecinţă, taxat după cum hotărăşte Consiliul Local al comunei unde se află eolienele! Banii rămân, astfel, în bugetul local! O adevărată nebunie contabilă!
În aceste condiţii, chiar se pune întrebarea: dacă este clădire, cum şi cine poate sta într-un stâlp de eoliană?!
Epopeea certificatelor verzi pentru CEZ
Dacă problema stâlpilor este una generală, a tuturor producătorilor de energie din surse eoliene, CEZ are şi una specifică în România, referitoare la susţinerea producerii de energie verde.
“I-a pus necuratu’” pe cehi să construiască cel mai mare parc eolian din Europa, cu o putere instalată de 600 MW, fix în Dobrogea. În anul 2008, când a fost aprobată Legea 220 privind susţinerea energiilor verzi, acreditarea parcurilor de energie regenerabilă se făcea de către ANRE. În anul 2011 s-a modificat legislaţia, iar aceasta prevedea că “un operator economic care dezvoltă un proiect de centrală electrică de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată mai mare de 125 MW, (…) întocmeşte şi transmite conform legii documentaţia necesară evaluării detaliate a măsurii de sprijin către Comisia Europeană (…)”.
CEZ are în România trei parcuri eoliene, Fântânele Est, Fântânele Vest şi Cogealac, ultimele două având, fiecare, o putere instalată de peste 250 MW, iar, împreună, toate trei, 600 MW.
În anul 2012, instituţiile abilitate din România au transmis Comisiei Europene (CE) cererea de acreditare pentru parcurile de peste 125 MW, conform legislaţiei interne. În acelaşi timp, CEZ a primit acreditare temporară, pentru Fântânele Vest şi Cogealac, pentru doi ani. Între timp, legislaţia naţională referitoare la sectorul energiilor regenerabile s-a modificat de atâtea ori, încât Bruxellesul a fost notificat şi “răs-notificat” că nu mai ştia “încotro s-o apuce”.
În vara anului 2014, CE a adoptat noile “Linii directoare privind ajutorul de stat pentru protecţia mediului şi energie 2014-2020”, conform cărora limita maximă a capacităţii instalate (peste care este necesară obţinerea unei decizii individuale de autorizare din partea Comisiei Europene) a fost majorată de la 125 MW la 250 MW.
Iar CEZ a trebuit s-o ia de la capăt cu acreditarea. Atâta doar că legislaţia internă nu prevede nimic în legătură cu perioada între decizia Bruxelessului şi acreditarea temporară. Cert este că, după ce s-a terminat perioada de acreditare temporară, în anul 2014, şi până în septembrie 2015, când a fost amendată legea românească, eolienele CEZ au funcţionat fără certificate verzi. Între timp, Comisia Europeană şi-a dat acordul pentru investiţia CEZ în România, iar parcurile funcţionează cu o nouă acreditare temporară. De remarcat, de subvenţii beneficiază, timp de 15 ani, producătorii de energii verzi care obţin acreditarea permanentă până la sfârşitul acestui an.
”Vom purta discuții cu Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), să putem duce la capăt acest proces de acreditare a parcurilor eoliene”, a mai spus Martin Zmelik.
Reamintim, în România, energiile regenerabile sunt susţinute prin certificate verzi şi cote de consum.
Rezultate CEZ
Volumul de energie distribuită de către CEZ, în 2015, a crescut la 6,42 TWh. Parcul eolian CEZ a produs anul trecut 1,286 TWh de energie verde și avea, la sfârșitul anului trecut, 240 de turbine. TMK Hydroenergy Power a produs anul trecut 40 GWh. Pentru toată această energie regenerabilă, CEZ a primit, în 2015, aproape 357.000 de certificate verzi. De remarcat, pentru energia eoliană se acordă 2 certificate verzi pentru fiecare MW produs şi livrat în sistemul energetic naţional. Faţă de cantitatea produsă, CEZ a primit de circa 4 ori mai puţin, din cauza problemelor de ”uite acreditarea, nu e acreditarea”.
Cantitatea de energie distribuită de CEZ clienților finali în anul 2014 a fost de 6,31 TWh.
La sfârșitul anului 2015, CEZ Vânzare SA furniza energie electrică unui număr de 1.425.326 locuri de consum. Energia electrică tranzitată prin rețeaua de distribuție a CEZ Distribuție a avut anul trecut un volum de 9,621 TWh.
Pierderile de energie electrică în rețea s-au redus la 10,62%, spun reprezentanții companiei.
Durata medie de întrerupere a energiei electrice pentru fiecare client a fost anul trecut de 389 minute, față de 721 minute în 2008. Reprezentanții CEZ își propun pentru 2016 o scădere cu 10% a acestei durate medii de întrerupere cu energie electrică.
Grupul energetic pregătește investiții de 150-170 milioane lei în acest an în România, nivel asemănător celui de anul trecut, a declarat Jan Dubsky, directorul financiar al CEZ România. Anul trecut, investițiile făcute de CEZ în rețeaua de distribuție a energiei electrice din România s-au ridicat la 161,96 milioane lei.
”Investițiile vor fi făcute mai ales în distribuție și în reducerea pierderilor, în rețeaua subterană de energie, în modernizări în rețeaua de joasă tensiuni, schimbări de contoare, în sistemul SCADA și în modernizarea stațiilor de transformare. Ne-am propus să transformăm o companie clasică într-o companie care să răspundă la necesitățile clienților, care sunt deja în era digitală”, a precizat directorul de operaţiuni al companiei, Doina Vornicu. Aceasta a exemplificat prin aceea că un client va dori să-și urmărească consumul pe telefonul mobil și va putea să o facă, dacă va fi beneficiar de smart metering. Proiectele cheie ale CEZ se referă la SMART Transformation, E-mobility şi Eficiență Energetică.
La sfârșitul anului 2015, grupul CEZ avea în România 1.783 de angajați. Cifra de afaceri a CEZ Vânzare s-a ridicat în 2015 la 1,41 miliarde lei. Cota de piață a CEZ Vânzare pe piața de retail a fost de 7,5% din consumul final.
În România, grupul CEZ este prezent încă din anul 2005, odată cu preluarea companiei de distribuţie Electrica Oltenia SA, asigurând servicii de calitate și alimentarea cu energie electrică a şapte judeţe: Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea şi Teleorman. CEZ Distribuţie, CEZ România, CEZ Vânzare, CEZ Trade, Tomis Team, MW Invest, Ovidiu Development şi TMK Hydroenergy Power sunt cele opt companii care formează Grupul CEZ în România.
Una dintre cele mai importante investiţii ale Grupului CEZ în România se află în zona Dobrogea, la Fântânele, Cogealac şi Grădina, unde cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o putere totală instalată de 600 MW, şi care a fost construit în urma unei investiţii de 1,1 miliarde de euro.
